BusinessMagazin

Blog

  • Cîrstoiu: Bucureştiul a ajuns oraşul în care orice pală de vânt dă peste cap totul şi aduce haosul

    „Bucureştiul a ajuns oraşul în care orice pală de vânt dă peste cap totul şi aduce haosul. Şi asta din cauza lentorii şi lipsei de eficienţă a primarului general, care nu a autorizat toaletarea arborilor sau îndepărtarea copacilor uscaţi. Dar şi a dezinteresului total faţă de reabilitarea clădirilor degradate. Ferească Dumnezeu să fie cineva rănit din cauza indolenţei şi delăsării manifestate de Nicuşor Dan”, scrie pe Facebook Cătălin Cîrstoiu.

    El afirmă că de aceea este nevoie de implicare, de lucru în echipă şi de măsuri punctuale „pentru ca astfel de fenomene absolut normale să nu pună în pericol siguranţa bucureştenilor”.

    Pompierii din Capitală au avut până marţi după-amiaza 68 de intervenţii, din cauza vântului puternic care a dus la căderea unor copaci sau stâlpi şi a răsturnat un chioşc.

  • Primăria Timişoara a investit 5,4 mil. lei în modernizarea infrastructurii stradale din cartierul Ronaţ

    Primăria Timişoara a finalizat un proiect de investiţii de 5,4 mil. lei (aproximativ 1,1 mil. euro), TVA inclus, finanţat de la bugetul local, pentru reabilitarea şi modenizarea străzilor Alexandru Dimitrie Xenopol, Banul Severinului şi Adam Mickiewicz din cartierul Ronaţ. Investiţia municipalităţii a inclus modernizarea carosabilului, amenajarea trotuarelor şi a acceselor auto la proprietăţi, lucrări la sistemul de canalizare menajeră, relocarea stâlpilor de iluminat stradal, relocarea unui tronson din reţeaua de alimentare cu gaz şi realizarea unui sistem de canalizeţie tehnică pentru cabluri. Străzile au fost modernizate pe o lungime de aproape 1 km, carosabilul modernizat pe aproape 6.400 mp, trotuarele amenajate pe aproximativ 4.300 mp şi accesele amenajate pe 750 mp, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Timişoara.

  • Ştefan Vuza, Chimcomplex Borzeşti: Avem birouri în Olanda şi negociem o capacitate de producţie în Maroc şi Polonia

    Ştefan Vuza, preşedintele consiliului de administraţie al Chimcomplex Borzeşti, spune că deja compania este prezentă în afara graniţelor şi că poartă negocieri inclusiv pentru o unitate de producţie în străinătate.

    „Chimcomplex este deja prezent în afara ţării. Avem birouri în Olanda, acum negociem o capacitate de producţie în Maroc şi în Polonia”, a spus antreprenorul, prezent la conferinţa „Top 1.000 cele mai mari companii din România.

     Mai mult, compania are investiţii  în plan şi pe piaţa locală, una din acestea fiind construcţia unei fabrici de răşini sintetice la Oneşti, a cărui  valoare se ridică la 490 mil. lei, potrivit ultimelor date.  Compania va primi  un ajutor de stat de 192 mil. lei pentru această unitate de producţie.

    „Avem trei investiţii dar suntem foarte precauţi. Facem o fabrică de răşini sintetice (pe bază de epiclohidrină) la Oneşti, produse chimice pe care România le importă acum. Dar consumatorii nu au curaj să dubleze producţia, să ne asociem şi  să sharuim  riscul”.

    România are materia primă,  know how, utilaje,  piaţă dar este nevoie de un business plan care să aducă profit şi de management.

    „Chimia României producea orice şi exporta înainte de Revoluţie, astăzi mai sunt 14 combinate în ţară, chimia are sens dacă ţara are materii prime, apoi chimicalele merg la industria alimentară, de construcţii, în toate industriile. (…) În chimie trebuie să te ajute Guvernul, celelalte ţări au politici guvernamentale serioase, la noi acum nu îţi pune piedică Guvernul dar este nevoie de episodul trei în care Guvernul să facă politici sectoriale serioase”.

    Antreprenorul mai spune că volumele sunt mai reduse acum iar dacă industria chimică strănută se va resimţi în toată piaţa.

