BusinessMagazin

Blog

  • Cum a crescut cifra de afaceri Heineken cu 13,2% în 2012

    Mărcile Heineken, Ciuc, Bucegi au înregistrat o creştere procentuală de două cifre a volumului vândut. Anul trecut, compania a lansat Ciuc Radler, primul Radler românesc şi lansarea Silva la nivel naţional, cu o gamă largă de ambalaje.

    Onno Rombouts, managing director la Heineken România, spune că “Cifra de afaceri netă a companiei a atins 1.185 milioane lei în 2012 – o creştere consistentă, cu 13,2% faţă de 2011 – fiind generată de majorarea cu peste 5% a volumului de vânzări.”
    Tot el a adăugat că “Suntem încrezători că, şi în 2013, strategia pe termen lung pe care o urmăm va continua să susţină progresul operaţiunilor companiei şi creşterea cifrei noastre de afaceri.”

    Heineken este cea mai mare companie producătoare de bere din Europa şi a treia din lume în ceea ce priveşte volumul. În portofoliul Heineken România se află Heineken, Silva, Silva Dark, Ciuc Premium, Ciuc Natur Radler, Golden Brau, Golden Brau Non-Alcoholic, Neumarkt, Bucegi, beri de import (Edelweiss, Zipfer, Amstel, Birra Moretti, Krusovice, Foster’s, Strongbow), Sol, Desperados, Gosser, Schlossgold, Gambrinus, Harghita şi Haţegana. Heineken România are patru fabrici – situate în Miercurea Ciuc, Constanţa, Craiova şi Mureş – şi 1.100 de angajaţi.

  • Fabryo Corporation-Atlas Paints vrea o creştere de 10% în 2013

    Cifra de afaceri a grupului de companii Fabryo Corporation-Atlas Paints a fost în 2012 de  peste 39 mil. euro. ”Pentru 2013, ne propunem să creştem cifra de afaceri a noului grup cu peste 10%, într-o piaţă încă precară”, a adăugat Dragoş Militaru.
    Fabryo Corporation şi Atlas Paints – producătorul  de materiale şi finisaje pentru construcţii desprins din compania Atlas Corporation – au finalizat fuziunea anunţată la finalul anului trecut, după ce au primit şi avizul din partea Consiliului Concurenţei.
    În urma tranzacţiei, grupul de companii Fabryo Corporation-Atlas Paints, lider de piaţă pe segmentul de lacuri şi vopsele decorative din România, se află în plin proces de implementare a planului de integrare. În 2013, grupul va continua să activeze în piaţă prin cele două entităţi legale.
    ”Prin intrarea celor două companii în acelaşi grup ne-am întărit poziţia de lider pe piaţa de lacuri şi vopsele decorative din”, a declarat Dragoş Militaru, director general executiv, Grup Fabryo Corporation-Atlas Paints.
    Atlas Corporation a trecut la finalul anului trecut printr-un proces de divizare a operaţiunilor, în urma căruia divizia de materiale de construcţii s-a constituit într-o companie separată, denumită Atlas Paints.
    Urmare a finalizării tranzacţiei, Fabryo Corporation şi Atlas Paints au devenit parte a aceluiaşi grup, ai cărui acţionari principali sunt compania de investiţii suedeză Oresa Ventures şi Chroma Holdings, societate deţinută de către omul de afaceri grec John Sitinas.
    Dragoş Militaru a preluat poziţia de director general executiv Fabryo Corporation la 1 august 2012, după ce a fost, timp de un an, chief marketing officer al companiei. În urma fuziunii cu Atlas Paints, el a fost numit la conducerea grupului, coordonând procesul de integrare a business-urilor.
    Fabryo Corporation are în portofoliu mărcile savana, INNENWEISS şi ROST. Compania deţine o platformă de producţie de vopsele în Popeşti-Leordeni, Judeţul Ilfov, şi are aproximativ 270 de angajaţi.
    Atlas Paints – divizia de materiale şi finisaje de construcţii desprinsă la finalul anului 2012 din Atlas Corporation – activează pe patru segmente ale pieţei materialelor de construcţii: vopsele şi tencuieli decorative, adezivi şi mortare pentru construcţii, produse de termoizolare şi produse de hidroizolare. Produsele companiei sunt reunite sub brandul umbrela Apla, cu sub-branduri de produs precum AplaLux, AplaFill, AplaTencoplast sau AplaXfoam. Atlas Paints operează pe platforma de producţie din Tunari, Judeţul Ilfov, şi are aproximativ 170 de angajaţi.

