BusinessMagazin

Blog

  • România are nevoie de cât mai mulţi absolvenţi de facultate, aşa cum sunt ei

    Acum două săptămâni, la o conferinţă, am avut o discuţie cu un profesor de la ASE, care îmi spunea că Academia de Studii Economice se gândeşte să introducă examen de admitere pentru a-i mai tria pe cei care vor să vină la ASE, având în vedere că generaţiile sunt din ce în ce mai slabe din punct de vedere educaţional. Eu am spus că nu ştiu dacă este o idee bună.

    Întrebarea lui a fost imediată: Dar de ce?

    România se confruntă în acest moment cu o scădere demografică. Se nasc mai puţin copii, iar tinerii pleacă în continuare în afară, la muncă, la studii etc. Anul trecut, România a reuşit să-şi echilibreze pentru prima dată populaţia, adică să aibă un surplus de populaţie, conform unui raport FMI, pentru că a importat asiatici. Pe lângă faptul că avem o scădere demografică, generaţiile învaţă mai puţin şi de aceea foarte mulţi se pierd pe parcurs. După ce că doar jumătate dintr-o generaţie ia bacul, dacă facultăţile mai introduc şi examen de admitere, se mai realizează o triere care nu ajută pe nimeni în acest moment. România are nevoie să-şi ţină tinerii în ţară, iar un motiv este şi posibilitatea de a intra o facultate mai uşor, doar prin diploma de bacalaureat, şi dacă mai înveţi puţin, după câţiva ani ai şi o diplomă de absolvent de facultate, de învăţământ superior, ceea ce, într-un fel sau altul, te ajută în carieră, măcar ca diplomă. În continuare învăţământul este gratuit în România, iar faptul că poţi să termini o facultate fără să plăteşti prea mult este un activ foarte bun al României. Nu sunt foarte mulţi cei care pot să plătească 18.000 de euro ca să termine o facultate la Amsterdam, una dintre variantele cele mai ieftine. Chiar dacă firmele şi patronii se plâng de calitatea studenţilor, care nu ştiu nimic după ce termină o facultate şi vin într-o companie, faptul că ai posibilitatea de a avea o diplomă de învăţământ superior reprezintă un activ extrem de important. Companiile, când fac recrutări, pun în anunţul de angajare criteriul absolvirii unei facultăţi, chiar dacă poziţia respectivă ar putea fi ocupată şi de cineva care nu a terminat o facultate. Dar e mai bine să pui acest criteriu. România, prin instituţiile sale – preşedinţie, guvern, ministere, primării – nu are o politică şi nici o strategie de a creşte numărul populaţiei, de a creşte numărul celor care termină o şcoală, pentru că aici avem rate mari de abandon, de a creşte natalitatea, de a creşte organizarea instituţională a învăţământului. O campanie a Ziarului Financiar a dezvăluit situaţia din Bucureşti, unde copiii învaţă în trei schimburi, ceea ce reduce din start posibilitatea creşterii calităţii educaţiei. De asemenea, România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de elevi care termină: spre exemplu, dintr-o cohortă de 100 de elevi care încep clasa I doar 20 ajung studenţi. Avem cel mai mic număr de studenţi din Europa dintre tinerii care au o vârstă cuprinsă între 25 şi 34 de ani, raportul în România fiind de 23%, în timp ce în Ungaria este de 32%, în Spania 48%, în Franţa 50%, în Irlanda de 61%, conform unei analize ZF. Media la nivelul Uniunii Europene este de 41%. România are de patru ori mai puţini studenţi decât Polonia, deşi populaţia României este doar la jumătate faţă de Polonia. Cel puţin pentru următorii 10 ani, România are nevoie nu de mai puţini studenţi, ci de mai mulţi studenţi, aşa cum sunt ei şi aşa cum ies de pe băncile facultăţilor, are nevoie să-şi ţină tinerii în ţară, iar posibilitatea de a face o facultate fără să înveţi prea mult constituie un atu pentru România. Având în vedere războiul din Ucraina, care nu cred că se va termina atât de uşor, aş face cât mai multe clase în limba ucraineană pentru a atrage familiile de ucraineni în ţara noastră.

    Poate nu toţi vor rămâne aici dacă se termină războiul din Ucraina, dar o parte vor rămâne pentru că vor realiza că pot avea o viaţă mai bună aici decât să stea permanent sub ameninţarea militară a ruşilor. De asemenea, aş pregăti terenul pentru ca asiaticii să-şi dea copiii la şcoală aici. Chiar dacă şcoala a mai scăzut dintr-o perspectivă a calităţii, vorba lui Băsescu, ce nu ştii poţi să găseşti pe Google, iar acum ChatGPT devine cel mai bun prieten. Important este să ai resursa umană. Şi, repet, posibilitatea de a intra la facultate, de a o termina şi de a obţine o diplomă fără să rupi cartea constituie acum un atu pentru România, dacă privim acest lucru dintr-o perspectivă demografică, economică, politică şi socială şi mai puţin educaţională.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cum îţi afectează nomophobia businessul?