    „Am terminat recrutarea şi va veni un CEO manager din Londra, care a stat doar la multinaţionale şi unul francez, vom aduce manageri străini”.

    Chimcomplex este cea mai cunoscută companie controlată de Ştefan Vuza, care deţine pachetul majoritar de acţiuni la combinatul chimic.  El  a reuşit să dezvolte în 30 de ani un grup industrial cu 27 de fabrici şi combinate, unde lucrează 3.200 de angajaţi.  Din grupul Serviciile Comerciale Române (S.C.R) s-a desprins în 2018 grupul Compania Română de Chimie (C.R.C).

     


     

     

  • România se aliniază cu Europa: Salariul minim european va fi introdus în acest an

    Social-democraţii anunţă, marţi, că îşi asumă ca obiectiv politic major implementarea salariului minim european în România, până la finalul anului 2024.

    „PSD îşi asumă ca obiectiv politic major implementarea salariului minim european în România, până la finalul anului 2024. În acest sens, specialiştii PSD lucrează deja la elaborarea unei propuneri de reglementare, pentru transpunerea în legislaţia naţională a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană”, potrivit unui comunicat de presă.

    Propunerea va fi realizată în colaborare cu ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.

    „PSD consideră că trebuie definit un mecanism automat pentru majorarea anuală a salariului minim din România, într-o manieră predictibilă, care să garanteze creşterea nivelului de trai şi a puterii de cumpărare pentru toţi salariaţii din România. Creşterea salariului minim la 3.700 de lei, anunţată de premierul Marcel Ciolacu pentru data de 1 iulie 2024, va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzător pentru introducerea mecanismului de majorare automată a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeană. PSD consideră că orice efect pozitiv din economie trebuie să se reflecte şi în veniturile salariale ale cetăţenilor. Introducerea salariului minim european va constitui un beneficiu important în special pentru salariaţii din sectorul privat, unde există cel mai mare număr de angajaţi încadraţi cu acest nivel minim de salarizare”, se menţionează în finalul comunicatului.

  • Google va şterge înregistrările obţinute din colectarea datelor utilizatorilor „incognito”

    Acordul îşi propune să rezolve un proces colectiv pornit în SUA în 2020, prin care gigantul tehnologic a fost acuzat că invadează confidenţialitatea oamenilor prin colectarea datelor utilizatorilor chiar şi atunci când navigau în „mod privat”, potrivit BBC.

    Prin proces au fost cerute daune în valoare de 5 miliarde de dolari. Google a acceptat acordul, deşi a contestat acuzaţiile.

    Acordul va fi trimis la tribunal pentru aprobare. În trecut Google a mai fost implicat în alte procese.

    În 2022, compania a plătit aproape 400 de milioane de dolari pentru a soluţiona pretenţiile aduse de statele americane deoarece a urmărit locaţia utilizatorilor care au renunţat la serviciile de localizare pe dispozitivele lor.

    De asemenea, în decembrie 2023, a acceptat un acord de 700 de milioane de dolari pentru a soluţiona un proces intentat de un grup de state americane care o acuzase că a anulat concurenţa în Magazinul Play pe dispozitivele Android.

  • Tranzacţia prin care Banca Transilvania cumpără entităţile din România ale grupului maghiar OTP, analizată de Consiliul Concurenţei

    Tranzacţia prin care Banca Transilvania cumpără entităţile din România ale grupului maghiar OTP, respectiv OTP Bank, OTP Leasing şi OTP Asset Management a ajuns în analiza Consiliului Concurenţei.

    “În conformitate cu prevederile Legii concurenţei, această tranzacţie trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care o va evalua în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, spun reprezentanţii instituţiei.

    Consiliul de administratie al Băncii Transilvania a aprobat pe 8 februarie 2024 perfectarea tranzacţiei pentru achiziţionarea a 100% din acţiunile OTP Bank România, precum şi a altor companii din Grupul OTP România (inclusiv OTP Asset Management SAI şi OTP Leasing România IFN) pentru 347,5 mil. euro, ceea ce înseamnă un multiplu de 0,75 faţă de activele OTP.

    În urma acestui acord, OTP Bank pleacă din România după 20 de ani, perioadă în care a câştigat teren, atât prin achiziţii, cât şi prin creştere organică, urcând în top 10 al celor mai mari bănci de pe piaţa locală.

