BusinessMagazin

Blog

  • In schimbul ipotecii

    Bancile testeaza acum piata cu credite care merg si pana la 100.000 de euro, pe perioade de pana la 20-25 de ani. Cu toate acestea, din cauza veniturilor insuficiente, cel mai des suma imprumutata se opreste la 20.000-25.000 de euro.

     

    Banca

    Suma maxima

    Perioada de rambursare (ani)

    Dobanda

    Venit minim solicitat

    BCR

    30.000 euro (sau echivalentul in lei)

    10

    11,5% euro; 16,5% lei

    Nu se solicita

    BRD

    50.000 euro (sau echivalentul in lei)

    15

    9,5% euro; 12,5% lei

    200 de euro

    Raiffeisen

    50.000 euro (sau echivalentul in dolari sau lei)

    15

    9,5% euro; 10,5% dolari; 15% lei

    Nu se solicita

    HVB Bank

    50.000 euro (sau echivalentul in dolari)

    15

    9,5% euro; 9,5% dolari

    10 milioane de lei

    CEC

    50.000 euro (sau echivalentul in lei)

    25

    13%

    Nu se solicita

    Banca Romaneasca

    30.000 euro (sau echivalentul in lei)

    12

    9,5% la euro; 17,5% la lei

    100 de euro

    Volksbank

    100.000 euro (sau echivalentul in lei)

    20

    9% la euro; 15% la lei

    Nu se solicita

    Daewoo

    60.000 euro (sau echivalentul in lei)

    15

    15,5%

    Nu se solicita

    Banca Tiriac

    30.000 euro (sau echivalentul in lei)

    15

    9,7% la euro; 17% la lei

    Nu se solicita

    * perioadA de rambursare de 20 de ani pentru credit In LEI; SURSA: BANCILE COMERCIALE

     

  • INVESTITII: Randament: 100 mil. Euro

    Ce spuneti de un fond de investitii cu un profit de 100 de milioane de euro? Nu este vorba de vreun nou investitor care sta sa intre pe piata romaneasca. Cele peste 100 de milioane de euro sunt banii pe care ar putea sta viitorul Fond Proprietatea, destinat despagubirii fostilor proprietari de case nationalizate.

     

    Cel putin teoretic, fostii proprietari de case nationalizate pot sta linistiti. E drept, nu-si vor mai recupera imobilele, insa vor primi contravaloarea lor in bani. Asta dupa un lung proces aflat abia in chinurile facerii. Statul le-a propus un schimb simplu: in loc de casa pierduta, ei primesc o foaie de hartie – titlul de despagubire. Acesta va putea fi transformat in actiuni la Fondul Proprietatea, care va fi cotat la bursa. 

     

    In fond vor fi incluse actiuni la companii puternice, precum BCR, CEC, Petrom, Loteria Romana, RomTelecom sau Posta Romana. La un calcul preliminar, fondul cu pricina ar trebui sa adune ceva bani – dividendele aferente actiunilor pe care le detine. Potrivit ultimelor date legate de profitul companiilor aflate pe lista „despagubirilor“, la Fondul Proprietatea ar trebui sa se adune peste 100 de milioane de euro.

     

    Spre exemplu, BCR a avut, in 2004, un profit de 162 de milioane de euro. Asta inseamna ca aproximativ 6,5 milioane de euro – 4% din suma, aferent procentului de actiuni ale bancii alocat pentru despagubiri – ar putea ajunge la Fondul Proprietatea. Dupa acelasi rationament, de la RomTelecom ar putea fi varsate in Fondul Proprietatea circa 32 de milioane de euro (pentru 30% din actiunile companiei). 

     

    Romgaz ar putea „cotiza“ cu 11,6 milioane de euro, Petrom cu aproape 4 milioane de euro, Transgaz cu 6,5 milioane de euro, Imprimeria Nationala cu 5 milioane, iar Loteria cu circa 5 milioane de euro. La randul sau, CEC ar trebui sa livreze peste 1,5 milioane de euro, iar Alro 6 milioane de euro.

     

    Adunand profitul aferent actiunilor trimise de stat in Fondul Proprietatea, suma depaseste 100 de milioane de euro. Ce se va intampla cu acesti bani? Vor primi fostii proprietari de case nationalizate dividende la sfarsitul anului? „Depinde foarte mult de bucataria interna pe care o pun la cale cei care vor administra fondul“, crede Eugen Voicu, presedintele societatii de investitii financiare Certinvest.

     

    Declaratiile oficiale ale autoritatilor dau ceva sperante posesorilor de titluri de despagubire. Ei vor primi dividende in cazul in care decid sa nu-si vanda titlurile. Cel putin aceasta a fost una din concluziile dezbaterii publice privind Fondul Proprietatea, de acum cateva saptamani. De altfel, toti cei implicati, intr-un fel sau altul, in aceasta afacere dau acelasi sfat proprietarilor de titluri de despagubire: „Nu vindeti!“.

     

    Cel putin nu in primii doi ani de tranzactionare la bursa. Gabriel Zbarcea, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), a fost printre primii oficiali care au dat acest sfat. Iar companiile de investitii par sa mearga pe mana lui. „La inceput, va fi o perioada de tatonare, de unu-doi ani. Apoi se va echilibra situatia“, spune Eugen Voicu.