  • Spectrul insolvenţei în trei noi sectoare

    Departamentul de Analiză Financiară al Casei de Insolvenţă Transilvania a analizat factorii micro şi macroeconomici ce caracterizează anul 2013, aspectele financiare ale fiecărui sector de activitate, modalitatea de finanţare, legislaţia specifică, aspecte legate de consum şi consumatori precum şi tendinţele în economie şi, pe baza lor, au identificat domeniile ce ar pute fi supuse riscului anul acesta.

    ”În mod evident, nu există o soluţie general valabilă pentru reechilibrarea acestor companii”, a declarat Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania. ”Analiza şi diagnosticul trebuie făcute de la caz la caz, însă, în mod cert, şansele de redresare sunt legate de momentul identificării problemei si al intervenţiei pentru remediere. Cu cât intervenţia este mai rapidă, cu atât şansele de redresare sunt mai mari. Dacă este idetificat în prima fază, dezechilibrul se poate remedia prin simple negocieri şi eşalonări, evitand insolvenţa. Într-o fază ulterioară, redresarea este posibilă printr-o reorganizare judiciară. Dar dacă problema este ignorată iar intervanţia este amânată, există riscul de a  compromite posibilităţile de redresare, iar falimentul devine un scenariu probabil”, a completat el.

    • Clinicile medicale private. Modul în care s-a finanţat investiţia precum şi motivele ce au dus la imposibilitatea de a respecta business planul iniţial au dus  la un grad de îndatorare acum neconfortabil pentru clinicile medicale private. Acestea s-au bucurat, într-o perioadă în care cele mai multe sectoare nu aveau acces la finanţare (2008-2010), de un interes crescut, atât din partea investitorilor cât şi din partea finanţatorilor. în doi ani s-au dezvoltat peste 100 de clinici private, cu o contribuţie proprie de 10-15%. în cele mai multe cazuri bugetele au fost depăşite, iar perioada de graţie a fost corelată cu finalizarea investiţiei, nu cu atingerea punctului de echilibru.

    Capacitatea celor mai multe clinici deschise a fost însă supradimensionată, tarifele pentru servicii medicale în 2013 se situează sub nivelul aşteptărilor din momentul în care s-a demarat investiţia, aşa că business planul iniţial a devenit nesustenabil. Colaborările cu medicii au fost încheiate în sistem part-time, mizându-se pe o migrare a pacienţilor dinspre spitalele de stat către clinicile privat. Tendinţa a fost însă inversă, iar asta s-a datorat capacităţii reduse de plată a pacienţilor, dar şi unor metehne tradiţionale ale medicilor. Românii, chiar şi în condiţiile în care acordă prioritate sectorului medical, nu au încă motivaţia, cultura, şi capacitatea de plată necesare pentru a apela la sectorul medical privat în schimbul celui bugetar. în plus, controversatul mod de decontare dintre CNAS şi spitale private este decalat în timp şi necolerat cu performanţele acestora şi nici cu costurile efective.