    OTP Bank este a patra bancă achiziţionată de Banca Transilvania – liderul pieţei bancare locale, cu o cotă de piaţă de peste 20% -, după Idea Bank (2022), Bancpost (2018) şi Volksbank (2015).

    Pe lângă aprobarea de la Consiliul Concurenţei, tranzacţia mai are nevoie şi de acordul BNR.

     

  • Adrian Sârbu: 5 milioane de contributori nu pot ţine în spate 1.300.000 de bugetari mai bine plătiţi ca ei, nucleul de vot al partidelor. Sectorul public din România, odată digitalizat, poate funcţiona eficient cu 500.000 de angajaţi

    Nemo: Eşti de acord ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 de oameni din cei 1,3 milioane câţi sunt în prezent. Hai să vedem ce aţi răspuns? 89% DA, covârşitor.

    Adrian Sârbu: Mama mia! Eu ce spun este că România poate să trăiască extraordinar de bine, dacă îşi propune în primul rând să-şi asigure rapid atingerea a două priorităţi apărarea şi educaţia şi să fie administrată de oameni competenţi. Votaţi electronic, votaţi direct ş.a.m.d. cum ştii. Şi o să-ţi repetăm la sfârşit că poate ai uitat, nu, că dacă nu ţi-am spus-o, Hofi, ţi-o repet. Cu 500.000 de bugetari, care sunt şi aşa prea mulţi, din care 300.000 sunt luptători, sunt oameni întru apărarea României. De ce? Un buget are un simplu scop: să finanţeze acele costuri pe care fiecare dintre noi nu le putem face. Şi uite ce spun eu. Primul pas, Hofi. Mă asculţi? Da, iei notiţe. Domne, avem 167.000 de români în firme lucrative, în România. Primul pas. Din 1.300.000, 167.000 pot pleca liniştiţi în economia reală şi pot aduce bugetului beneficii, dar costurile sunt acolo, în economia reală.

    Ce facem după aia? Următorii 200.000 următorii trebuie să plece din sănătate. O altă gaură uriaşă este sănătatea de stat. Noi dăm bani la Casa de Asigurări, care se prăduiesc în prostie. Rezultatul care este? Diferenţa uriaşă dintre calitatea serviciului la stat şi la privat. Permanenta, autocompătimire. Domne, nu ne-au dat posturi de rezidenţi. Democrativa asta care în loc să angajeze rezidenţi şi-a angajat rudele, a lăsat 8000 de rezidenţi, pe care trebuie să-i angajeze spitalele, neangajaţi.

    Hofi: Ziceţi mersi că nu au fost 8000 de prezidenţi.

    Adrian Sârbu: A angajat prezidenţi şi nu a angajat rezidenţi. Corect, corect, foarte bine. Deci, 200.000 să se ducă la privat. Că şi aşa plăteşte românul asigurări medicale, da, poate o să plătească mai mult, poate mai puţin. Dar eu sunt foarte convins că managerul unei instituţii private are alte standarde de a cheltui banii. Nu mai vorbim că toată industria de servicii medicale la noi este un dezastru, un dezastru. De ce? Că stă la stat.

    Ce mai e dezastru? Învăţământul. De ce trebuie azi, noi, în epoca mobilului, a inteligenţei artificiale, Hofi, să mai avem greva profesorilor de la stat împotriva şefilor lor tot de la stat? Noi pe ăştia îi plătim pe toţi. Ei fac acest teatru, eu mă fac că fac grevă, tu te faci că mă plăteşti ca şi la stat, ca şi la medical. Fraţii mei profesori, mergeţi şi învăţaţi copiii, educaţi-i, mentoraţi-i în instituţii private. Cea mai simplă instituţie privată e cea pe care domniile voastre o aplicaţi. Meditaţia, la care nu plătiţi taxe.

    Astăzi, noi, copiii noştri, învăţăm în fiecare zi cu mobilul, cu softuri, cu aplicaţii, cu inteligenţa artificială şi avem acces uriaş, uriaş la knowledge, la ştiinţă. Wikipedia ne ajută. Profesori virtuali ne ajută. Şi noi ce facem? Şcoală cu doamna cu coc care iese la grevă, că nu i-a mărit salariul?