     

    Presedintele Certinvest ia ca exemplu istoricul SIF-urilor. La inceput, actiunile se vindeau la circa 250 de lei. Cei proaspat „improprietariti“ se grabeau sa isi vanda actiunile la bursa. Abia dupa circa doi ani, preturile au inceput sa creasca. „Atitudinea cea mai plauzibila a fostilor proprietari de case nationalizate va fi sa vanda la orice pret“, crede Voicu.

     

    De altfel, semnele de intrebare care se ridica in jurul Fondului Proprietatea par sa indreptateasca decizia de vanzare. E drept, valoarea totala a activelor incluse in acest fond este de 4,5-5 miliarde de euro. Dar aici au fost „aruncate“ si actiuni ale unor companii uitate prin portofoliul AVAS. Dar si creantele Romaniei la combinatul Krivoi Rog din Ucraina, creantele externe ale statului in relatia cu Sudan, Siria, Irak, Mozambic, Libia, Republica Guineea, Republica Centrafricana, Congo, Nigeria, Republica Democrata Congo, Somalia, Tanzania, Republica Democrata Coreeana, Cuba si Republica Mongolia.

     

    In ce masura se va reusi recuperarea lor? Si mai ales, cine se va ocupa de acest lucru? Dragos Neacsu, secretar de stat in cadrul Ministerului Finantelor Publice (MFP), linisteste proprietarii de titluri de despagubire: nu ei va trebui sa alerge pe la statele cu pricina sa ia banii, ci statul. Pe de alta parte, despre creanta la Krivoi Rog s-a spus ca ar fi fost lasata in grija companiei anglo-indiene Mittal Steel, proprietarul combinatului Sidex Galati.

     

    Abia intrata in dezbatere publica, ideea de a oferi fostilor proprietari de imobile nationalizate actiuni la societatile unde statul este actionar majoritar a generat deja o reactie violenta din partea potentialilor beneficiari. Asociatia fostilor proprietari a amenintat Guvernul cu noi procese la Strasbourg, considerand incorect ca in locul unor proprietati certe sa le fie oferite riscuri, adica actiuni cu castiguri incerte.

     

    In primul rand, e sigur ca valoarea actiunilor incluse in fond nu ar putea acoperi toate cererile de despagubire, estimate sa ajunga la un total intre 4 si 8 miliarde de euro. In al doilea rand, alaturarea societatilor profitabile cu creante ale statului in Sudan sau Irak nu le inspira incredere fostilor proprietari.

     

    In fine, statul roman a anuntat ca nu are de gand sa administreze respectivul fond: ca sa elimine toate suspiciunile ca l-ar gestiona prost, urmeaza sa desemneze ca administrator o companie straina specializata in managementul activelor, selectata prin licitatie, iar titlurile de participare la fond vor fi cotate nu numai pe bursa romaneasca, dar si pe piata de capital internationala.

     

    Gandul ca soarta banilor lor va depinde de buna-credinta a unei companii straine ii sperie cu deosebire pe fostii proprietari, confruntati cu perspectiva de a deveni investitori fara voie. Unii s-au intrebat deja daca viitorul administrator va fi dispus sa ofere dividende si chiar daca nu cumva va falimenta pur si simplu fondul.

     

    In ceea ce priveste statul roman, acesta a promis deja ca nu va impozita castigurile de pe urma fondului. Dar e o slaba consolare pentru proprietarii care ar dori ca pur si simplu actiunile respective sa fie vandute, „daca tot sunt asa de rentabile“, si banii sa le fie returnati lor pur si simplu, in numerar. Sau macar ca statul sa garanteze fondul, ca pe un fel de FNI mai serios. Evident, nu e posibil nici una, nici alta.

     

    Autoritatile nu-si pot permite sa puna bugetul de acum al tarii sa suporte o nota de plata atat de impovaratoare pentru ceea ce s-a intamplat acum o jumatate de secol. Cat despre administrarea fondului, reprezentantii MFP au recunoscut singuri ca statul e un prost administrator si ca nu-si poate permite sa-si asume o astfel de raspundere.

     

    Avand aceste premise, e greu de crezut ca fostii proprietari de imobile nationalizate vor astepta un an sau doi o eventuala crestere a actiunilor la bursa. Cei care vor avea de castigat, in schimb, vor fi cumparatorii acestor titluri, adica cei cu rabdare si bani de investit pe termen mediu. Dar, deocamdata, totul ramane la nivel teoretic. Pana la listarea efectiva la bursa mai e cale lunga

  • Mobil cu patratel rosu

    Rusinati-va! In timp ce afacerea de care sunteti atat de mandru aduna cu greu 1-2 milioane de dolari pe an, industria pornografiei pe telefonul mobil a adus venituri de 400 de milioane de dolari anul trecut. Iar veniturile vor creste, dupa cum se prognozeaza, de 10 ori in urmatorii cinci ani.

    De la poze si videoclipuri si pana la discutii fierbinti prin SMS, serviciile multimedia pentru adulti au gasit un nou canal de distributie, la ani buni dupa ce industria se consolase cu ideea ca paradisul adultilor este Internetul. Pornografia invadeaza acum si telefonul mobil, care este, conform statisticilor, gadgetul in care utilizatorii vad cel mai intim mijloc de comunicare.

