BusinessMagazin

Blog

  • Cine alege câştigătorii competiţiei Destinaţia Anului 2024?

    Competiţia Destinaţia Anului 2024 a intrat în etapa de selecţie a finaliştilor. Juriul responsabil de această selecţie este condus de Simona Constantinescu şi este format din peste 100 de lideri de comunităţi, primari şi preşedinţi de consilii judeţene, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din turism, antreprenori, manageri şi experţi, dar şi bloggeri, jurnalişti. Aceştia vor acorda o treime din punctajul total necesar pentru câştigarea trofeului. Pentru imparţialitate, aceştia nu pot vota în categorii în care au destinaţii înscrise.

    De la startul competiţiei pe 31 ianuarie, peste 200 de destinaţii şi atracţii turistice s-au înscris în cele 13 categorii ale competiţiei. Misiunea juriului în această etapă este de a selecta un maximum de zece finaliste pentru fiecare categorie.

    Începând de pe 15 aprilie, competiţia va intra în etapa finală, în care destinaţiile câştigătoare vor fi alese pe baza punctajului calculat pe trei paliere: votul juriului, votul publicului pe platforma www.destinatiaanului.ro şi pe baza rezultatelor cercetării Destinaţii Vizionare, cel mai vast studiu despre obiceiuri şi atitudini ale turiştilor români, din ultimii zece ani.

    Anul acesta, în premieră, competiţia s-a extins şi în Republica Moldova, într-un parteneriat de promovare cu Oficiul Naţional al Turismului şi Ministerul Culturii din Republica Moldova. Astfel, destinaţii din Republica Moldova concurează alături de destinaţiile din România şi pot câştiga oricare dintre categoriile compeţiţiei, dacă are punctajul cel mai mare. De asemenea, în cadrul Galei se va acorda şi premiul special „Destinaţia Anului în Republica Moldova”, pentru destinaţia cu cel mai mare punctaj.

    În etapa de selecţie a finalistelor, juriul va trebui să asigure o evaluare obiectivă şi imparţială, bazată pe datele înscrise de destinaţiile participante pentru fiecare din cele 13 categorii ale competiţiei:

    Categoriile deschise localităţilor sau regiunilor:  Oraşe care inspiră, Tărâmuri cu istorie şi tradiţie, categorie prezentată de berea Caraiman, Regiuni eco-turistice, categorie prezentată de Asociaţia de Ecoturism România, Staţiuni turistice, Sat de poveste – categorie prezentată de Antreprenoreşti, Cea mai bună campanie de promovare.

    Categoriile dedicate atracţiilor turistice, susţinute de Metro: Parcuri de distracţie şi aventură, Atracţii cultural-educative – categorie prezentată de BCR, Wellness, Cazări epice – resorturi,  Cazări epice – boutique, categorie prezentată de Epic Visits, Experienţe gastronomice, Cea mai bună campanie de promovare.

    ”Competiţia are ca obiectiv premierea unor destinaţii turistice apreciate şi recunoscute de călători pentru ceea ce au de oferit ca obiective, experienţe si servicii turistice, ducând la creşterea vizibilităţii acestora. Ne dorim să premiem acele locuri care reprezintă o inspiraţie pentru publicul larg şi care au o viziune sustenabilă pe termen lung”, declară Simona Constantinescu, preşedintele juriului. 

    ”Destinaţia Anului© nu este doar cea mai cunoscută competiţie pentru destinaţii turistice din România. E în acelaşi timp şi o platformă de promovare cu zeci de milioane de vizualizări şi o platformă de educare pentru managerii de destinaţie. Ambiţia noastră este să ajutăm prin inspiraţie si promovarea exemplelor bune la creşterea brandurilor turistice ale tuturor destinaţiilor României”, a declarat Mihai Bârsan, iniţiatorul competiţiei Destinaţia Anului.

    Câştigătorii competiţiei vor fi anunţati pe 21 mai, în cadrul Galei Destinaţia Anului, care va avea loc la Bucureşti, la Ateneul Român.

     

  • Frica este în relaţie directă cu fericirea. Ce provoacă stres la nivel ridicat?