    Dacă dumneavoastră nu veţi putea spune teorema lui Pitagora, s-o învăţaţi pe copii, dacă dvs. doamna profesoară n-o să îl convingeţi pe un copil să memoreze şi, mult mai grav, să-şi reprezinte, nu să memoreze, să-şi reprezinte şi să-şi capitalizeze teorema lui Pitagora în viaţa lui, vă garantez că este Pitagora la dispoziţie să îl convingă pe acest copil, astăzi.

    Deci, Hofi, încă 300.000 din educaţie au plecat şi au rămas 630.000.

    Administraţia locală. Mama mia, ce e acolo! Avem 3200 de primari, consilii, para-consilii. Şi noi vorbim astăzi, domnule, de integrarea în Europa, de zone metropolitane.

    Administraţie locală din 3200 de UAT-uri, uite ce e aici, 41 de judeţe, o grămadă. De fapt, e o Românie ca la ţară, că avem 13.286 de sate unde noi trebuie să ţinem o şcoală, la care nu e nimeni, în care nu învaţă nimeni, care are WC în curte, dar care e un prilej pentru domnul să mai cumpere o maşină de plimbat copiii la şcoala la care nu învaţă nimeni, da şi pentru domnul nu mai ştiu cine să spună că o să le facă W-C-ul în şcoală. Le face că nu mai au elevi în şcoală. Elevii ăia de acolo pot să înveţe altfel, inclusiv online.

    Aici trebuie într-adevăr să facem Marea Revoluţie. Întru restrângerea cu 180.000 de oameni din administraţia locală care trebuie să ajungă la 100.000. Şi ar fi poporul român, domnule, s-ar duce direct spre Elveţia.

    Ia uite, noi avem vreo 100 de municipii care, vai de mama lor, nici 50 nu-şi merită numele. Să dezvoltăm aceste oraşe, municipii şi să avem, Hofi, 120 de unităţi administrative, concentrate jurul oraşelor, a unui oraş, că e municipiu, că e un oraş mai mare da, exact cum ne-au ne-au trasat unii harta zonelor metropolitane. Mă, s-ar termina cu judeţele, s-ar termina cu baronii de judeţ. Nu mai avem buzaţi, nu mai avem stăneşti, nu mai avem bădălăi, nu mai avem ciolaci, că înainte de a fi Ciolac de Bucureşti, Ciolacu a fost Ciolac de Buzău.

    Ciucă a venit direct paraşutat, că el era infanterist cu paraşuta în sânge. A venit direct paraşutat prim-ministru şi ce-a mai fost.

    Deci, îţi scot afară 180.000 de oameni din administraţia locală. Mai scot şi din administraţia centrală vreo 50.000, dacă nu mai mult. Eu zic că se poate mai mult şi ajung la vreo 900.000 scoşi. Ăstora 900.000 scoşi le mai pun 100.000. Unde? La apărare. Noi la apărare avem o armată, chipurile, care ocupă 74.000 de oameni. Trei sferturi sunt non-combatanţi, grămezi de generali. Ce să mai vorbim la Interne. Cei mai mulţi generali din Europa sunt la noi, la Miliţie.

    Dar, de fapt, mai punem 150.000 că vreo 50.000 pleacă acasă şi din ăştia. Că noi avem nevoie de minim 300.000 de oameni să ne apere.

    Pentru că tu ne-ai spus că eşti de acord să alocăm resurse bugetare în Apărare şi în Educaţie. Normal că priorităţile astea urmărim a le rezolva, a le adresa întâi. Şi o să mai auzi despre despre ce înseamnă strategie de apărare. O să mai auzi despre ce înseamnă strategie de educaţie.

    Şi uite aşa, Hofi, ajungem că am făcut din 1,3 milioane 500.000 de români tot fericiţi. Dar ştii ce se întâmplă? Şi ceilalţi 6 milioane de plătitori poate o să devină din ce în ce mai fericiţi şi mai mulţumiţi cu ăştia 500.000, mai ales mai ales că ei înşişi ce-au spus: “domnule, eu sunt de acord să-mi las job-ul un mandat sau două, maxim, să fac un job public, ca să aduc din experienţa mea, din management-ul privat, care înseamnă transparenţă, control, responsabilitate, să aduc în serviciu public pentru că, dacă aduc eu, se va întoarce şi la mine”.