    De câte ori nu v-aţi trezit dimineaţa, aţi întins mâna spre noptieră, v-aţi luat telefonul şi aţi verificat razant, chiar şi pentru câteva secunde, telefonul, cu şirul de notificări apărute pe ecran? Studiile, articolele din presa străină şi locală, podcasturile şi nu numai ne indică cât de nesănătos e acest obicei, însă teama de a nu răspunde imediat la un mail, de a nu afla imediat ultimele noutăţi, de a nu fi prezent, virtual, la discuţiile cu prietenii ne determină să îl repetăm zi de zi, rămânând ancoraţi în această dependenţă. 

    Spre finalul anului trecut am participat la o tombolă unde ţi se cerea să scrii, pentru a te înscrie, care vrei să fie cuvântul anului 2024. S-au extras termeni ca fericire, succes şi speranţă. Eu am votat ca termenul anului 2024 să fie focus. De la copii şi adolescenţi distraşi de la teme sau de la o cină în familie de ultimul clip postat pe TikTok lansat de influencerul preferat la adulţi cărora le e greu să se concentreze mai mult de 10 minute la un task, într-o şedinţă, citind o carte sau întreţinând o conversaţie fără să le fie distrasă atenţia de notificările primite pe multitudinea de grupuri de Messenger, WhatsApp şi nu numai pe care sunt membri, smartphone-urile au ajuns să ne acapareze în întregime şi iată-ne ţinta studiilor care relevă că ne verificăm telefonul de zeci, ba chiar sute de ori pentru a întreţine nivelul de dopamină ridicat.

    În urmă cu câţiva ani eram cunoscută în rândul prietenilor ca fiind foarte neatentă cu telefonul – trebuia să îl schimb de mai multe ori pe an pentru că obişnuiam să îl pierd foarte des. În ultimii ani însă nu am mai pierdut niciun telefon. Motivul? Am devenit dependentă de el. Sufăr, se pare, de „nomophobia” (teama de a sta fără telefon). O statistică mai veche arăta că 66% dintre adulţi suferă de ea, fiind întâlnită mai ales în rândul femeilor. Şi cum dependenţa de smartphone s-a înrăutăţit, şi numărul celor afectaţi de acest „simptom” nu putea decât să crească.

    Potrivit unui alt sondaj realizat de GWI, un lucrător obişnuit petrece peste 2,5 ore pe zi folosind platformele social media, cel mai mult timp fiind alocat Facebookului (35 de minute pe zi), cu alte 33 de minute pierdute pe TikTok şi circa jumătate de oră pe Instagram, în timp ce Twitterul adaugă alte 6 minute la „norma” zilnică. Afectează asta productivitatea echipelor, a comp­aniilor? Bineînţeles. Că vorbim de angajaţi care întârzie la pro­gram pentru că au stat până târziu în noapte pe telefon sau de cei care se întrerup în mijlocul unei sarcini pentru a răspunde la mesaje, rupând flow-ul de lucru, de anxietatea sau agitaţia de care suferă pentru că petrec prea mult timp pe telefon sau că nu au imediat acces la el, ba chiar şi de „bisericuţele” create în online între colegi, pentru a sta la curent cu ultimele bârfe din companie, toate se reflectă în rezultate. Impactul nu e doar personal aşadar, ci vizează imaginea de ansamblu. 

    Dacă vrei să combaţi acest efect, trebuie să limitezi folosirea telefoanelor personale la locul de muncă. Instituţiile din domeniul apărării au lockere în care angajaţii îşi încuie telefonul pe durata programului. Se poate supravieţui şi aşa. Şedinţele sunt locul potrivit în care poţi implementa această regulă. Nu vei reuşi ca prin minune să captezi întreaga atenţie a auditoriului, dar măcar limitezi factorii de distragere a atenţiei.

    Monitorizarea timpului petrecut în social media e şi ea o metodă. Fixarea unor deadline-uri mai strânse, alta. Poţi să cumperi telefoane de muncă, cu aplicaţii limitate. Amenajează un game room, în care oamenii îşi pot petrece timpul, pauzele fără să stea lipiţi şi atunci de un ecran. Apoi, încurajează mai mult comunicarea directă între echipe, nu lăsa să se desfăşoare totul din spatele unui ecran. Chiar şi în condiţiile de lucru remote poţi găsi căi pentru a face asta, de la team buildinguri la şedinţe ţinute periodic în spaţii de coworking, care să fie totodată oportunităţi de networking între angajaţi.   