    Ce le face românilor inima să bată mai tare? Venirea pe lume a copilului/ a copiilor este urmată în topul principalelor experienţe de viaţă care fac inima românilor să bată mai tare de căsătorie (37%) şi absolvirea facultăţii sau a masterului (33%), precum şi de schimbarea locului de muncă (28%) şi de cultivarea unui nou hobby sau a unei noi pasiuni (27%).

    Achiziţia unor bunuri materiale, precum o locuinţă nouă (22%) sau un autoturism (17%), deşi generează bucurie, sunt menţionate de către românii respondenţi la finalul clasamentului, confirmând astfel că experienţele non-materiale aduc un sentiment mai mare de împlinire.

    Fiecare nouă etapă a vieţii vine cu o doză mare de imprevizibil, care generează de cele mai multe ori sentimente de teamă. Astfel, schimbarea jobului aduce un sentiment de frică sau chiar anxietate pentru jumătate dintre români, în timp ce absolvirea şcolii este precedată de sentimente puternice de teamă pentru 47% dintre respondenţi. Alţi 44% dintre români asociază teama cu achiziţia unei locuinţe, în timp ce 40% au un sentiment de teamă când vine vorba despre căsătorie.

    4 din 10 români consideră că teama este un semn că trebuie să se pregătească mai bine pentru viitor. Fie că este vorba de venirea pe lume a unui copil sau de o achiziţie imobiliară, teama resimţită odată cu aceste experienţe este considerată a fi una pozitivă pentru 37% dintre români, deoarece îi ajută să ia măsuri pentru o pregătire cât mai bună şi un nivel crescut de grijă. Alţi 63% consideră că teama este şi un puternic factor de motivaţie, mai ales în contexte precum căsătoria, schimbarea jobului sau găsirea unei noi pasiuni.

    Priorităţile declarate nu sunt neapărat aspectele de care românii au cea mai mare grijă

    Pentru 33% dintre români, sănătatea proprie şi bunăstarea copilului sau a copiilor sunt prioritare. 27% îşi menţionează partenerul sau partenera în vârful listei de priorităţi, 7% părinţii şi doar 3%, respectiv 2% cariera şi cultivarea pasiunilor. Bunurile materiale nu sunt, conform studiului Allianz Ţiriac, printre priorităţi, doar 2% plasând locuinţa pe prima poziţie şi 1% alte bunuri aflate în proprietate.

    Cu toate acestea, locuinţa şi cariera sunt printre primele lucruri de care românii consideră că trebuie să aibă grijă în mod direct, acestea fiind menţionate înaintea partenerului/partenerei, respectiv a copiilor şi părinţilor.

    Totodată, studiul arată că grija se materializează în special prin precauţie şi prin sprijin acordat oricând este nevoie, urmate de produsele care oferă confort şi siguranţă. Cu toate acestea, doar 36% dintre români sunt total de acord că asigurarea de viaţă este un mod de a avea grijă, în timp ce 33% dintre aceştia sunt parţial de acord. Aproximativ jumătate pot numi cel puţin un produs de asigurare de viaţă – cele mai cunoscute fiind asigurarea de viaţă cu beneficii pentru copii şi pachetele cu economisire sau cu protecţie financiară.

    “Prin demersul nostru, ne dorim să transmitem că asigurarea de viaţă este un partener esenţial în călătoria noastră prin viaţă, oferindu-ne siguranţa şi protecţia necesare pentru a putea trăi la maximum fiecare moment important. Într-un an în care sărbătorim 30 de ani de prezenţă în România, vrem să îndemnăm românii să protejeze tot ce le face inima să bată mai tare şi să descopere cum o asigurare de viaţă le poate fi benefică”, a declarat Marilena Bârliga, Director Divizia Market Management şi Comunicare Allianz-Ţiriac România.

     

  • După mai bine de doi ani de război, soarta rafinăriilor din Europa ale giganţilor petrolieri ruşi încă nu este clară

    În Bulgaria, prezenţa gigantu­lui rus petrolier Lukoil, cu o uriaşă rafinărie, cu greu trece neobservată. Totuşi, coexistenţa paşnică şi profi­tabilă dintre acesta şi cea mai săracă ţară din UE a încetat în momentul în care Vladimir Putin a atacat Ucraina. Acum, deceniile de business solid din­tre Bulgaria şi Rusia se află în­tr-un moment de turnură, cu Lukoil căutând să-şi vândă businessul bulgar şi să părăseasca ţara din cauza a ceea ce acesta cataloghează drept presiuni politice, scrie Bloomberg.