    Cererea de servicii pentru adulti este tot mai mare – conform publicatiei eWirelessNews.com, aproximativ 72,1% dintre utilizatorii de Internet acceseaza site-uri cu continut XXX, iar acest fapt i-a convins pe provideri si pe operatorii de telefonie mobila sa incerce marea cu degetul si sa aduca astfel de servicii si pe mobil. Pornografia este o industrie extrem de profitabila, incasarile producatorilor la nivel mondial fiind chiar mai mari decat cele ale caselor de filme de la Hollywood, de exemplu, sau ale companiilor producatoare de jocuri video. Industria pornografiei online a depasit anul trecut circa 57 de miliarde de dolari la nivel mondial, iar extinderea spre telefonul mobil va genera in urmatorii ani o alta piata de miliarde de euro, ne asigura analistii. Pe langa incasarile mari, site-urile care ofera continut pornografic (gratuit sau contra cost) – de la poze pana la video-chat live – se pot mandri ca prin „ograda“ lor trece aproximativ 25-30% din totalul traficului pe Internet. Desi pana acum cinci ani pornografia genera aproape jumatate din traficul mondial de Internet, ponderea ei s-a redus in ultimii ani, in favoarea mijloacelor de informare (stiri, opinie, documentare), spun specialistii din industrie. 

    In general, se poate spune ca exista doua categorii mari de site-uri pornografice. In prima categorie intra cele care sunt detinute de companii media, legale, privite drept o sursa de divertisment (de exemplu, Playboy.com) si care nu urmaresc sa isi insele clientii. Exista insa si o fata intunecata a Internetului, site-urile underground, concepute, majoritatea, pentru a-i determina pe utilizatori sa isi dezvaluie datele cartilor de credit sau alte informatii personale – folosite ulterior in comiterea de infractiuni. Anonimatul – chiar si relativ – pe care il asigura Internetul e ideal pentru propagarea pornografiei, insa in acelasi timp site-urile pornografice reprezinta un mediu ideal de reclama. Ultimele statistici realizate de companii de monitorizare a traficului web indica faptul ca, in general, un site pornografic de succes genereaza in medie de trei ori mai mult trafic decat un site de informare sau divertisment obisnuit. De aceea, site-urile pornografice par sa fie o afacere buna prin definitie, ele generand bani din doua directii: abonamente si reclama. In timp ce Internetul este suprasaturat de pagini XXX, iar ilegalitatile fac ca suspiciunea sa planeze si asupra celor mai serioase site-uri din domeniu, producatorii s-au orientat rapid catre o solutie care le ofera deocamdata putini bani, dar are perspective uriase de crestere: continut multimedia pentru telefonul mobil.

    Serviciile oferite in special posesorilor de telefoane mobile inteligente reprezinta o piata importanta, care ar putea genera venituri anuale de cinci miliarde de dolari (aproximativ 4,1 miliarde de euro), peste cinci ani, conform unui studiu realizat de compania americana de cercetare Strategy Analytics. 

    Industria nu este una care sa fie trecuta cu vederea de operatorii de servicii de telefonie mobila si de providerii de servicii pentru adulti, mai ales ca utilizatorii de terminale din toata lumea au cheltuit in anul 2004 aproximativ 400 de milioane de dolari (327 de milioane de euro) pentru servicii XXX, spun cercetatorii companiei Strategy Analytics.  Cateva alte companii au realizat studii privind aceasta industrie in dezvoltare si, cu toate ca nu s-a cazut de acord asupra cifrelor, toate cercetarile au aratat o crestere a pietei serviciilor pentru adulti pe celulare.

    Estimarile actuale depasesc cu mult cifrele publicate intr-un studiu anterior al companiei Strategy Analytics, care prevedea venituri din industrie de aproximativ un miliard de dolari (817 milioane de euro) pana in 2008. Oficialii companiei au explicat discrepanta prin faptul ca cererea pentru serviciile interzise minorilor pe telefoane mobile a crescut si, bineinteles, continua sa creasca. De fapt, industria XXX pe terminale mobile va atinge mult asteptatul prag de un miliard de dolari (817 milioane de euro) la nivel mondial chiar anul acesta, prognozeaza unele surse. Aceste sume se estimeaza ca vor creste cu o rata anuala de 110% in urmatorii patru ani, conform studiilor companiei de cercetare Juniper Research. Cresterea va fi remarcata in primul rand in Europa si in Asia, in timp ce piata americana va ramane putin in urma, cred oficialii Juniper. Si industria pornografiei din Internetul romanesc a evoluat in timp, iar site-urile autohtone s-au orientat in timp spre nise profitabile, dat fiind ca sunt la mare cautare paginile care permit schimbul gratuit de fisiere intre utilizatori (peer to peer).  Oficialii din industria XXX pe Internet refuza sa discute pe acest subiect de teama sa nu fie asociati cu aceasta industrie, care pare un fel de „aura neagra“ pentru oamenii de afaceri seriosi, din cauza segmentului underground.

    Astfel, in loc sa vanda poze sau filme, site-urile autohtone s-au orientat rapid spre ceea ce se cauta in Occident: video chat sau „matrimoniale“ care de fapt intermediaza adesea (cu poze si filme) intalniri erotice.