    Andra Stroe estet jurnalist BUSINESS Magazin

     

  • Patru companii din energie au primit amenzi de peste 100 milioane de euro pentru manipularea pieţei

    ♦ La mai multe zile după ce au apărut informaţii pe surse potrivit cărora mai multe companiii din energie au primit de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) amenzi pentru manipularea pieţei, instituţia confirmă sancţionarea cu amenzi de 537 mil. lei a EFT Furnizare, Freepoint Commodities Europe, Nova Power & Gas şi Tinmar Energy ♦ Compania Tinmar Energy primeşte cea mai mare amendă, de 364 mil. lei.

    Patru companii din energie, EFT Furnizare, Freepoint Commodities Europe, Nova Power & Gas şi Tinmar Energy, au fost sancţionate de ANRE cu 537 mil. lei, conform unui comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Anunţul ANRE vine la câteva zile de la apariţia în spaţiul public a unor informaţii neoficiale despre aceste amenzi şi la aproape o lună de la decizia ANRE de sancţionare acestor companii.

    „Comitetul de Reglementare al ANRE a aprobat în unanimitate în data de 19.01.2024 sancţionarea cu amenzi contravenţionale din cifra de afaceri a 4 operatori economici din sectorul energiei electrice, pentru nerespectarea de către aceştia a prevederilor legale specifice privind efectuarea tranzacţiilor pe piaţa angro de energie electrică. Această măsură vine în urma unor acţiuni de investigaţie desfăşurate de către ANRE, la sesizarea OPCOM”, transmite ANRE.

    Amenzile totale au fost de 537 mil. lei, adică peste 100 mil. euro. Toate cele patru companii au fost investigate ca urmare a suspiciunilor de manipulare a pieţei angro de energie electrică.

     

    Pentru ce sunt acuzate cele patru companii

    Freepoint Commodities Europe (amendă de 23 mil. lei):

    ► Investigat ca urmare a suspiciunii de manipulare sau tentativă de manipulare a pieţei angro de energie electrică, în urma tranzacţiilor efectuate pe piaţa centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale de energie electrică;

    ► Freepoint Commodities Europe printr-un număr de două tranzacţii încheiate cu EFT Furnizare  s-a implicat în practici de manipulare a pieţei angro de energie electrică, tranzacţiile efectuate fiind de tip wash trades, calificate în subcategoria tranzacţiilor de spălare tip A – B – A;

    ► Amenda aplicată de ANRE a fost de 23 mil. lei (4,6 mil. euro);

    Nova Power & Gas (amendă de 100 mil. lei)

    ► Investigat ca urmare a suspiciunii de manipulare sau tentativă de manipulare a pieţei angro de energie electrică, în urma tranzacţiilor efectuate pe piaţa centralizată cu negociere dublă continuă a contractelor bilaterale de energie electrică;

    ► ANRE a constatat că Nova Power & Gas, printr-un număr de 2 tranzacţii încheiate cu EFT Furnizare, s-a implicat în practici de manipulare a pieţei angro de energie electrică, tranzacţiile efectuate fiind de tip wash trades;

    ► Amenda aplicată de ANRE a fost de 100,1 mil. lei.

    Tinmar Energy (364 mil. lei)

    ► Suspectată de manipulare sau tentativă de manipulare a pieţei angro de energie electrică, în urma tranzacţiilor efectuate cu EFT Furnizare, tranzacţiile efectuate fiind de tip wash trades, calificate în subcategoria tranzacţiilor de spălare tip A – B – A;

    ► ANRE a constatat că au avut loc două astfel de tranzacţii;

    ► Amenda aplicată a fost de 364 mil. lei, cea mai mare dintre toate amenzile aplicate în cadrul acestei acţiuni.

    EFT Furnizare

    ► Suspectată de manipulare sau tentativă de manipulare a pieţei angro de energie electrică, în urma tranzacţiilor efectuate cu Tinmar, Nova Power & Gas şi Freepoint Commodities Europe;

    ► ANRE a constatat că EFT, printr-un număr de 6 tranzacţii încheiate cu operatorii economici amintiţi, s-a implicat în practici de manipulare a pieţei angro de energie electrică;

    ► Amenda aplicată a fost de 51 mil. lei.