    Vitală pentru ruperea relaţiilor Bulgariei cu Rusia este preluarea rafi­năriei Lukoil Neftohim de către o „companie internaţională cu repu­taţie“, fie din Europa, SUA sau Golf, a declarat ministrul bulgar de finanţe Asen Vasilev.

    Totuşi, ruperea relaţiilor cu Rusia nu a fost şi nu este uşoară în Bulgaria.

    Preşedintele Rumen Radev, care a refuzat în mod repetat să furnizeze ajutor militar pentru Ucraina şi a pus sub semnul întrebării sancţiunile UE impuse Rusiei, respinge efortul de a da afară Lukoil. La rândul său, par­tidul naţionalist Renaşterea susţine că planul nu este menit decât să câşti­ge favorurile americanilor.

    Cât priveşte Lukoil, acesta a a­nunţat că din cauza presiunii resim­ţi­te în Bulgaria a decis să-şi revizuiască strategia, incluzând o potenţială vânzare a businessului.

    Ministrul bulgar de finanţe este convins că Lukoil caută deja un cum­părător şi că Bulgaria are şi va avea convingerea politică de a face ca acest lucru să se întâmple.

    În Germania, Berlinul şi-a reîn­noit ameninţările de a expropria o rafinărie a unui alt gigant petrolier rus, Rosneft, dacă acesta nu va găsi un cumpărător în decurs de şase luni. Ministerul german al econo­miei a declarat că vânzarea va fi finală, iar companiei nu i se va permite să se întoarcă, notează Deutsche Welle.

    Ministerul a anunţat la începutul lunii martie că şi-a reînnoit tutela asupra rafinăriei PCK deţinută de Rosneft în oraşul Schwedt, dar a indicat că a transmis companiei că trebuie să vină cu un cumpărător în următoarele şase luni, în caz contrar riscând să piardă unitatea.

    Germania a naţionalizat deja SEFE, o fostă subsidiară a Gazprom, iar Rusia a preluat controlul asupra unor active germane, printre care Uniper şi Wintershall Dea, drept răspuns.

    Rafinăria Schwedt este alimentată cu petrol din diverse surse non-ruseşti de la începutul anului trecut după ce Germania şi-a reevaluat dependenţa de energia rusească în urma războiului din Ucraina.

    În cazul Italiei, Lukoil a finalizat vânzarea rafinăriei ISAB deţinută pe plan local în primăvara anului trecut. Conform Reuters, rafinăria a fost vândută către firma de private equity GOI Energy în urma aprobării autorităţilor italiene.

    Aprobarea acestora a venit în pofida avertizărilor SUA cu privire la faptul că firma aleasă de guvernul italian pentru preluarea rafinăriei are legături cu Beny Steinmetz, un executiv din sectorul minier care fusese condamnat pentru corupţie, notează Financial Times.

     

     

  • De ce Donald Trump, un miliardar, are nevoie disperată de cash şi de donaţiile altor miliardari pentru campania prezidenţială?

    La scurt timp după ce un jude­cător din New York i-a cerut să plă­tească 454 milioane de dolari pentru că şi-a „umflat“ valoarea proprietă­ţilor în mod fraudulos, Donald Trump a organizat un eveniment pentru strângere de fonduri la resort-ul său Mar-a-Lago din Palm Beach.

    La scurt timp după ce un jude­cător din New York i-a cerut să plă­tească 454 milioane de dolari pentru că şi-a „umflat“ valoarea proprietă­ţilor în mod fraudulos, Donald Trump a organizat un eveniment pentru strângere de fonduri la resort-ul său Mar-a-Lago din Palm Beach.

    O parte din suma strânsă în ca­drul evenimentului respectiv a mers către un grup care plăteşte pentru avocaţii săi, scrie Financial Times.