    Noi nu te-am păcălit când ne-am gândit că s-ar putea face asta şi chiar credem că o să facem treaba asta împreună.

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF- Aleph News:

    Ai fost de acord că:

    – resursele financiare rezultate din reducerea numărului bugetarilor trebuie realocate, iar bugetele Educaţiei şi Apărării să crească cu câte 10% din PIB;

    – funcţiile guvernamentale trebuie reconcepute, limitate, digitalizate, executate şi de sectorul privat, în aşa fel încât să-ţi servească rapid şi la costurile cele mai mici nevoile şi interesele legitime

    – în instituţiile publice, trebuie introduse prin lege criteriile de guvernanţă şi practicile de angajare, de selectare a resursei umane şi a bunei administrări din companiile private şi corporaţii

    Eşti de acord ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 din 1.300.000 câţi sunt în prezent?

    DA- 89%

    NU – 11%

  • Adrian Sârbu: Cine împarte, parte-şi face. Partidele, democrativa- monopol la putere accesează discreţionar resursele publice. Frustrarea românilor este că plătesc taxe la buget şi nu primesc nimic înapoi

    Adrian Sârbu: Ştiu, zici că ştii pe ce lume trăieşti. Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    Azi te-ai trezit cu încă 40 de noi prieteni. Bugetari. Pe lângă cei 1.300.000 pe care deja i-ai adoptat fără să ştii sau să vrei. Poporul român bugetar, în frunte cu Klaus, Nicu şi Marcel, tripleta de vis a democrativei.

    Ei au grijă de tine. Când îţi trimiţi copilul la şcoală să nu înveţe nimic şi să se întoarcă plângând, bătut, că vrea în Spania, Italia sau pe Marte cu Elon Musk. Numai în România, nu. Când te duci la spital sănătos şi pleci bolnav de nervi. Când te duci la prefectură şi primărie şi n-au. Dacă nu e închis, că anul ăsta sunt ocupaţi cu alegerile. Tot din grijă pentru tine.

    Dacă nu ţi-am spus-o, o repet. Crezi că ştii pe ce lume trăieşti?

    Îi finanţezi în fiecare zi cu 100 lei din banii tăi. Numai 20 euro. În total, tu, popor ne-bugetar, le bagi în buzunar poporului ales, bugetar, 200 de miliarde de lei pe an. 40 de miliarde de euro. Plus restul din buget, până la 130 de miliarde de euro, de care ei dispun cum vor. Plus deficitul care anul acesta va fi de 15-20 de miliarde. De euro, că tot gândeşti în euro şi te simţi în Schengen, deşi nu eşti.

    Au avut ei grijă. Klaus, Nicu şi Marcel, trei magi din Cotrocel. Fără să te întrebe, numai în ultimii 3 ani te-au mai îndatorat pe tine, pe noi, popor ne-bugetar, cu 80 de miliarde de euro. Azi datorăm 160 de miliarde de euro. Adică 27.000 euro de român plătitor. Pe care o să-i plătim din taxe şi impozite noi. Tot noi.

    Dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet. Nu fi stresat, pentru că ei nu sunt. Ei sunt românii fericiţi. În ţara lor şi cu democrativa la putere fac ce vor. Sunt mai egali decât tine pentru că s-au născut şi trăiesc din buget.

    Tu te-ai născut poet, ca tot românul, cu griji, rate la bancă şi datorii de plătit la leafă.

    Şi zici, totuşi, că ştii pe ce lume trăieşti.

    Nemo: De aia i-am întrebat pe cititorii noştri dacă sunt de acord ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 de oameni din cei 1.300.000 câţi sunt în prezent.

    Hofi: Ce e ăla buget?

    Adrian Sârbu: Este o puşculiţă. Cum se spune în ţări de limbă engleză,”a piggy bank”. Un porcuşor mai mare sau mai mai mic, în care pui bani în fiecare zi pentru zile negre, pentru a-ţi asigura acele cheltuieli pe care nu ţi le poţi plăti tu. Bugetul.