  • Whisky-ul românesc Carpathian Single Malt a câştigat mai multe premii în cadrul competiţiei World Whiskies Awards 2024

    În cadrul ediţiei World Whiskies Awards 2024, una dintre cele mai importante competiţii din sectorul băuturilor spirtoase la nivel mondial, expresia Vradiano din gama Carpathian Single Malt Whisky a devenit câştigătorul categoriei la categoria “single cask single malt, no age statement”, obţinând şi medalie de aur. Vradiano este de facto “Country Winner”, făcând parte din singura gamă de whisky single malt din România.

    Alături de Vradiano, expresiile Carpathian Single Malt Whisky, Burgundy şi Fetească Neagră au obţinut medalii de argint, urmate pe podium de Cognac şi Ruby Port, care au adus acasă medalii de bronz.

    Juriul format din experţi internaţionali din cadrul World Whiskies Awards a evaluat anul acesta 1.600 de înscrieri în 22 de categorii înainte de a lua o decizie.

    „Single Malt Whisky se află pe valul distileriilor din lumea nouă, care remodelează peisajul whisky-ului single malt. Obţinerea acestor premii demonstrează angajamentul nostru faţă de întreaga industrie şi contribuţia la viitorul strălucit al acesteia. Sunt foarte mândru de întreaga echipă pentru că a creat un whisky premium, dar şi un ambasador al naturii, culturii şi patrimoniului românesc”, a spus Dr. Nawaf Salameh, preşedintele fondator Alexandrion Group.

    Premiile World Whiskies Awards 2024, parte din seria de competiţii World Drinks Awards, selectează, recompensează şi promovează cele mai bune produse din lumea whisky-ului.

    “Încă o dată, am observat o calitate remarcabilă la categoria “Rest of World Distillers”, care provin din Europa continentală, Asia, Australia, Africa şi nu numai. Sunt încântat de faptul că anul acesta am văzut o gamă extrem de largă de tipuri de whisky în competiţie, ceea ce demonstrează că distilatorii inovatori din “noua lume” se aventurează dincolo de stilurile consacrate de whisky obişnuite în Scoţia, Irlanda şi Statele Unite.”, a declarat Christopher Coates, preşedintele juriului World Whiskies Awards

    Alexandrion Group este lider în producţia şi distribuţia băuturi spirtoase şi vinuri din România şi singurul producător de single malt din ţară. Portofoliul de produse include băuturi tradiţionale româneşti şi produse internaţionale. Alexandrion 5* şi 7*, celebrul vinars Brâncoveanu XO, VS şi VSOP, lichiorul de fructe SABER Elyzia, distilatul de fructe Zolmyr, Vodka Kreskova precum şi alte produse au asigurat grupului poziţia de lider al pieţei de băuturi spirtoase şi tradiţionale din România. Începând cu anul 2018, Grupul şi-a extins activitatea, completându-şi portofoliul cu vinuri, liniştite şi spumante.

     

  • AI a folosit arme nucleare „pentru a avea pace în lume“ în simulări de război

    Un nou studiu a găsit cât de repede ar pleda inteligenţa artificială pentru război în locul folosirii unor rezoluţii paşnice, potrivit Gizmodo. În simulări, AI chiar a lansat un război nuclear cu aproape zero avertizări, oferind explicaţii ciudate cu privire la motive. Armatele din întreaga lume îmbrăţişează treptat AI, iar acest lucru ar putea însemna că războaiele vor escalada mai rapid, potrivit studiului.

  • Ce face ca inflaţiile din regiune să scadă de la cote istorice la niveluri apropiate de ţintele băncilor centrale? Este tendinţa sustenabilă?

    În Ungaria, rata de creştere a preţurilor de consum a scăzut la un minim pe aproape trei ani de 3,8% în ianuarie, scrie Portfolio. Datele au provocat din nou o surpriză plăcută, întrucât analiştii se aşteptau la o valoare de peste 4%. Este pentru prima dată din februarie 2021 când inflaţia a scăzut în intervalul ţintă al băncii centrale.

    Analiştii arată că efectul de bază contribuie întotdeauna la o inflaţie mai scăzută în ianuarie.

    În termeni lunari, inflaţia a crescut cu 0,7%.

    Preţul băuturilor alcoolice şi tutunului a crescut cu 8,1%, în timp ce preţul articolelor vestimentare a crescut cu 6,2%. În cazul produselor alimentare, ritmul de creştere a pre­ţurilor a scăzut la 3,6% faţă de ianua­rie 2023. Lunar, însă, s-a remarcat creşterea cu 1,2% a preţurilor ali­men­­telor. Spre deosebire de perioa­da trecută, preţul progresiv la gaze a crescut preţul energiei casnice, cu 0,9%. Acestea au fost însă compen­sate de faptul că articolele vestimen­tare s-au ieftinit cu peste 2% faţă de luna decembrie.