    Campania lui Trump pentru ale­gerile prezidenţiale din 2024 nu sea­mănă cu nicio alta. Banii vin pentru victoria sa la Casa Albă. Însă la fel de rapid, o parte din aceştia au ca obiec­tiv să-l ajute pe Trump să nu ajungă la închisoare.

    Trump a folosit fiecare dintre ce­le patru cazuri în care a fost pus sub acuzare drept instrumente de strân­gere de fonduri, ajutând grupurile pro-Trump să atragă aproximativ 190 mi­lioane de dolari în 2023. Însă aceleaşi grupuri au cheltuit în acelaşi timp peste 50 milioane de dolari pe cheltuieli de judecată.

    Deşi Trump conduce în majorita­tea sondajelor pentru alegerile din noiembrie, campania sa are un deza­vantaj financiar uriaş faţă de cea a lui Joe Biden. Banii contează în alege­rile ame­ri­cane. În 2020, Joe Biden a devenit primul candidat prezidenţial din isto­ria SUA care a atras peste 1 miliard de dolari de la donatori. Alegerile din 2024 s-ar putea dovedi chiar mai costisitoare.

    Nevoia lui Trump de bani este importantă şi pentru că ar putea avea un impact asupra modului în care a­cesta abordează alegerile. Trump în­cearcă acum să atragă două tipuri diferite de donatori, fiecare cu poziţii divergente privind genul de campa­nie pe care vor ca acesta să o desfă­şoare, cât şi tipul de administraţie pe care-l va conduce.

    Trump are propriul grup de lo­ia­lişti, însă acesta caută sprijin şi în rân­dul donatorilor republicani mai tradi­ţionali, concentraţi în lumea financia­ră newyorkeză. Mulţi dintre aceştia vor ezita probabil să dea bani care vor ajunge să acopere cheltuielile de judecată ale candidatului.

    Suporterii lui Trump sunt siguri că banii vor fi acolo. Şi totuşi, banii continuă să se scurgă.

    Averea netă a lui Trump s-a mişcorat recent cu 1 miliard de dolari în urma scăderii acţiunilor businessului acestuia din social media, care a raportat pierderi de peste 58 miliarde de dolari în 2023, scrie Bloomberg.

    Acţiunile Trump Media & Technology Group au scăzut cu 21% la începutul săptămânii la 48,66 dolari pe acţiune. Trump deţine 57% din companie, participaţia sa valorând acum 3,76 miliarde de dolari pe hârtie.

    În urma declinului acţiunilor, averea netă a lui Trump a scăzut cu 14% la 6,4 miliarde de dolari. Trump nu-şi poate vinde imediat participaţia, acesta neputându-şi acoperi parţial nevoia de cash în acest fel.

    De asemenea, Trump a fost nevoit recent să depună o cauţiune de 175 milioane de dolari în cazul de fraudă din New York pentru a evita confiscarea activelor sale de către autorităţile de stat.

     

     

  • Opinie: Noul front al lui Putin în războiul din Ucraina este în Balcani

    Liderul rus Vladimir Putin se foloseşte de propagandă şi conflictele religioase din Kosovo şi Bosnia pentru a distrage NATO de la invazia sa ilegală, scrie James Stavridis, editorialist la Bloomberg şi fost amiral în cadrul Marinei SUA.

    Dacă va ieşi victorios în Ucraina, în mod logic acesta îşi va întoarce atenţia către Moldova, însă Balcanii de Vest reprezintă de asemenea o ţintă foarte atractivă.

     

  • Cum a ajuns Steve Feinberg, regele neîncoronat al armelor din SUA şi aliat de încredere al lui Trump, să deţină una dintre cele mai mari bănci poloneze

    Ceea ce a mai rămas după re­struc­turarea Getin Noble Bank, până în urmă cu câţiva ani una dintre cele principalele bănci comercia­le din Polonia, a fost cumpărat de fondul american de investiţii alternative Cerberus Capital Management. Firma de private equity care poartă numele unui câine monstruos din mitologia greacă a făcut mai multe incursiuni pe piaţa bancară europeană, iar cea mai cunoscută este cea în care a plecat cu coada între picioare din Germania. Cerberus este condus de Steve Feinberg, unul din aliaţii de bază ai fostului pre­şedinte american Donald Trump.