    Numai 25% din site-urile romanesti din domeniu se adreseaza clientilor din Romania. „Din cauza ilegalitatilor, dar si din cauza problemelor legale avute de multe firme de productie, serviciile pornografice oferite de firme romanesti nu prea pot fi accesate din Romania. Ele se adreseaza clientilor straini, care cauta astfel de divertisment si sunt dispusi sa plateasca pentru el“, a declarat un analist. Un astfel de site poate castiga pana la 20.000 de dolari pe saptamana, in functie de oferta si de numarul de clienti. Mult mai raspandite si oarecum legale sunt site-urile care ofera insotitoare si cele ale magazinelor erotice. Un domeniu foarte interesant este cel al site-urilor de intalniri, care de multe ori sunt de fapt numai o acoperire pentru racolarea de clienti. 

    In Romania nu lipsesc nici macar filmuletele realizate special pentru telefoanele mobile si exista din plin si alte elemente multimedia. „Aproximativ 40% din logo-uri, imagini si animatii color si aproape 55% din tonurile de apel reale vandute in Romania sunt cele cu un continut erotic explicit“, a declarat un oficial al Intertel Communications, proprietarul site-ului www.funsms.ro. „Chiar daca exista o cultura underground, cei din industria pornografica sunt in general companii. Site-urile de gen create de pusti nu rezista“, a spus oficialul firmei citate. Continutul erotic pentru mobile este disponibil pentru descarcare pe mobil si prin WAP si prin MMS. Deja exista pe piata si filmulete. Jocurile erotice de genul celor de casino cu striptease sunt la randul lor destul de des comandate. Cat de curand, datorita tehnologiei 3G, firmele care au deja videochat vor introduce astfel de servicii direct pe mobil, spun oamenii din industrie.

    La nivel mondial factorii care au determinat expansiunea pornografiei pe mobil sunt legati, in primul rand, de extinderea si dezvoltarea pietei de terminale, de lansarea noilor terminale cu tehnologie 3G, dar si de interesul marilor companii ce ofera servicii interzise minorilor, printre care primii jucatori sunt Playboy, Private Media si Hustler.

    Cu toate acestea, chiar daca tendintele de pe piata serviciilor pentru adulti pe telefoane mobile sunt foarte promitatoare, aceasta piata nu va deveni in nici un caz o sursa principala de venit pentru operatorii de telefonie mobila, sustin analistii Strategy Analytics. Desi sperantele operatorilor se indreapta catre continutul multimedia, ei nu mizeaza pe pornografie, ci pe divertismentul adresat unor audiente mai generale. Muzica, transmisiunile sportive sau stirile sunt considerate oficial ca fiind motoare ale serviciilor mobile. „Pornografia pe telefoane va aduce in urmatorii cinci ani doar 5% din veniturile operatorilor de telefonie mobila“, a declarat un analist al companiei. „Este foarte probabil ca celelalte servicii destinate telefoanelor mobile (muzica, sport, jocuri sau media) vor avea un succes mai mare deoarece dispun de o arie mai mare de utilizatori, unde rolul principal il au tinerii.“

    Asta insa nu-i descurajeaza deloc pe producatorii de continut pornografic, care par incantati de noua piata de desfacere. De pilda, o casa de productie de filme pentru adulti, Wicked Pictures, a semnat recent un contract cu Brickhouse Mobile, una dintre companiile interesate de a furniza clientilor astfel de servicii pe telefoanele mobile, scrie publicatia online Wired News. Compania Wicked Pictures va oferi imagini si filme din arhiva proprie, care vor fi procesate si transformate intr-un format compatibil cu telefoanele mobile si apoi vandute utilizatorilor.  Insa, surprinzator sau nu, unii operatori nu par sa fie interesati sa patrunda pe noua piata. „Compania noastra nu va vinde pornografie pe telefoane mobile“, a declarat un oficial al operatorului mobil american Verizon Wireless. „Bineinteles ca interesul de a face bani exista, iar pornografia este o afacere promitatoare, dar exista de asemenea si teama de a afecta imaginea companiei si de a atrage publicitate negativa“, a adaugat acesta. Altii, in schimb, merg inainte.

    Compania americana Playboy va fi anul acesta unul din principalii furnizori de imagini si filme marcate cu patratelul rosu pentru utilizatorii americani de telefoane mobile. Dar Statele Unite nu sunt singura tinta pentru Playboy, care a incheiat contracte cu operatori importanti de pe piata germana, britanica, australiana si braziliana, scrie publicatia SunHerald. Totodata, „industria-mama“ a serviciilor pentru adulti, adica cea de pe Internet, se dezvolta din ce in ce mai mult, fiind astazi in valoare totala de peste 57 de miliarde de dolari (circa 48 de milioane de euro). Din acest motiv, pornografia va avea, probabil pana la sfarsitul acestui an, propriul domeniu web – .xxx – cu toate ca unii specialisti sunt de parere ca asta nu va duce la disparitia domeniilor .com in industria serviciilor pentru adulti. Aceasta initiativa de a „privatiza“ pornografia pe Internet a pornit de la faptul ca site-urile actuale pentru adulti permit de multe ori si persoanelor sub 18 ani sa le acceseze. Introducerea domeniilor .xxx va interzice si impiedica probabil accesul minorilor pe site-urile de profil, sustin avocatii acestei initiative. Industria serviciilor pentru adulti nu neglijeaza insa nici noile echipamente portabile extrem de populare, motiv pentru care are in plan sa se mute si pe acestea. Este vorba despre consolele de jocuri si in principal de PlayStation Portable (PSP), produsa de corporatia japoneza Sony. Vedeta in industrie, compania Playboy, a lansat pe piata anul acesta discuri compatibile cu PSP care contin imagini video pentru adulti in format specific pentru consola. 