    • Morărit şi panificaţie. Dificulaţiile cele mai mari ale sectorului de morărit şi panificaţie par a-şi avea originea în evaziunea fiscală. Potrivit unor estimări din 2010 ale patronatelor din industria de morărit şi panificaţie, cantitatea de pâine neînregistrată anual în România se ridică la 1,56 milioane de tone, respectiv 72% din producţia totală de pâine, cifrată la 2,16 milioane de tone. Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată un consum lunar de pâine de numai 45.000 – 50.000 tone faţă de 180.000 tone cât sunt estimările patronatelor din domeniu, conform producţiei. Practicarea evaziunii fiscale de către jucătorii mici elimină comercianţii mari, care sunt constrânşi să evidenţieze în mod corect toate operaţiunile. Companiile care au dezvoltat investiţii finanţate din fonduri europene, atrase pe de o parte de nevoia de dezvoltare şi pe de alta de mirajul fondurilor nerambursabile, au fost afectate de gradul de îndatorare creat, de costurile suplimentare generate de investiţia nouă ori de depăşirile de costuri ale proiectului sau ale cheltuielilor neeligibile. şi în cazul pâinii şi al produselor de panificaţie, populaţia se orientează spre preţ mic, în detrimentul calităţii, ceea ce este încă un motiv al dificultăţiilor curente ale jucătorilor din domeniu.

    • Sectorul de bricolaj a supravieţuit crizei mult mai bine decât sectoarele conexe: constucţiile şi imobiliarele. în speranţa revenirii pieţei, depozitele de bricolaj (segmentul ”Do it yoursedf” DYI) au continuat extinderea teritorială chiar şi în ultimii ani, într-o piaţă ce s-a comprimat continuu. Dificultăţile financiare au fost generate pe de o parte de pierderile din activitatea curentă (cele mai multe fiind rezultatul promoţiilor pentru extinderea cotei de piaţă), pe de alta ca urmare a investiţiilor pentru deschiderea unor noi depozite. Principalii jucători de pe piaţă au avut în 2011 cifre de afaceri cumulate de 6,8 miliarde de lei, peste 12.000 de angajaţi şi un total de 125 de magazine la nivel naţional (potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor şi informaţiilor de pe site-urile companiilor). în acest segment extrem de competitiv, creat de jucători naţionali şi multinaţionali, nu s-a creat nicio segmentare a clientelei. Astfel, pentru cumpărători, principalul criteriu de selecţie între un magazin şi altul a devenit doar preţul.

    Toate aceste motive fac din 2013 cel mai dificil an din ultima perioadă pentru segmentul magazinelor de bricolaj.Luând în considerare tendinţele preconizate, specialiştii Casei de Insolvenţă Transilvania au dezvoltat pentru anul 2013 o serie de mecanisme eficiente pentru asanarea problemelor companiilor aflate în insolvenţă şi pregătesc o serie de produse bazate pe îmbinarea de mecanisme juridice şi economice pentru tratarea dificultăţilor companiei în afara insolvenţei. Aceste noi produse ce vor putea fi accestate se încadreaza într-o tendinţă normală a CITR de a evolua de la un specialist în insolvenţă la o poziţie de specialist în tratarea impasului în business prin sau în afara insolvenţei.Despre Casa de Insolvenţă Transilvania

    CASA DE INSOLVENţă TRANSILVANIA, liderul pieţei de insolvenţă din  România, acţionează ca liant între debitoare şi ceilalţi participanţi în procedură. Cu o echipă de peste 100 de specialişti, 35 practicieni în insolvenţă şi 12 echipe de lucru, Casa de Insolvenţă Transilvania a gestionat procedura insolvenţei a peste 650 de societăţi comerciale şi este reprezentă la nivel naţional. Expertiza acoperă arii de activitate ca: imobiliare, construcţii, agricultură, transport, industria farmaceutică, alimentară, a lemnului, a încălţămintei, producţii ceramice, panificaţie, activităţi comerciale, extracţia şi prelucrarea produselor petroliere, prelucrarea minereurilor neferoase, real estate.
    Casa de Insolvenţă Transilvania este societatea corespondentă a societăţii civile de avocaţi Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.