    Achiziţionarea a 100% din VeloBank, succesorul băn­cii poloneze restructu­rate forţat Getin Noble Bank, de către Cerberus aminteş­te, pe de o parte, că sistemul bancar euro­pean are verigi slabe, in­clusiv în Europa de Est, iar pe de alta că investitorii a­me­ricani pătrund tot mai adânc în sectoarele economice strategice ale Uniunii Europene. Iar acest lucru vine cu un preţ. Uneori pariurile americanilor dau greş. Aşa a fost cazul în Germania.

    În 2022, fondul şi-a vândut în pierdere cu 20% două cincimi din activele pe care le deţinea la cele mai mari bănci germane, Deutsche Bank şi Commerzbank. Acesta a fost rezultatul unei investiţii de patru ani care a arătat cât de dificil este să forţezi schimbări la băncile mari, dar şi limitele strategiei firmei lui Feinberg, după cum scrie Reuters.

    Cu o participaţie de 5% la Commerzbank şi una de 3% la Deutsche, investitorul american nu a avut capacitatea de a schimba manage­mentul sau de a influenţa strategia. Un acord de consultanţă cu Deutsche s-a concentrat în principal pe do­menii restrânse, cum ar fi ma­nagementul lichidităţii, potrivit unor surse apropiate situaţiei.

    În timp ce Cerberus a obţinut schimbarea de management dorită la Commerz, partici­pa­ţia de 15% a guvernului a oferit statului german controlul. Iar postul de preşedinte i-a revenit lui Hans-Jörg Vetter, în ciuda faptului că Cerberus i-a pus la îndoială calificările. Dacă Germania este cea mai mare economie europeană, Polo­nia este cea mai mare economie est-europeană. Acolo, Cerberus s-a oferit să investească în VeloBank 1,075 miliarde zloţi (250 milioane euro), din care 700 de milioane de zloţi sunt recapitalizare, potrivit The Warsaw Voice.

    Tranzacţia se va finaliza dacă Cerberus ob­ţi­ne toate avizele, inclusiv de la Comisia Euro­peană. Când Getin Noble Bank a fost forţată de autorităţile poloneze să intre în restructu­ra­re, în 2022, ocupa locul zece în funcţie de active în clasamentul băncilor poloneze şi risca să falimenteze. Banca avea 300 de subsidiare şi 2.800 de angajaţi. Cu un an înainte înregistrase pierderi de peste un miliard de zloţi. Operaţiu­nile i-au fost salvate de un mecanism de protec­ţie format de cele mai mari opt bănci poloneze.

    Astfel s-au sfârşit ambiţiile fondatorului, Leszek Czarnecki, într-o vreme cel mai bogat om din Polonia, de a construi o bancă de top. Strategia lui de a acapara piaţa cu creditare agre­sivă a dat greş când creditele, mai ales cele în franci elveţieni, au devenit toxice. Banca a început să se prăbuşească în 2018, după ce ziarele Gazeta Wyborcza şi Financial Times au arătat că preşedintele de atunci al Autorităţii de Supraveghere Financiară i-a cerut lui Czarnecki bani în schimbul unui tratament preferenţial pentru banca sa.

    Astfel publicul polonez a aflat că Getin are probleme şi a început să-şi retragă economiile de acolo. Conversaţia cu oficialul polonez ar fi fost înregistrată în secret de omul de afaceri. Neîncrederii i s-a adăugat criza creditelor în monedă străină în care clienţii au atacat în justiţie clauzele de indexare impuse de bancă.

    Criza a lovit tot sistemul bancar polonez, dar Getin se afla deja într-o situaţie financiară dificilă. Portofoliul de impoteci în valută era de patru ori mai mare decât capitalul sub formă de equity, cerinţele de capital nu mai erau îndeplinite, iar provizioanele erau insuficiente.

    În 2020, după lovitura dată de pandemie, dobânzile au fost tăiate până la zero, ceea ce a redus veniturile din dobânzi. O lovitură a fost şi introducerea „vacanţei creditelor“ în 2022. Czarnecki n-a mai adus bani în banca sa. Ultima recapitalizare o făcuse în 2018 şi a fost superficială. De altfel, autorităţile poloneze l-au amendat pe acesta cu echivalentul a patru milioane de euro, reproşându-i „atitudinea iresponsabilă“ care nu mai poate fi „tolerată“.