    Va rezista pornografia pe micul ecran al telefonului mobil? In general, analistii cred ca da. Dimensiunile mici ale ecranului nu mai sunt un inconvenient pentru utilizatori, acestia descarcand practic din orice sursa disponibila atat fotografii, cat si filme. Ieftinirea telefoanelor mobile care suporta servicii multimedia si ieftinirea accesului la astfel de servicii nu pot sa fie decat factori care vor incuraja noua industrie. In plus, desi deja 77% din populatia globului se afla in aria de acoperire a unei retele de telefonie mobila, doar 25% dintre oameni folosesc in prezent un telefon mobil. Cu alte cuvinte, promisiunile de crestere pentru tot ceea ce inseamna servicii de telefonie mobila sunt foarte mari. Inclusiv pentru serviciile cu patratel rosu.

  • Pasi de urmat

    Pana la tranzactionarea efectiva a titlurilor de despagubire date fostilor proprietari de case nationalizate mai sunt de parcurs cateva etape. Abia de anul viitor acestea ar putea ajunge pe bursa.

     

    CONSTITUIRE Fondul Proprietatea va fi constituit in 30 de zile de la adoptarea legii care sa reglementeze activitatea sa. Guvernul si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului, saptamana trecuta, pentru pachetul legislativ care include si lansarea Fondului Proprietatea.

    ADMINISTRARE Intr-o prima etapa, fondul va fi administrat de Ministerul Finantelor Publice, iar apoi (probabil in toamna acestui an) se va organiza o licitatie pentru selectarea unei companii straine care sa preia rolul de administrator al fondului.

    TITLURI DE DESPAGUBIRE Fostii proprietari de case nationalizate vor primi apoi titluri de despagubire, proportional cu valoarea proprietatilor detinute. Titlurile vor fi transformate in actiuni la Fondul Proprietatea, care va fi cotat la bursa romaneasca si pe o piata de capital straina.

    VANZARE Dupa listarea titlurilor pe piata de capital, beneficiarii despagubirilor vor putea valorifica titlul de despagubire, prin vanzarea actiunilor. Proprietarii pot alege sa pastreze insa titlurile, urmand ca la fiecare sfarsit de an sa primeasca dividende pentru ele.

  • FRUCTUL IREZISTIBIL

    Cu toate ca statisticienii se feresc adesea sa vorbeasca despre acest subiect (marile companii de cercetare, de pilda Forrester Research si Gartner, nu analizeaza piata serviciilor pentru adulti), unii analisti spun ca utilizatorii de Internet pot fi impartiti in doua categorii: cei care consuma pornografie si cei care nu recunosc ca o fac. 

    LA SERVICIU: Cea mai mare parte a consumului de pornografie online – 70% – are loc intre orele 9.00 si 17.00, cand utilizatorii se afla de obicei la serviciu, releva un studiu al publicatiei online Internet Filter Review. 20% dintre barbati si 13% dintre femei admit ca viziteaza site-uri erotice atunci cand se afla la serviciu.

    DISTRACTIA COSTA AFACEREA: Intre 30%-40% din activitatea desfasurata online de angajati nu are legatura cu afacerea companiei respective, de aici rezultand pagube de milioane de dolari, conform organizatiei Internet Data Center.

    AUDIENTA URIASA: Site-urile pornografice genereaza de trei ori mai mult trafic decat portalurile de Internet consacrate. Google, Yahoo si MSN au reprezentat 5,5% din totalul traficului online, in timp ce site-urile pentru adulti au adus cel  putin 20% din totalul internautilor, conform unei monitorizari de o saptamana realizate anul trecut in SUA de compania Hitwise.

     

  • Concertul „Live 8“ si tehnologiile

    Campania „Live 8“ nu a insemnat doar muzica si politica. A fost si o competitie intre tehnologiile vechi si cele noi, iar aparitia lui Bill Gates pe scena din Hyde Park nu a fost lipsita de semnificatie.

    Cu douazeci de ani de ani in urma, irlandezul Bob Geldof – solistul grupului punk Boomtown Rats – a organizat o campanie de strangere de fonduri pentru ajutorarea populatiei afectate de foametea din Etiopia. Campania, numita „Live Aid“, a culminat cu doua concerte de muzica pop desfasurate la Londra si Philadephia la data de 13 iulie 1985. Evenimentul a insemnat insa si o mare realizare in domeniul comunicatiilor prin satelit, nu doar prin dimensiunea audientei – estimata la peste 1,5 miliarde de telespectatori in peste 100 de tari – ci si prin faptul ca s-a asigurat o legatura audio-video intre cele doua locatii. 