  • Ţiriac: Leul este supraevaluat; va fi o nenorocire când va ajunge la o valoare mult mai slabă

    Omul de afaceri Ion Ţiriac consideră că leul este supraevaluat şi că va fi “o nenorocire” atunci când va ajunge la o valoare mult mai slabă. “Mereu am greşit-o. Şi acum o să greşesc. Eu spun că euro este mult supraevaluat în momentul acesta şi încet-încet, cu toată plăcerea pe care o au americanii, un dolar slab le convine extraordinar”, a afirmat Ţiriac la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV. “Dar la noi, la Bucureşti, cursul cum este?”, întreabă unul dintre moderatori. Leul este suprevaluat, spune omul de afaceri. Întrebat dacaă este o situaţie de termen scurt sau de termen lung, Ţiriac a afirmat: “Nu ştiu cât timp se mai poate menţine, dacă nu real, artificial. Însă, după părerea mea, având în vedere că noi nu exportăm chiar atât cât am vrea şi trebuie să importăm puţin mai mult decât exportăm, deci există un deficit, o să fie o nenorocire când leul o să ajungă la o valoare mult mai slabă. Şi atunci, oarecum, încet-încet, sper să nu se întâmple, sper să fiu greşit, dar s-ar putea întâmpla” Referitor la momentul deprecierii leului, răspunzând de asemenea unei întrebări, omul de afaceri a spus că este posibil să se întâmple şi în acest an.

    Mai multe pe zf.ro

  • Swiss Capital şi cehii de la Wood rămân cei mai activi brokeri de pe bursă

    Casele de brokeraj Swiss Capital şi Wood (Cehia) au rămas în luna februarie cei mai activi intermediari de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), cu cote de piaţă de 20% şi respectiv 16,2%. Swiss Capital, condusă de Bogdan Juravle, a intermediat tranzacţii de 198,3 milioane de lei, iar Wood a înregistrat un rulaj de 160,5 milioane de lei. Cele două case de brokeraj s-au menţinut şi pe primele două locuri în topul pentru primele două luni. Swiss Capital a avut o cotă de piaţă de 23,3%, cu un rulaj de 508,6 milioane de lei, iar Wood&Company a consemnat o cotă de piaţă de 16,5%, cu tranzacţii de aproape 360 milioane de lei. Pe locul trei în topul pentru luna februarie a urcat BT Securities, cu o cotă de piaţă de 7,76% (rulaj de aproape 77 milioane de lei). Pe locul patru în topul din luna februarie, pe segmentul de acţiuni, a urcat casa de brokeraj NBG Securities, cu un rulaj de 50,1 milioane de lei şi o cotă de piaţă de 6,1%. În primele două luni ale anului, NBG Securities a intermediat tranzacţii cu acţiuni de 75,6 milioane de lei (3,98% cotă de piaţă), plasându-se pe locul şase în topul pe segmentul de acţiuni.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Arma secretă a Samsung. Cum au ajuns sud-coreenii să domine piaţa telefoanelor mobile

    Despre Samsung se spune în lumea tehnologiei că a devenit un soi de al cincilea muşchetar, după Amazon, Apple, Facebook şi Google. Compania a avut numai în ultimele trei luni din 2012 un profit operaţional de 8,3 miliarde de dolari, iar vânzările de smartphoneuri Samsung le-au depăşit pe cele ale Apple la sfârşitul anului în ciuda lansării iPhone 5. Mai mult decât atât, Samsung a trecut în urmă cu doi ani pe primul loc în clasamentul mondial al producătorilor de telefoane mobile după numărul de dispozitive vândute, poziţie deţinută anterior timp de aproape 15 ani de finlandezii de la Nokia. Evident, nu o dată s-a ridicat întrebarea cum au reuşit cei de la Samsung să se impună într-un timp atât de scurt pe o piaţă unde competiţia a fost cel puţin acerbă în ultimii ani. Răspunsul este însă cât se poate de simplu. Sud-coreenii au încercat piaţa mondială cu telefoane mobile de toate formele şi dimensiunile, pe care le-au comercializat prin toţi operatorii de telecomunicaţii, spre deosebire de Apple, de pildă, care a adoptat modelul exclusivităţii în raport cu furnizorul de servicii de telecom. Prin urmare, Samsung are în prezent pe piaţă aproape 40 de modele diferite de telefoane menite să acopere cât mai multe dintre pretenţiile consumatorilor. Apoi au recurs la o armă secretă – Samsung are un buget de marketing fabulos, care, la prima vedere, poate părea o adevărată risipă, însă tocmai cifra în sine şi tactica distribuirii acestui buget către dispozitivele care au părut să prindă mai bine la public au asigurat companiei rezultatele obţinute pe piaţa telefoanelor mobile.