    Cerberus vede oportunităţi în astfel de probleme. Până la urmă, cumpărarea VeloBank poate fi văzută ca o confirmare că banca poloneză poate atrage investitori străini. Oferă o doză mare de încredere. Investitorul american a pus ochii pe cele două mari bănci germane când acestea se clătinau şi se discuta despre fuziunea lor. A impus schimbări radicale la creditorul austriac Bawag şi la Hamburg Commercial Bank. Controlează activităţile de retail bancar din Franţa ale HSBC.

    Firma a cumpărat şi operaţiunile franceze de consumer finance ale GE Capital, divizia de servicii financiare a colosului industrial american General Electric, în dezintegrare după Marea Recesiune din anii 2000. Cerberus a ajuns şi în Cipru, unde a cumpărat credite neperformante de la Alpha Bank.

    Steve Feinberg, CEO-ul de la Cerberus, a finanţat cu 1,5 milioane dolari ambiţiile electrorale ale lui Donald Trump când acesta şi-a câştigat primul mandat şi a ajuns în atenţia publicului când s-a aflat că ar putea intra în administraţia Trump. A devenit până la urmă consilier şef pe teme de informaţii şi spionaj.  Feinberg, datorită constelaţiei de producători de mitraliere, puşti şi pistoale pe care o deţine, este considerat regele american al armelor.

     

     

  • Rompetrol Rafinare, care operează Petromidia, cea mai mare rafinărie din România, estimează afaceri de 15,5 miliarde de lei în 2024 şi pierderi de 175 de milioane de lei

    ♦ Compania are tranzacţii scăzute la Bursa de Valori întrucât 93% din capital este în mâinile a doi acţionari ♦ Minus 10% la BVB în ultimele 12 luni.

    Rompetrol Rafinare (simbol bursier RRC), companie membră a grupului KMG International, a prognozat în bugetul de venituri şi cheltuieli de anul acesta o cifră de afaceri netă 15,5 mi­liarde de lei. Anul trecut, afacerile au ajuns la 19,3 mi­liarde.

    După un an în care socie­tatea a înregistrat o scădere a indicatorilor financiari pe fondul volatilităţii cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi produse rafinate – cotaţiile şi-au continuat trendul descendent, atingând în 2023 o scădere de 14% la benzină şi 21% la motorină –, grupul estimează o pierdere de 175 mil. lei în 2024. Rezultatul net a constat în 2023 într-o pierdere de circa 1,2 mld. lei.

    EBITDA – profitul operaţional, fără cheltuieli de amortizare şi depreciere – este prognozată anul acesta la 546,5 milioane de lei. Anul trecut, acelaşi indicator a pierdut 57% la circa 1 miliard de lei.

    Societatea a anunţat că investiţiile din rafinării vor ajunge anul acesta la peste 680 de milioane de lei.

    Programul de investiţii va fi axat pe următoarele: „Achiziţionarea de echipamente strategice, dinamice şi statice; Continuarea programului de proiecte de schimbare a liniilor magistrale de apă de incendiu; Schimbarea catalizatorilor; Verificarea echipamentelor şi conductelor conform prescripţiilor ISCIR (Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat – n.r.); Modernizarea instalaţiilor prin proiecte de îmbunătăţire“.

    Deşi afişează o valoare de piaţă de 2 miliarde de lei, una dintre cele mai mari de la Bursa de Valori Bucureşti, compania înregistrează o lichiditate de 440.000 de lei anul acesta şi 1,2 milioane în ultimele 12 luni, dinamicile fiind de minus 9,5%, respectiv 8,4%.

    Rulajele se explică prin faptul că 92,8% din capitalul social este controlat de doi acţionari: grupul kazah KMG (cu 48,1% din totalul acţiunilor) şi statul român prin Ministerul Energiei (44,7%). Free float-ul (acţiunile liber tranzacţionabile) este de 6,6%.