    Examinând o perioadă mai scur­tă de formare a preţurilor, imaginea este puţin mai contradictorie. Indice­le anualizat trimestrial al inflaţiei de bază a fost de 4,2%, ceea ce în­seamnă că evoluţia preţurilor din ultimele trei luni nu înseamnă încă o stabilitate a preţurilor. În plus, indicatorul a crescut uşor în ultimele trei luni.

    Gabor Regos, analist la Granit Fund Management, a declarat pentru Hungary Today că inflaţia din ianua­rie a fost influenţată probabil de mai mulţi factori. Scumpirea progresivă a carburanţilor nu va fi reflectată în datele pe ianuarie, sau doar în mică măsură. În acelaşi timp, unele servicii s-au scumpit deja în ianuarie, în timp ce sectorul telecom va înregistra o întârziere.

    Analiştii se aşteaptă la o scădere a inflaţiei pentru încă câteva luni, însă efectele de bază iau o direcţie nefavorabilă în a doua jumătate a anului şi începe reflaţia.

    Cu efectele de bază favorabile es­tompându-se, majorări solide de sala­rii ar putea între timp realimenta pre­siu­nile inflaţioniste, potrivit Reuters.

    Posibile reduceri ale subvenţiilor pentru energie în al doilea semestru, după alegerile din Parlamentul Euro­pean, reprezintă riscuri suplimentare în ceea ce privepte reaprinderea inflaţiei.

    În Cehia, după ce inflaţia şi-a atins vârful la peste 18% în 2022, banca centrală a ţării se aşteaptă ca rata anuală să scadă la 3% în ianuarie de la 6,9% în decembrie, odată cu estomparea efectelor de bază ale creşterii preţurilor energiei şi altor preţuri.

    Noile estimări ale băncii văd inflaţia la 2,6% în acest an şi sub ţintă în 2025. Tomas Holub, membru al boardului băncii, a declarat recent că focusul se va muta în scurt timp pe anul 2025, când, estimează acesta, inflaţia de bază va fi „pe deplin îmblânzită“.

    Un oficial FMI a avertizat totuşi că banca centrală cehă ar trebui să fie atentă la riscurile legate de aşteptările privind inflaţia, care se menţin peste ţinta sa de politică, cât şi la posibilele presiuni legate de creşterea solidă a salariilor.

  • Ca în filmele SF: Oamenii de ştiinţă sunt optimişti şi spun că apariţia unui medicament care să prelungească viaţa se apropie. Primii care vor scoate bani din buzunar ca să trăiască mai mult sunt miliardarii VIDEO

    Oamenii de ştiinţă care studiază biologia şi biotehnologia sunt din ce în ce mai optimişti cu privire la apariţia unei metode de intervenţie farmaceutică pentru prelungirea vieţii. Aceştia susţin că în viitor, pe baza cunoştinţelor acumulate apariţia unui medicament care să mărească durata de viaţă a unui om va fi posibilă. Până la acel moment, experţii sfătuiesc oamenii să nu ignore nici clasicele sfaturi privind un stilul de viaţă şi obiceiurile sănătoase, care s-au dovedit a fi soluţii funcţionale pentru o viaţă mai lungă.

    „Studierea pesoanelor centenare ne-a arătat că acestea tind să menţină o vârstă biologică mai joasă decât restul. Deciziile bune pe care le luăm legate de stilul de viaţă sau dietă sunt cele care ne ajută să trăim mai mult. Important e să trăim mai sănătos, nu neapărat să rămânem pe o linie de plutire ţinută în viaţă de intervenţii farmaceutice. Pe măsură ce vom acumula mai multă cunoaştere la ceea ce ne face să îmbătrânim, probabil că va apărea o cale prin care vom putea să ne extindem artificial durata de viaţă” a declarat Raul Cristian Fulea, doctor în biologie moleculară în cadrul New Castley University din Marea Britanie, la ZF Live.

    Dacă cele mai recente cercetări în domeniul biologiei şi biotehnologiei vor fi preluate de industria farmaceutică, posibilitatea de a crea medicamente ce pot trata primele semne ale îmbătrânirii înainte de a îşi spune cuvântul asupra corpului, devine reală. Cercetătorii caută să dezvolte nu numai o soluţie de prelungire a vieţii ci şi una care să asigure şi o viaţă mai sănătoasă.