    Intentia initiala a fost ca Mick Jagger (din Philadelphia) si David Bowie (din Londra) sa realizeze un „duet transatlantic“, dar problemele legate de sincronizare n-au putut fi depasite atunci.

    Televiziunea si telefonul au fost tehnologiile care au facut posibila in 1985 colectarea a circa 150 de milioane de lire sterline. Reeditarea evenimentului – cu diferenta ca scopul nu a mai fost colectarea de fonduri, ci transmiterea unui mesaj politic catre sefii statelor din grupul G8 – s-a desfasurat la alta scara si sub alte auspicii tehnologice. De fapt, schimbarile esentiale din aceasta perspectiva sunt doar doua: aparitia internetului si raspandirea telefoniei mobile. Insa desfasurarea de forte la care am asistat in 2 iulie ne da masura schimbarilor pe care acestea le-au adus si, mai cu seama, ne da o sansa sa intrezarim evolutiile viitoare. Un prim aspect, aparent banal: intreaga organizare a evenimentului „Live 8“ a durat doar sase saptamani. Desi s-au gandit mai demult la o reeditare a campaniei din 1985, Bono (solistul de la U2) si scenaristul Richard Curtis n-au reusit sa-l convinga pe Geldof sa preia comanda decat la sfarsitul lunii mai. Este evident ca in absenta noilor tehnologii ar fi fost imposibila reuniunea a peste 100 de formatii pentru a concerta in zece orase de pe patru continente, in fata unei audiente potentiale de circa 5 miliarde de spectatori. 

    Distribuirea biletelor la Londra a insemnat un prim aspect tehnologic inedit. Desi gratuite, cele 66.500 de perechi de bilete au fost repartizate printr-o tombola electronica bazata pe mesaje SMS. 

    Doritorii trebuia sa raspunda printr-o cifra unei intrebari legate de scopul actiunii, fiind taxati cu 1,5 lire pe mesaj. Cele peste doua milioane de mesaje au adus organizatorilor 3 milioane de lire, din care 1,6 milioane au fost donate fundatiei de caritate Prince’s Trust, in compensatie pentru anularea concertului traditional din Hyde Park. Restul sumei a acoperit cheltuielile de organizare (scutite de TVA printr-o decizie a guvernului britanic). Insa tehnologia si-a spus din nou cuvantul. Imediat dupa distribuirea biletelor, acestea au inceput sa fie licitate pe situl eBay, ceea ce a starnit criticile organizatorilor. Initial eBay a permis aceste licitatii si s-a angajat sa doneze pentru Live 8 toate castigurile din aceste tranzactii. Geldof a contrat insa, indemnand publicul sa boicoteze situl sau sa liciteze fals, astfel incat preturile au sarit pana la 10 milioane de lire pentru un bilet. Sub presiunea lui Geldof, a publicului si chiar a guvernului, eBay a trebuit sa cedeze si sa interzica licitarea biletelor. In schimb, in Canada, cele 35.000 de biletele au fost distribuite online in doar 20 de minute.

    Internetul a fost intens folosit in campania de strangere a semnaturilor, rezultatul fiind petitia cu cel mai mare numar de semnaturi din istorie (si, totodata, situl web cel mai solicitat din internet – in ziua concertelor fiind practic inaccesibil). In plus, delegatiile G8 vor avea ocazia sa vada o strada din Edinburgh tapetata cu pozele trimise prin internet de sute de mii de sustinatori a petitiei. In fine, evenimentul a generat cel mai mare broadcasting video prin internet din istorie, AOL furnizand simultan transmisia in direct a tuturor concertelor. Spre deosebire de telespectatori, care a trebuit sa se multumeasca cu selectia realizatorilor, spectatorii din internet au avut sansa sa aleaga, fiind anuntati prin scurte mesaje despre ce se intampla pe celelalte scene. 

    Desigur, concertele pot fi revazute online sau pot fi descarcate contra cost. Viitorul divertismentului interactiv a inceput deja. Si totusi, nu totul a mers perfect… O banala ploaie a fost in stare sa deconecteze Romania de la cel mai mare concert al planetei.

  • Probleme? Apasa butonul „Mama“!

    Imaginati-va un prescolar incercand sa dea de cap setarilor de MMS sau de WAP, sau de unul tinandu-si „agenda“ in ordine cu ajutorul unui complicat organizer personal.

    Compania Walt Disney, creatoarea lui Mickey Mouse si Donald Duck, si-a propus sa le dea si micilor utilizatori o sansa de a folosi telefonul mobil. Cum de le-a venit americanilor o asemenea idee? Acum, ca pe pietele dezvoltate majoritatea adultilor au cel putin un telefon mobil, copiii par sa fie unul din cele mai interesante segmente de piata pentru producatorii de celulare si operatorii de servicii de telefonie, sunt de parere analistii. 

    De exemplu, 55% dintre adolescentii americani au mobil, in timp ce numai 25% dintre copiii de 12 ani sau mai mici au fost fericiti de parinti cu un astfel de accesoriu, conform companiei de cercetare Yankee Group. Astfel ca Walt Disney, in colaborare cu operatorul american de telefonie mobila Sprint, va lansa o gama de telefoane mobile pentru cei mici. Acestea vor fi, evident, de dimensiuni reduse, pentru a se potrivi cu mainile copiilor, si vor avea culori precum albastru translucid sau „culoarea gumei de mestecat“, pentru a-i atrage pe acestia. 