    În intervalul 2019-2023, operatorul rafinăriilor Petromidia şi Vega a înregistrat o pierdere netă consolidată de 705 milioane dolari, pe fondul contextului internaţional şi regional, dar şi al pandemiei de Covid-19. Excepţie face 2022, când compania a consemnat un profit net de 90 milioane dolari, an în care Rompetrol Rafinare s-a conformat măsurilor fiscale obligatorii – taxa de solidaritate (126 de milioane de dolari) şi reducerea/compensarea preţurilor carburanţilor (35 de milioane de dolari).


     

     

  • PNL pregăteşte, cu acceptul PSD, un cadou şi pentru ministrul Cătălin Predoiu: unităţi speciale de filare a populaţiei, la nivelul subordonatelor MAI, afirmă vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, Bogdan Rodeanu

    „După ce a vrut să-i facă lui Marcel Boloş, la ANAF, o mini-armată, cu arme, maşini scumpe şi pensii speciale, PNL pregăteşte, cu acceptul PSD, un cadou şi pentru ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu: unităţi speciale de filare a populaţiei, la nivelul subordonatelor MAI. Practic, totul va fi pe masa ministrului PNL Predoiu: şi înregistrările, şi măsurile tehnice, şi măsurile organizatorice. Predoiu şi PNL vor decide care cetăţean trebuie să fie filat şi înregistrat şi care trebuie să fie protejat. Proiectul de lege în acest sens este lăsat de PSD şi PNL să treacă tacit de Camera Deputaţilor pentru a nu atrage atenţia prea mult asupra grozăviilor pe care le pregăteşte regimul cu epoleţi al lui Iohannis”, potrivit unui comuinicat de presă.

    Potrivit USR, „Mica Securitate” la MAI este pregătită printr-un proiect de lege iniţiat de 12 deputaţi PNL, cu termen de adoptare tacită data de 6 aprilie şi cum marţi a fost singura şedinţă de plen din această săptămână, proiectul va fi considerat adoptat în forma iniţiatorilor şi va fi trimis la Senat.

    „Predoiu nu a avut curajul să propună un astfel de proiect care să fie înaintat de Guvern către Parlamentul României. Motivul este simplu: nu primea niciun aviz, nici măcar din partea propriului minister. Dar lăcomia politică este prea mare, frica de a pierde alegerile, totalitarismul şi dorinţa de control sunt nemăsurate. Aşa că PNL şi Predoiu s-au decis să folosească resursele MAI pentru propriile vendete politice, pentru «meciuri» locale sau naţionale şi, mai ales, în campaniile de anul acesta. Practic, prin acest proiect, PNL moşeşte, în Parlamentul României, o «mică Securitate», pe banii cetăţenilor şi împotriva românilor”, declară deputatul USR Bogdan Rodeanu, vicepreşedinte în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

    Vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor spune că prin proiectul PNL, susţinut şi de PSD, o parte din resursa umană de la Jandarmeria Română, Inspectoratul General pentru Imigrări şi Poliţia de Frontieră va fi transformată în unităţi speciale de filaj, înfiinţate şi autorizate să înregistreze audio-foto-video, pe domeniul public şi fără consimţământul persoanelor vizate şi că tot ce vor avea nevoie va fi existenţa unor „motive verosimile”.

    „Ce înseamnă «motive verosimile»? Nimeni nu ştie, doar şefii acestor structuri pot decide. Şi cum pot decide ei? Doar ministrul Predoiu le va spune, pentru că procedura va fi aplicată prin ordin de ministru. Pe cine vrea Predoiu să înregistreze audio-foto-video? Cum vor fi făcute înregistrările? Cu bodycam-uri? Nu! Ci cu mijloacele tehnice din dotare. Ce fel de mijloace tehnice? Nu ştim, informaţia e clasificată. Într-un an cu patru tipuri de alegeri şi în prag de campanie electorală, PNL e disperat. Foloseşte metode PCR-iste de legiferare şi metode securiste de filare a cetăţenilor”, adaugă deputatul USR Bogdan Rodeanu.