    „Cercetările noastre pot fi folosite pentru a detecta problemele care apar legate de vârsta biologică. Putem identifica problemele care apar înainte ca acestea să se manifeste fizic cum ar fi apariţia ridurile sau alte semne ale îmbătrânirii. Există avantajul că prin intermediul acestei tehnologii poti face schimbări şi să aduci un om la un nivel mai bun de trai şi de sănătate. Cercetarea ar putea fi preluată şi dezvoltată pentru a crea soluţii farmaceutice care să ne permită să trăim mai sănătos şi mai mult”, a mai spus cercetătorul

    În scenariul apariţiei unei soluţii farmaceutice care să prelungească durata de viaţă a unui om, probabil că primii care vor avea acces la tratament vor fi miliardarii. Aceştia au început să investească încă din perioada pandemiei în soluţii pentru a opri sau măcar a încetini ritmul organismului.

    „Ca şi la orice altă tehnologie, cei mai interesaţi vor fi cei cu venituri suficient de mari care să le permită să acopere un tratament personal şi personalizat. Miliardarii investesc destul de mult în acest tip de cercetare. Este destul de comun faptul că ei au început să investească în cercetarea biologică şi biotehnologică”, a declarat Raul Cristian Fulea.

     

  • Este deflaţia din China bună sau rea pentru restul lumii? Riscă a doua economie ca mărime a lumii să intre într-o spirală deflaţionistă? Îşi va exporta ţara criza imobiliară?

    Deflaţia devine mai înrădăci­nată în China, preţurile de consum scăzând în ianuarie în cel mai acce­lerat ritm din peste 14 ani, un simptom clar al unor probleme economice din ce în ce mai acute, scrie The Wall Street Journal.

    Ultimele date sugerează că China se confruntă cu un risc în creştere de a aluneca într-o perioadă mai lungă de preţuri în scădere care devine cu atât mai greu de inversat cu cât se prelungeşte mai mult.

    Deflaţia din China este pe de o parte bună pentru restul lumii pentru că ar putea împinge în jos ratele inflaţiei din alte părţi în acest an, cred analiştii, potrivit Financial Times.

    Preţurile exporturilor chinezeşti scad în cel mai rapid ritm de la criza financiară, indicând că cel mai mare exportator al lumii începe să trimită deflaţie direct către ţările care se luptă cu o inflaţie ridicată.

    Puţini economişti se aşteaptă ca economiile dezvoltate să înregistreze ieftiniri de amploarea celor din China, însă mulţi cred că deflaţia chi­nezească ar putea avea un impact semni­ficativ pe pieţele emergente, în special pe cele care au relaţii solide comerciale cu Beijingul.

    Analiştii de la Citigroup spun că defla­ţia din China ar putea ajuta la acce­lerarea deciziilor băncilor cen­trale de pe aceste pieţe de reducere a do­bân­zilor în acest an. Alţi econo­mişti sunt însă sceptici că deflaţia din China va influenţa semnificativ preţurile de consum din economiile avansate.

    Deşi bunurile mai ieftine din China ar putea ajuta la slăbirea inflaţiei în alte economii, pe fondul deflaţiei chinezeşti economia globală se poate aştepta în acelaşi timp la un val de importuri ieftine. Aceasta riscă să pună presiune pe producţia internă a altor ţări, alimentând tensiunile deja ridicate cu privire la comerţ dintre China şi Occident, notează WSJ.

    Unii analişti arată că deflaţia chi­nezească ar putea afecta economia mondială şi aceasta înseamnă că China, în loc să servească drept motor al creşterii acesteia, depinde de cererea din restul lumii pentru a-şi revitaliza economia.

    Deflaţia este o problemă economică acută. Preţurile în scădere erodează profiturile companiilor şi împing consumatorii să-şi amâne cheltuielile în aşteptarea unor chilipiruri mai mari. Aceasta determineă companiile să reducă preţurile şi să amâne recrutările şi investiţiile, erodând cheltuielile şi intensificând ciclul deflaţionist.

    Unii economişti nu cred că China riscă cu adevărat o astfel de spirală deflaţionistă, anticipând că ieftinirile sunt doar temporare. Pentru alţii însă, problema este una de durată.

    Între timp, impactul unei alte crize din China, cea a sectorului imobiliar, de-abia acum începe să se contureze, potrivit Bloomberg.

    Investitorii chinezi şi creditorii lor au început să pună semne „De Vânzare“ pe deţinerile imobiliare de pe întreg globul în condiţiile în care nevoia de cash pe fondul crizei imobiliare din ce în cem ai acute primează în faţa riscurilor de a vinde pe o piaţă în scădere.

    Preţurile pe care le obţin aceştia vor ajuta la a clarifica cât de multă suferinţă este pe cale să resimtă industria ca întreg.