    „Sunt foarte multi parinti care cauta o modalitate de a folosi mobilul pentru a pastra permanent legatura cu copiii lor“, a afirmat un oficial al companiei Walt Disney. „Odata captat interesul lor, ne putem concentra asupra copiilor“, a adaugat el. Cei mici vor avea la dispozitie doua butoane de apelare rapida, numite „Mama“ si „Tata“, care sa le permita sa-si sune imediat parintii in caz de nevoie. Iar asta nu e tot ce vor putea face mini-telefoanele. Copii se vor bucura sa gaseasca pe ecranul mobilului personaje animate din desenele Disney, dar vor putea si sa se instruiasca cu ajutorul unui software educational pre-instalat in telefon. 

    Avantajele comunicarii si posibilitatea de a sti mereu ce fac cei mici sunt importante pentru parinti, insa un telefon mobil in mana unui copil poate sa aduca si probleme. De pilda, riscul unor facturi imense ori al pierderii telefoanelor.

    „Cu toate acestea, copiii pot fi de-a dreptul nemilosi. O data ce-au pus ochii pe ceva interesant, nu renunta asa usor“, a afirmat un analist al companiei britanice de cercetare a pietei Ovum, confirmand interesul crescut al jucatorilor din industria telefoniei mobile pentru segmentul celor mai tineri utilizatori.  

     

  • Oare cat castiga concurenta?

    V-ati gandit vreodata, atunci cand va negociati salariul la angajare, ca n-ar strica sa veniti si cu ceva argumente stiintifice care sa-l ajute pe sef sa nu i se mai para de-a dreptul astronomice sumele pe care i le propuneti?

    E adevarat ca unii ar spune ca nu s-a nascut inca argumentul, fie el si stiintific, care sa-i faca pe sefi sa fie mai maleabili in aceasta problema, insa specialistii in resurse umane sunt de parere ca merita incercat.

    Cel putin asa sustin oficialii Neogen, compania care opereaza serviciile de recrutare BestJobs si cea care a lansat saptamana trecuta site-ul www.salariu.ro. Fiind un instrument ceva mai apropiat de calificativul „stiintific“, site-ul respectiv va invita ca, dupa doar cateva click-uri de mouse, sa aflati care este salariul mediu in domeniul care va intereseaza, in functie de criterii precum orasul unde vreti sa lucrati sau experienta pe care o aveti. Puteti alege intre numeroase domenii precum Asigurari, Banci, Comert, Constructii, Educatie, Juridic, Mass-Media, Vanzari. De pilda, daca va intereseaza industria publicitatii si aveti o experienta de 1-2 ani in meserie, veti afla ca salariul net practicat in Bucuresti variaza intre 166 si 434 euro. Daca va indreptati spre Timisoara, aceleasi premise va vor asigura un salariu cu vreo 10 euro mai mic, reiese din calculele de pe site. Cat despre Arad, se pare ca industria mai are de lucru pana sa iasa cu o oferta competitiva – pentru ca rezultatul afisat este sec: „Date prea putine pentru calculare“. Insa cum sunt calculate salariile, mai exact? „Informatiile de pe site au la baza date acumulate atat din cercetarea pietei fortei din munca din Romania, cat si de la aplicantii si firmele care utilizeaza serviciile BestJobs“, spun oficialii Neogen.

    Dupa ce aflati salariul mediu la care va puteti astepta, site-ul va pune la dispozitie si un link catre cele mai recente oferte de munca din domeniul respectiv, colectate direct din baza de date a BestJobs. 

    De asemenea, veti mai putea citi o serie de articole cu informatii generale si sfaturi despre cum se negociaza salariul, ce inseamna un pachet salarial (nu doar bani!, avertizeaza specialistii Neogen), cum sa obtii o marire de salariu de pana la 30% si altele din aceeasi categorie. 

    Cu „arsenalul“ de tehnici de negociere astfel imbogatit, calea catre cresterea salariului pare destul de simpla. Numai sa nu ne repezim cu totii in acelasi timp, ca se creeaza inflatie.  

     

  • Vazduh de inchiriat

    Daca acum cativa ani vedeai o cladire de birouri inaltandu-se in centru Bucurestiului si voiai sa inchiriezi un etaj, chiar doua, aveai destule sanse. Acum, cererea mult mai mare decat oferta face ca multe cladiri de birouri sa fie inchiriate in proportie de 50% inca din faza de proiect.

    America House, una dintre cele mai mari cladiri de birouri din Bucuresti, va fi inaugurata la sfarsitul acestui an. Acum, cladirea este ridicata abia la jumatate – un santier in toata regula. Cei 26.000 de metri patrati de spatii de birouri de la Piata Victoriei – suprafata America

    House – ii vor costa pe investitori, compania GTC Romania, cam 50 de milioane de euro.

    Cu toate ca mai sunt sase luni pana la finalizarea constructiei, mai mult de jumatate din suprafata de birouri disponibila a fost deja preinchiriata. „In acest moment, mai mult de 50% din spatiul disponibil este fie inchiriat, fie in stadii finale de negociere“, spun cei de la Colliers International, agentul exclusiv pentru America House, care se asteapta ca rata de ocupare sa ajunga repede la 100%.