    CONCRET, INVESTIŢIA CU PRICINA A FOST DE PESTE 11,3 MILIARDE DE DOLARI ANUL TRECUT, DE 11 ORI MAI MARE DECÂT A APPLE, principalul competitor în segmentul smartphoneurilor, care a alocat anul trecut pentru marketing doar un miliard de dolari. Cheltuiala pentru marketing este pentru Samsung la un maxim istoric, bugetul sud-coreenilor din 2009, de exemplu, fiind la jumătate faţă de nivelul actual, iar suma a crescut constant de la un an la altul. Mai mult decât atât, depăşeşte totodată bugetele multora dintre companiile mari din lume, cu strategie puternică în acest sens. Coca-Cola, de pildă, a investit în 2011 aproximativ 3,25 miliarde de dolari pentru marketing, în timp ce în cazul Microsoft sau Hewlett-Packard, suma nu depăşeşte la nivel mondial 2 miliarde de dolari, ba chiar e mai apropiată de un miliard de dolari la HP. Este fezabilă această investiţie? Profiturile şi vânzările foarte bune de telefoane spun că da. În 2012, Samsung a vândut în total în lume aproape 385 de milioane de astfel de dispozitive, cu 70 de milioane mai multe decât în anul precedent şi cu 100 de milioane în plus comparativ cu 2011, în timp ce Nokia, următorul producător în clasament, a avut vânzări în scădere de la peste 422 de milioane de telefoane în 2011 la 333 de milioane anul trecut, potrivit datelor publicate de compania de cercetare de piaţă Gartner. Este drept, la Nokia există un întreg cumul de factori care trebuie luaţi în calcul şi cărora le este atribuit declinul din ultimii ani ai companiei, însă dintre primele zece companii din acest domeniu, jumătate au avut scădere.

  • Inovaţie: plată de pe orice telefon mobil în hipermarketurile Cora

    O tehnologie de plată cu orice tip de telefon mobil dezvoltată de compania românească DataTEK şi care este deja testată şi de companii de transport cu metroul din Rusia şi Italia va fi implementată de reţeaua de magazine Cora pentru a le permite românilor plecaţi la muncă în ţări precum Italia sau Spania să le trimită rudelor rămase în ţară cupoane de cum­părături cu o valoare de 200 de lei. „Românii aflaţi în Italia, Spania sau alte ţări vor merge în anumite locuri unde vor achita valoarea cuponului, după care utilizatorii din România vor primi pe telefonul mobil un cod, pe care îl vor transforma apoi într-un cupon de reduceri. E o soluţie mult mai ieftină decât transmiterea de cash“, a declarat pentru ZF Cătălin Tincu, client service director al firmei care a dezvoltat platforma din spatele acestei soluţii. „Ajungem astfel practic la orice client cu telefon mobil, indiferent de model.“ DataTEK, companie fondată în anul 2003, a avut anul trecut afaceri de aproximativ 500.000 de euro. Compania românească a fost prezentă săptămâna trecută la târgul Mobile World Congress din Barcelona.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • BCR îşi face „uzină de reciclare“ a creditelor proaste de 3,2 mld. €