  • Afaceri de la Zero. Stup Edition. Alexandru Gherbezeanu, un tânăr pasionat de calculatoare, a înfiinţat Cubetic GHWS, o companie care furnizează soluţii IT, şi a strâns în portofoliu circa 100 de clienţi din toată ţara în primul an de activitate

    ♦ Cei mai mulţi clienţi sunt din Olt, Dolj sau Braşov şi vin atât din zona publică, cât şi din cea privată ♦ Proiectele Cubetic încep de la 30.000-50.000 de euro şi pot merge până la câteva sute de mii de euro ♦ Compania oferă inclusiv mentenanţă.

    Alexandru Gherbezeanu, un tânăr pasionat de calculatoare, a pus bazele proiectului Cubetic GHWS, o companie care furnizează soluţii IT, acum un an şi jumătate şi a reuşit să strângă în portofoliu 100 de clienţi din toată România. După ce a terminat liceul, el a plecat în străinătate, unde a lucrat în domeniu şi a acumulat experienţă pe care ulterior a folosit-o în propria sa afacere. „Imediat după perioada liceului am căutat să mă angajez în România, însă am prins perioada în care toată lumea cerea să ai experienţă. M-am hotărât ulterior să plec în străinătate şi am lucrat Spania, Belgia şi UK, dar m-am întors în România. Cred că am reuşit să culeg de acolo mentalităţi şi stilul lor de a trăi, pe care mi l-aş dori şi pentru noi, românii – sunt mult mai relaxaţi şi prietenoşi”, a povestit antreprenorul. Cubetic a pornit oficial în primăvara anului 2022. Alexandru Gherbezeanu spune că începutul a fost greu, căci resursele erau puţine, însă a reuşit să pună pe roate proiectul pe care îl avea în minte. 

    Iniţial, el oferea prin proiectul său antreprenorial servicii, aceasta fiind varianta cea mai sigură pentru un business aflat la început de drum, dar pe parcurs, fondatorul a introdus şi partea de livrare de echipamente.  „Primele contracte au fost extrem de grele. Am plecat la drum cu ideea de a oferi consultanţă, deci, practic, servicii. În zona de servicii nu ai nevoie de cashflow, ci doar de o maşină şi benzină. Când am introdus zona de echipamente, nu aveam cashflow aproape deloc astfel încât să pot livra”, a adăugat el. Un sprijin important pentru Cubetic, povesteşte antreprenorul, a venit din Stup, hubul pe care Banca Transilvania l-a creat pentru a fi alături de micii antreprenori care au nevoie de o direcţie, de un sfat sau chiar de finanţare, cum s-a întâmplat în cazul lui Alexandru Gherbezeanu.

    El a venit pentru prima dată în Stup cu gândul de a obţine finanţare pentru businessul său. „Am luat un credit de la BT Mic cu ajutorul căruia am reuşit să rulez câteva echipamente. Ulterior, am revenit în Stup pentru o linie de credit.”

    Activitatea lui de zi cu zi implică atât muncă de birou, cât şi muncă de teren. Practic, fondatorul Cubetic merge prin ţară la diferiţi clienţi care au nevoie de echipamente sau soluţii IT în companiile lor. Cei mai mulţi clienţi vin prin recomandări şi sunt din Olt, Dolj sau Braşov.

    „Clienţii noştri sunt atât din zona publică, cât şi din cea privată. Lunar fac peste 5.000 de kilometri în ţară”, a menţionat acesta.

    Proiectele pe care le are Cubetic, detaliază fondatorul, sunt atât de dimensiuni mari, cu o valoare de câteva sute de mii de euro, cât şi proiecte mai mici, între 30.000 de euro şi 50.000 de euro. Fiecare produs, adaugă el, trebuie adaptat pe nevoile clienţilor. Cubetic se ocupă inclusiv de partea de mentenanţă.

    Astăzi, echipa Cubetic numără patru persoane. Alexandru Gherbezeanu spune că ar mai fi nevoie de „nişte zeci de oameni” în echipă, iar planul său pentru anul acesta este în direcţia de a crea noi locuri de muncă, atât cât îi permite stadiul în care se află compania, aceasta fiind încă la început de drum.

    Anul trecut, după cum spune antreprenorul, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 3 mil. lei. În 2024, fondatorul îşi propune să ducă compania Cubetic GHWS la afaceri de minim 5 mil. lei.

    Pasiunea lui Alexandru Gherbezeanu pentru calculatoare a pornit încă din copilărie – de la jocurile pe calculator, până la reparaţii, activitate pe care el o avea pe vremea când era elev la liceu.