    America House nu este prima cladire de birouri care se estimeaza a fi inchiriata in totalitate inainte de a se finaliza lucrarile de constructii. Un caz recent este Bucharest Business Park (18.500 de metri patrati), unul dintre cele mai importante proiecte imobiliare din domeniul birourilor, care va fi livrat pe piata in acest an si care a fost inchiriat deja in proportie de 80% cu mai mult de jumatate de an inainte de a fi gata.

    Daca in urma cu doar cativa ani, o companie isi mai putea gasi loc pentru birouri chiar si dupa ce cladirea era data in folosinta, lucrurile au inceput sa se schimbe.

    Motivul: cererea de spatii de birouri mult mai mare decat oferta. In plus, cei care dezvolta proiecte imobiliare au inceput sa acorde tot felul de facilitati companiilor care preinchiriaza spatii.

    „In general, cladirile de clasa A incep sa fie inchiriate de firme cand sunt in faza de proiect. Imediat ce apare o macheta a cladirii in ziare, incep sa vina primii chiriasi“, spune Cristian Ionita, senior broker la departamemtul comercial al agentiei imobiliare Eurisko. Apoi, pe masura ce cladirea incepe sa „iasa din pamant“ companiile care vor sa preinchirieze se inmultesc astfel incat, in general, cu cateva luni inainte de finalizare, cladirile de birouri de clasa A sunt inchiriate in totalitate. 

    „Daca se intampla sa fie cladiri de birouri neinchiriate pana in momentul finalizarii, este ceva dubios la mijloc, ori calitatea e indoielnica, ori locatia e prost aleasa, fie preturile sunt prea mari“, sustine Mihai Ghircoias, seful departamentului „Birouri“ din cadrul agentiei imobiliare CB Richard Ellis Romania.

    Pentru cladirile „de top“, primele care vin sa inchirieze, inca din faza de proiect de multe ori, sunt companiile multinationale, care in acest caz au de asteptat mai mult de un an pana se vor muta in noul sediu.

    Mai mult decat atat, spune Cristian Ionita de la Eurisko, o cladire care are un marketing bun si respecta raportul calitate/pret, poate fi inchiriata chiar in totalitate in momentul in care anunta proiectul.

    De ce atata graba? In primul rand, pentru ca exista teama ca, daca ar mai astepta ceva vreme, compania care vrea sa inchirieze sa nu mai poata gasi spatiu la etajul sau etajele preferate, sau chiar sa nu mai poata gasi deloc. In plus, mai exista si o serie de alte avantaje, spune Mihai Ghircoias de la CB Richard Ellis. Practic, cei care inchiriaza inainte de a se finaliza cladirea, primesc niste bonusuri. Fie platesc un avans, care in general reprezinta chiria pe sase luni, iar urmatoarele sase luni nu mai platesc nimic. Un alt bonus poate fi sprijinul din partea constructorului in amenajarea interioara a spatiului. Adica acesta amenajeaza gratuit celor care au preinchiriat. O alta posibilitate, in cazul preinchirierii, poate fi reducerea cu circa 10% a chiriei pe o perioada de un an sau chiar mai mult.

    Cu toate acestea, preinchirierea nu este o regula. Ea functioneaza in cazul cladirilor care au o locatie buna, un dezvoltator profesionist, cu experienta locala sau internationala, dublat de o companie de constructii de calitate si un consultant profesionist. „Cererea de spatii de calitate este foarte mare, iar mare parte din cerintele de suprafete mari de peste 2.000-3.000 de metri patrati pot fi satisfacute doar prin preinchirieri“, crede Horia Moldovan, commercial broker al reprezentantei locale a agentiei imobiliare Colliers International.

    Mihai Ghircoias crede ca multe cladiri de birouri s-ar preinchiria si mai repede decat acum, dar multi investitori care activeaza pe piata din Bucuresti nu au o reputatie excelenta in a livra cladirile la timp. In momentul in care se intarzie constructia cladirii, chiar daca proprietarul ii plateste daune viitorului chirias, acesta este afectat. In cazul in care renunta la acel spatiu, inainte de a se da cladirea in folosinta, cel care a preinchiriat plateste penalitati, care difera in functie de contract. De cele mai multe ori nu i se mai returneaza avansul pe care l-a platit, dar sunt si cazuri in care, prin contract, compania este obligata sa plateasca chiria pe perioada minima de inchiriere, adica pe trei ani.

     

    Pe de alta parte, spune reprezentantul CB Richard Ellis, sunt si zeci de proiecte de birouri care nu vor fi pornite daca nu va veni o companie care sa preinchirieze 30-50% din suprafata care urmeaza a fi construita. Asta se intampla in cazul in care antreprenorul nu are prea multe solutii de finantare si pentru care contractul de preinchiriere reprezinta o garantie cu care poate convinge banca sa-i acorde un credit

  • Cele mai bune

    Cea mai mare cerere este pentru spatiile de clasa A. Pentru a atinge acest standard, o cladire de birouri trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:

    • cladire noua
    • peste 3.000 mp suprafata utila
    • minim 500 mp / nivel
    • partitionare flexibila
    • parcare suficienta: 1 loc parcare / max. 80 metri patrati