    Din moment ce tu pui banii la buget, Hofi, tu trebuie să fii beneficiarul cheltuirii acestor bani. Am auzit de educaţie, de sănătate, de infrastructură, de cheltuire a unor fonduri europene, de dezvoltare tehnologică. Sunt, într-adevăr, cheltuieli mari pe care un individ, o familie, un business, iar o corporaţie nu le pot face. Şi de aceea, în logica democraţiei, în logica comunităţii numită statul, fiecare cetăţean, evident, care are venituri, plăteşte la buget pentru a primi ceva înapoi. Noi despre asta vorbim, şi despre situaţia în ziua de azi, în care sentimentul românilor este că nu prea primesc înapoi. Sentimentul tău este că dai bani, suta aia şi nu că nu primeşti rest, dar mai dai şi în plus şi tot nu primeşti nimic din ceea ce aştepţi.

    Avem un buget în care avem o permanenţă şi anume respectarea principiului Tokyo. Ai auzit de principiu?

    Hofi: Un principiu japonez.

    Adrian Sârbu: Dă-mi banii că ţi-i toc-io. Ăsta e principiul Tokyo.

    Hofi: Cel mai bun.

    Adrian Sârbu: Vedem că bugetul creşte, PIB-ul creşte şi deficitul creşte şi el. Deci, în ultimii 20 de ani, dacă nu ştiai, ei n-au operat, nu au administrat niciun an fără deficit. Rezultatul e că, aşa cum atunci când rămâi cu datorii, trebuie să ţi le finanţezi, să ţi le plăteşti. Şi atunci ce faci? Deficitul generează datorii curente. Te împrumuţi. Te împrumuţi azi, te împrumuţi mâine, te împrumuţi poimâine, te împrumuţi. Şi uite că ne-am tot împrumutat. Nu noi, dar ei în numele nostru şi am făcut rost de o datorie publică de 160 de miliarde de euro.

    Poate n-ai avut reprezentare. Ia uite-te puţin la recordul de deficit pe care îl bate democrativa, că democrativă e, după 2020. 17,4 planificat anul ăsta. Miliarde de euro vorbim. 18 anul trecut, realizate cu succes, din plin.16 în 2022, un an extraordinar pentru economia mondială. Uriaş. Au crescut bursele şi nouă ne-a crescut deficitul. 16,3 în 2021.

    Pe ăsta din pandemie nu mai punem la socoteală că nimeni nu-i mai trage la răspundere. Că mai sunt şi alte principii ale bugetului, le discutăm. Nimeni nu-i mai trage la răspundere de ce au închis ţara degeaba şi de ce au îngropat business-urile mici cu care acuma se laudă că vor câştiga alegerile. Să vedem.

    Iar noi stăteam cu botniţele în aşteptarea vaccinului pe care l-a produs cineva din România? Nu. Doar l-a plătit de trei ori, că de aceea avem datorii mai mari de plătit.

    Mai avem şi alte principii faine pe care le-am învăţat din derularea acestui buget. Unul dintre ele ţine de legea relativităţii bugetului.

    Şi spune aşa: veniturile nu vor fi atinse, iar costurile vor fi cu siguranţă depăşite, inclusiv deficitul.

    Nemo: Am început bine, nu?

    Adrian Sârbu: Hai să vedem cum arată bugetul de anul trecut. Aproape toate liniile de venit şi costuri sunt neatinse. Venitul nerealizat, iar costul depăşit.

    În România, Hofi, după 89, bugetul îl scriu doi oameni. Încep cu un bărbat. E un cetăţean numit Gherghina. Acest om era singurul care ştia să scrie un buget cap-coadă, să-l agregheze. Şi a apărut o doamnă care se numeşte Pescaru. Şi cu ocazia asta, domniile lor au consacrat singularitatea Gherghina-Pescaru, în care bugetul se scrie, nu se citeşte, pentru că nimeni nu-l înţelege.

    Mai e un principiu care funcţionează în construcţia bugetelor şi în derulare. Se numeşte principiul „ghinionul vostru, norocul nostru”. Adică, dacă avem noroc de un război în Ucraina, putem să justificăm de ce am spart bugetul, de ce am crescut costurile. Putem să justificăm de ce n-avem venituri. Şi dacă paguba e de un leu, ştim noi s-o facem de 10 lei. Că de-aia e ghinionul vostru şi norocul nostru.  Pentru că, pentru noi, orice nenorocire e o oportunitate de a creşte costurile.