    „Înainte de 18 ani chiar mă ocupam cu reparaţii de calculatoare, dar nu am avut noroc la acel moment să prind un job în acest domeniu. Am revenit ulterior şi am lucrat în zona de distribuţie IT cu doi distribuitori, unde am învăţat destul de multe, de la cum funcţionează producţia echipamentelor şi până când ajung la clientul final”, a povestit el.

    Aşa a reuşit să acumuleze experienţă şi know-how în ceea ce priveşte activitatea pe care o desfăşoară în cadrul Cubetic. Însă, pe partea de antreprenoriat, el spune că a învăţat pas cu pas, după ce a pornit afacerea şi că a mizat mult pe improvizaţie şi s-a ghidat după nevoia clientului.

    „Ca antreprenor eşti liber să munceşti cât vrei. Asta înseamnă zile cu câte 16, 20 sau chiar 22 de ore de muncă. Dar sunt frumoase pentru că îmi place ce fac. (…) Cred că cel mai greu este începutul şi partea de cashflow. Altfel, cât timp îţi place să munceşti, nu cred că e nimic gru. Trebuie doar să vrei.”

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

     

  • Otopeniul, cel mai mare aeroport, rămâne în urmă. Aeroporturile din Timişoara, Cluj şi Sibiu sunt echipate cu sisteme moderne de securitate care elimină limitarea lichidelor în bagajul de mână

    Aeroporturile din ţară se moderni­zează şi investesc în noi echipamente. Aeroporturile din Timişoara, Cluj şi Sibiu sunt echipate cu sisteme mai performante pentru controlul de securitate a bagajelor ce permit trecerea cu lichide în bagajul de mână fără ca acestea să fie limitate la recipiente de maximum 100 mililitri.

    ♦ Pe aeroportul Otopeni, cel mai mare terminal din ţară după numărul de pasageri, pasagerii sunt nevoiţi în continuare să aibă lichide în bagajul de mână în recipiente de maximum 100 mililitri.

    Aeroporturile din ţară se moderni­zează şi investesc în noi echipamente. Aeroporturile din Timişoara, Cluj şi Sibiu sunt echipate cu sisteme mai performante pentru controlul de securitate a bagajelor ce permit trecerea cu lichide în bagajul de mână fără ca acestea să fie limitate la recipiente de maximum 100 mililitri.

    Aeroporturile locale au beneficiat de fi­nanţarea europeană nerambursabilă a pro­iectelor pentru infra­structura aeroportuară prin PNRR, iar data limită pentru proiecte a fost decembrie 2023, după această dată, Co­misia Europeană nu va mai finanţa investi­ţiile în aeroporturile locale. Printre investiţii­le derulate de aeroporturile locale se numără şi achiziţionarea de echipamente moderne care uşurează trecerea pasagerilor prin aeroporturi.

    Aeroportul Otopeni, cel mai mare ter­minal din ţară după numărul de pasageri, nu se înscrie în acest trend, iar pasagerii sunt nevoiţi în continuare să aibă lichide în bagajul de mână în recipiente de maximum 100 mililitri.

    Investiţiile necesare în achiziţionarea unor astfel de echipamente se ridică la sume mult mai mari faţă de alte aeroporturi din ţară. Aeroportul Otopeni are nevoie de mai multe echipamente faţă de alte aeroporturi, ceea ce face ca investiţia să crească considerabil.

    Totuşi, pasagerii care călătoresc de pe aceste aeroporturi spre alte terminale, unde au escală, spre exemplu, trebuie să ţină cont de regulile aeroportului respectiv pentru a nu le fi confiscate lichidele.

    Lichidele din bagajul de mână trebuie să fie transportate în recipiente de maxim 100 ml, ambalate într-o pungă transparentă din plastic cu capacitatea de maxim 1 l. Cele care depăşesc această limită trebuie trasnportate în bagajul de cală. Limitarea vine ca o mă­sură de siguranţă, însă noile echipamente de control al bagajelor permit trecerea cu can­tităţi mai mari de lichide în bagajul de mână, însă nu este valabil pentru multe aeroporturi.

    Cele mai mari aeroporturi din ţară se pregătesc să finalizeze investiţii de moderni­zare şi extindere în acest an.

    Printre acestea se numără aeroporturile din Iaşi, Cluj, Timişoara, Sibiu şi Craiova. Un plan de investiţii există şi la aeroportul Bucu­reşti, însă acesta ar urma să fie gata în mai multe etape, dar unele proiecte din acest plan sunt abia la studiul de fezabilitate. Investiţiile în aeroporturile locale ar urma să crească considerabil traficul de pasageri şi să modernizeze infrastructura aeroportuară.