    Divizia de recuperare a creanţelor din BCR, cu o schemă de personal de 500 de oameni, va funcţiona ca o companie de sine stătătoare în cadrul băncii şi are misiunea de a deveni centru de profit, afirmă Manfred Wimmer, vicepreşe­dinte executiv pe financiar al Erste Group, acţionarul majoritar. „Refacem toată zona de gestiune a creditelor neperformante şi de restructurare. Am alocat personal suplimentar şi vrem să construim o bază opera­ţio­nală care să devină centru de profit“, spune bancherul austriac care a pilotat integrarea BCR în grupul Erste. La sfârşitul anului trecut 26,7% din portofoliul de credite al BCR se încadrau în categoria neperformantelor, corespunzător unui volum de circa 3,2 mld. euro. Până la finalul lui 2011 o cincime din credite deveniseră neperformante. La un asemenea volum de crean­ţe cu probleme, construirea unei divizii puternice de restructurare şi recuperare a apărut ca o soluţie pentru ca activitatea curentă a băncii să nu mai fie grevată. Conducerea „uzinei de reciclare“ i-a fost încredinţată unui bancher olandez format în ABN Amro, Jurgen de Ruijter.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Românii consumă de trei ori mai puţină pastă de dinţi decât media europeană

    Un român a consumat anul trecut în medie 1,5 tuburi de pastă de dinţi (75 ml), în scădere cu 17% comparativ cu 2007, în condiţiile în care creş­terea preţurilor a urcat valoarea pie­ţei cu 40% în lei, arată o analiză a ZF pe baza datelor din piaţă. Asta înseamnă că anul trecut s-au vândut aproximativ 30 milioane de tuburi de 50 ml. În România con­sumul de pastă de dinţi este de trei ori mai mic comparativ cu celelalte ţări europene, la nivelul Uniunii Europene în anul 2008 media fiind de 251 ml de pastă de dinţi per capita, adică cinci tuburi, potrivit datelor Comisiei Europene.  În România nu există nicio instituţie care să deţină date despre consumul de produse pentru îngrijire orală, oficialii aruncând vina unii pe alţii atunci când sunt întrebaţi de statistici care în alte ţări sunt mai mult decât normale. Totodată, întreprinderile locale care produceau pastă de dinţi au fost demolate, în prezent ne­mai­func­ţio­­nând nicio fabrică de pastă de dinţi.  Ultimul care a plecat a fost Colgate, cel mai mare produ­că­tor de pas­tă de dinţi din lume, care a re­nun­ţat la fabrica din Braşov în 2008.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Dacia lansează două noi modele la Geneva

    Dacia, în plină campanie de refacere a gamei, va aduce mâine două noi modele în cadrul Salonului Auto de la Geneva, noul Logan break şi versiunea facelift a SUV-ului Duster. Miza celor două noi modele reprezintă exporturi cumulate de peste două miliarde de euro şi recucerirea peţei europene. Detalii oficiale despre noile modele nu au fost comunicate de către companie, dar reprezentanţa din Germania a comunicat faptul că marca autohtonă pregă­teşte două premiere europene. „Vom avea un model nou în acest an“, a spus Mihai Bordeanu, directorul de marketing al Dacia, dar care nu a precizat ce model va lansa constructorul autohton. Dacia a avut în ultimii ani două strategii de lansare a unor noi modele, cele anunţate, cum au fost Duster şi Lodgy, şi cele neanunţate, cum a fost Sandero în 2008, când numele şi primele imagini ale maşinii s-au comunicat doar în ziua lansării. „Aici vorbim de un mix de strategii, e o alternanţă. Mizăm pe construirea unui moment în primul caz, atunci când anunţăm puţin câte puţin sau venim cu o surpriză, venim cu un «boom». Acum am optat pentru cel de-al doilea model strategic. În momentul actual acesta serveşte mai mult scopului“, a spus Bordeanu.