    Şi pentru că dl. Ciolacu ne-a promis că a terminat cu şmecheria, fii atent că tocmai a anunţat execuţia bugetară de excepţie a lunii februarie. Domnule, cheltuielile planificate să crească au fost 10% până în februarie, adică ianuarie şi februarie. Nu ştim cum au crescut 27%, iar reducerea deficitului bugetat a fost să reducem cu 3% şi a crescut cu 70%. Sunt cifre foarte apropiate. 73 diferenţa între 3 şi 73.

    Aici se aplică un principiu a dl. Ciolacu. O să fie bine. E paradoxul lui Ciolacu că, dacă n-o să fie bine, n-o să fie nici rău. Adică Gică Hagi, mic copil.

    Că tot mă întrebai, “domnule, pentru ce-i bugetul ăsta”? La bugete noi, tot noi. 21% din costurile bugetare în România sunt cu salariaţii. În 2023, să zicem, au fost 26,7 costurile cu salarii. Miliarde euro, Hofi, care reprezintă 21,7% din buget. Dar au mai fost şi 15,5 cu bunuri şi servicii. Că un bugetar nu vine cu laptopul de acasă, cu mobila de acasă, cu spaţiu.

    Hofi: Un bugetar nu vine niciodată singur.

    Adrian Sârbu: Şi una peste alta, noi, aşa cu cât ne pricepem, am ajuns la concluzia că, în România, costurile bugetarilor sunt vreo 200 de miliarde de lei.

    Evident, cine împarte, parte-şi face. Prin urmare, salariu mediu al bugetarului a crescut mai repede decât salariul mediu net din România. Numai că e o diferenţă majoră. Salariul mediu net din România a crescut în economia reală, Hofi, nu i l-a dat nimeni.

    Şi poate el s-ar fi simţit îndreptăţit să aibă măcar aceeaşi dinamică a creşterii, pe salariu mediu, pe care o au bugetarii.

    Nemo: Haideţi să facem o campanie, “Adoptă un bugetar”. Acolo e o fericire.

    Adrian Sârbu: Nu trebuie să-i adoptăm, Nemo, că ei sunt deja adoptaţi.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Platforma tehnologică Happening

    Diferenţiatorul companiei îl constituie propria platforma tehnologică, care a fost construită de la zero şi care livrează rezultate impresionante, potrivit reprezentanţilor grupului. În prezent, această platformă poate gestiona peste 100 de milioane de utilizatori, iar în zilele când sunt evenimente sportive de magnitudine, platforma poate susţine până la un milion de pariuri sportive plasate în interval de 24 de ore. Astfel, Happening inovează şi livrează proiecte de dimensiuni comparabile cu cele din Silicon Valley, având, în acelaşi timp, o mentalitate de start-up caracterizată de libertatea de inovare care se oferă echipelor.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Happening a fost fondată în 2022, în urma unui amplu proces de fuziune între departamentele de tehnologie şi design de produs ale Superbet, start-up-urile croate de tehnologie Axilis şi Superology, precum şi compania belgiană de entertainment online Napoleon Sports & Casino. Compania care a rezultat operează acum ca o organizaţie unitară, cu peste 500 de angajaţi în Bucureşti (România), Zagreb (Croaţia), Londra (Marea Britanie) şi Aalst (Belgia). Într-un singur an, Happening s-a impus ca un adevărat lider, cu o tehnologie care poate gestiona proiecte de magnitudine, precum companiile din categoria Big Tech, şi demonstrând o atenţie constantă pentru calitatea experienţei pe care o au utilizatorii. Bruno Kovačić, fondatorul Happening şi chief technology officer (CTO) al Superbet Group, împreună cu Giuseppe Madonna, director general al Happening şi chief product officer (CPO) al Superbet Group, conduc compania. Echipa de management a Happening include lideri precum Sameen Jalal (VP engineering), Ivan Klarić (VP engineering), Alex „Jay” Bălan (chief information security officer) şi Tijana Kovačević, VP of People.

    Elementul de noutate:

    Platforma tehnologică create de Happening poate gestiona, simultan, un număr deosebit de mare de utilizatori şi poate susţine peste 1 milion de pariuri plasate în interval de 24 de ore.