    El afirmă că prevederile din proiect care îi dau lui Cătălin Predoiu instrumente de filaj şi presiune, exact în anul electoral:
    • Art. 13 indice 1 – (3) Procedura de desemnare a personalului prevăzut la alin. (2) cu atribuţii în prelucrarea datelor cu caracter personal în condiţiile alin. (1), precum şi măsurile tehnice şi organizatorice de securitate adoptate pentru protejarea drepturilor fundamentale şi interesele persoanelor vizate, se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
    • Art. 2 indice 7 – (1) În scopul prevăzut la art.1 alin. (3), poliţiştii din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări sunt abilitaţi să înregistreze, cu mijloace foto-audio-video din dotare, fără consimţământul persoanelor vizate, acţiuni desfăşurate în spaţîi publice, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că ar putea fi comise infracţiuni sau alte fapte ilegale ori tulburată ordinea şi siguranţa publică.
    • Art. V – (1) Măsurile organizatorice şi tehnice în care se realizează şi se stochează înregistrările realizate prin mijloace foto-audio-video sau alte mijloace din dotare, precum şi limitările de utilizare a acestora, de către Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Jandarmeria Română şi Inspectoratul General pentru Imigrări, precum şi măsurile pentru protejarea înregistrărilor şi a datelor cu caracter personal, colectate prin intermediul acestora se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

  • Nori de furtună deasupra companiei Tesla: Livrările de autovehicule au scăzut cu 8,5% în primele trei luni din acest an şi cu 20% faţă de ultimul trimestru din 2023

    Tesla a publicat marţi un raport privind producţia şi livrarea de vehicule în primul trimestru al acestui an, documentul arătând că livrările au scăzut cu 8,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 20% faţă de ultimul trimestru al anului trecut, scrie CNBC.

    Astfel, producătorul de maşini electrice a raportat a produs 433.371 de vehicule din care a reuşit să livreze 386.810. În aceeaşi perioadă a anului trecut Tesla a produs 440.808 vehicule, livrând 369.783. Comparativ, în trimestrul patru din 2023 Tesla a produs 494.989 de autovehicule, în timp ce livrările au fost de 484.507 unităţi.

    „Scăderea volumelor s-a datorat parţial atacurilor din Marea Roşie dar şi a incediului de la fabrica Gigafactory Berlin”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Miliţiile Hoithi au perturbat transportul internaţional prin Marea Roşie, lipsind producătorul de compenente cheie în procesul de fabricaţie. În luna martie, activiştii de mediu au incediat fabrica  Gigafactory Berlin, cauzând noi perturbări ale producţiei.

    În acest timp în China Tesla are de înfruntat o competiţie acerbă din partea producătorilor domestici precum BYD. Compania a fost nevoită să încetinească producţia din ţară, reducând programul muncitorilor.

    Totodată, strategia de reducere a preţurilor s-a dovedit mai puţin eficientă decât a anticipat compania.

  • România se aliniază cu Europa: Salariul minim european va fi introdus în acest an

    Social-democraţii anunţă, marţi, că îşi asumă ca obiectiv politic major implementarea salariului minim european în România, până la finalul anului 2024.

    „PSD îşi asumă ca obiectiv politic major implementarea salariului minim european în România, până la finalul anului 2024. În acest sens, specialiştii PSD lucrează deja la elaborarea unei propuneri de reglementare, pentru transpunerea în legislaţia naţională a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană”, potrivit unui comunicat de presă.

    Propunerea va fi realizată în colaborare cu ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.

    „PSD consideră că trebuie definit un mecanism automat pentru majorarea anuală a salariului minim din România, într-o manieră predictibilă, care să garanteze creşterea nivelului de trai şi a puterii de cumpărare pentru toţi salariaţii din România. Creşterea salariului minim la 3.700 de lei, anunţată de premierul Marcel Ciolacu pentru data de 1 iulie 2024, va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzător pentru introducerea mecanismului de majorare automată a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeană. PSD consideră că orice efect pozitiv din economie trebuie să se reflecte şi în veniturile salariale ale cetăţenilor. Introducerea salariului minim european va constitui un beneficiu important în special pentru salariaţii din sectorul privat, unde există cel mai mare număr de angajaţi încadraţi cu acest nivel minim de salarizare”, se menţionează în finalul comunicatului.