    Efectele inovaţiei:

    Platforma tehnologică dezvoltată de Happening susţine activităţile comerciale ale Grupului Superbet în mai multe pieţe. În timp ce Happening continuă să investească în dezvoltarea propriei tehnologii, compania a reuşit să şi atragă lideri experimentaţi, care şi-au construit carierele la giganţii globali din domeniul tehnologiei, precum Amazon, Google, Adobe, Meta şi Bitdefender. Pentru 2024, Happening va continua să inoveze şi să-şi extindă echipele din Bucureşti, Zagreb, Londra şi Aalst.

  • Cele mai inovatoare companii din România în 2023. Intersecţie inteligentă – TrialsNet

    Soluţia Smart Intersection are drept scop dezvoltarea de sisteme care permit vehiculelor automate şi conectate să-şi coordoneze comportamentul de conducere atunci când trec prin intersecţii inteligente, Orange contribuind astfel la reducerea numărului de incidente şi la protejarea participanţilor vulnerabili la trafic, precum pietonii şi bicicliştii.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Orange Romania face paşi importanţi pentru standardizarea la nivel global a tehnologiei 5G, dezvoltarea sustenabilă a reţelelor mobile, asigurarea securităţii cibernetice şi definirea viitoarelor generaţii de reţele 6G, prin implicarea în proiecte de cercetare în cadrul programului Horizon Europe. Participarea companiei la proiectele Horizon Europe şi dezvoltarea noilor tehnologii de comunicaţii nu ar fi fost posibile fără resursele oferite de Orange 5G Lab, un hub în care mediul academic, startup-urile şi companiile pot să inoveze şi să testeze soluţiile bazate pe tehnologia 5G. În martie 2023 Orange România a inaugurat al doilea laborator 5G la Iaşi, în colaborare cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi (TUIASI) şi Continental Automotive România, ce îşi propune să susţină cercetătorii, startup-urile şi companiile din regiunea Moldovei să îşi testeze în avans soluţiile bazate pe 5G şi să inoveze în jurul acestei tehnologii. Cu ajutorul resurselor din laboratoarele 5G, dar şi a specialiştilor din mediul academic şi cel privat, Orange va realiza mai multe studii de caz şi experimente în cadrul proiectelor Horizon din care face parte.

    TrialsNet  este un proiect format dintr-un consorţiu internaţional la care Orange România colaborează în parteneriat cu Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Proiectul va realiza teste la scara largă bazate pe tehnologia 5G, şi nu numai, care vor fi esenţiale pentru tranziţia către următoarea generaţie de reţele mobile. Testele din acest proiect vizează trei direcţii: infrastructură, transport, securitate şi siguranţă; eHealth şi situaţii de urgenţă; cultură, turism şi divertisment. Unul dintre use-case-uri a fost pilotat în zona intersecţiei Podu Roş din Iaşi, fiind concentrat pe sporirea confortului şi siguranţei în trafic.

    Soluţia Smart Intersection combină prelucrarea imaginilor video asistată de inteligenţa artificială cu beneficiile aduse de conexiunea la o reţea 5G şi o soluţie de tip edge-computing.

    La nivelul intersecţiei Podu Roş din Iaşi au fost amplasate camere video de rezoluţie înaltă pe doi stâlpi de semaforizare, folosite pentru detectarea participanţilor la trafic şi crearea unui model digital dinamic al intersecţiei. Pe baza acestui model se pot dezvolta diferite aplicaţii, precum cea pentru identificarea potenţialelor incidente în trafic sau cea de protecţie a participanţilor la trafic vulnerabili, precum pietonii şi bicicliştii.

    Elementul de noutate:

    Arhitectura soluţiei Smart Intersection are la bază conectivitatea 5G. Camerele video din intersecţie sunt legate la data centerul 5G Lab Iaşi prin reţeaua 5G, beneficiind astfel de vitezele crescute oferite de tehnologia mobilă de ultimă generaţie. Fluxul video de date este transmis aproape instantaneu către un nod de edge-computing din data center, unde va fi analizat rapid, iar deciziile şi informaţiile rezultate vor ajunge înapoi în intersecţie şi către participanţi la trafic, cu o întârziere foarte scăzută, prin intermediul reţelei 5G Orange.

    Efectele inovaţiei:

    Principalii beneficiari ai soluţiei vor fi reprezentanţii primăriei municipiului Iaşi şi partenerii de la Continental Automotive, care vor integra mai departe aplicaţia dezvoltată în cadrul proiectului cu viitoarele infrastructuri rutiere şi maşini inteligente.