Producătorul de ambalaje de sticlă Stirom Bucureşti (STIB), controlat de investitori greci, a semnat un contract de finanţare cu Ministerul Economiei pentru un proiect de eficientizare a consumului energetic derulat prin POS CCE, prin care compania va primi fonduri europene nerambursabile de până la 51,5 milioane de lei (11,8 mil. euro). Proiectul vizează eficientizarea consumului energetic prin investiţii în procesul de fabricaţie a ambalajelor din sticlă şi are o valoare totală de 166,3 milioane de lei (38 mil. euro), din care suma eligibilă este de 128,8 milioane de lei, potrivit unui raport al companiei remis Bursei. Pentru această investiţie Autoritatea de Management a POS CCE va acorda o finanţare de până la 51,5 milioane de lei, echivalentul a 40% din valoarea eligibilă, diferenţa fiind acoperită de fonduri private. Producătorul de ambalaje de sticlă a raportat pentru anul trecut un profit de 13,6 milioane de lei (3,05 mil. euro), în scădere cu 31,8% faţă de rezultatul consemnat în anul anterior. Veniturile din vânzarea de bunuri au scăzut cu 2,1%, la 202,3 milioane de lei (45,4 mil. euro).
Blog
-
Gyorgy Matolcsy, noul şef al băncii centrale ungare: Nu-mi plac creditele în valută
Premierul Ungariei Viktor Orban a transformat banca centrală într-un „partener strategic“ odată cu numirea ministrului economiei Gyorgy Matolcsy la conducerea instituţiei, acesta urmând să susţină politicile economice neortodoxe criticate de UE şi FMI şi implementate de guvern, ceea ce va alimenta temerile investitorilor în privinţa independenţei băncii. „Considerăm că acum Banca Naţională a Ungariei este o bancă centrală dependentă. Vom aştepta să vedem cum decurg lucrurile, însă părerea noastră este că Matolcsy va fi acolo pentru a construi un parteneriat mai strâns cu guvernul, pentru a aborda politica monetară din punct de vedere politic şi pentru a reprezenta interesele partidului Fidezs“, a spus Peter Attard Montalto, economist la compania de consultanţă financiară Nomura, citat de publicaţia Financial Times. Odată cu instalarea lui Matolcsy, timp de şase ani, la şefia băncii centrale, partidul de guvernământ Fidezs şi-a extins controlul asupra unuia dintre puţinele focare de „rebeliune“ împotriva măsurilor considerate adesea neortodoxe prin care premierul Viktor Orban vrea să stimuleze economia, ţinând totodată în şah deficitul bugetar, dar şi pe creditorii internaţionali. Majoritatea poziţiilor cheie din stat sunt deţinute acum de membrii partidului de guvernământ.
-
De ce SUA tremură în faţa unei probleme pe care România ar rezolva-o cu o simplă ordonanţă de urgenţă: doar Congresul şi compromisul au puterea să repare bugetul
SUA trec printr-o dramă a tăierii deficitului bugetar şi a reducerilor automate de cheltuieli care dacă ar fi trăită în România, ar putea fi evitată cu o simplă ordonanţă de urgenţă, dar care n-ar fi făcut probabil decât să prelungească agonia. Dar în SUA această soluţie nu este posibilă doarece nicio lege referitoare la buget nu poate fi implementată dacă nu este aprobată de reprezentanţii populaţiei, de Congres. Pentru că preşedintele Barack Obama nu poate forţa făţiş un compromis între politicieni deoarece, după cum chiar el a spus, preşedintele SUA nu este „un dictator“, tăierile automate de cheltuieli – de 85 miliarde dolari doar anul acesta financiar – declanşate pe 1 martie reduc implacabil deficitul bugetar cu costul a sute de mii de locuri de muncă distruse şi cu frânarea relansării celei mai mari economii a lumii. Analiştii avertizează că efectele se vor simţi şi în Europa.
-
FMI se teme că până şi oamenii fiscului din Grecia fac evaziune
Inspectorii autorităţii fiscale din Grecia sunt slab plătiţi, lucrează în condiţii precare şi aproximatix 130 dintre ei au conturi bancare personale în străinătate, posibil pentru a evita plata taxelor la ei în ţară, se arată într-un raport intern al FMI şi UE, scrie EUobserver. Peste jumătate din inspectorii de la fisc au vârste de peste 50 de ani, iar în unele cazuri le lipseşte propriul birou sau computer. Raportul pune sub semnul îndoielii eforturile guvernului de la Atena de a reforma sistemul de colectare a taxelor ca parte a pachetului de bailout extern stabilit de creditorii internaţionali fără de care ţara ar intra în faliment. Reformele implementate de guvern sunt „blocate“ sau „prea lente“, ceea ce lasă sistemul de colectare a taxelor încă sub influenţa politicului sau predispus la corupţie. Anul trecut, fiscul a strâns doar 1,1 miliarde euro din restanţele la plata taxelor, jumătate din obiectivul declarat. Statul mai are de strâns 55 de miliarde de euro în taxe şi impozite, echivalentul a 30% din PIB-ul ţării, dar multe companii restante au dat faliment.
-
Soros: Europa se află într-o criză existenţială cu Germania la volan
Germania, cea mai mare economie a zonei euro şi una dintre ţările cu cele mai stabile finanţe, poartă o parte din vina crizei prelungite prin care trece uniunea monetară, a declarat miliardarul american George Soros, citat de CNBC. „Am trecut de la o criză la alta. Germania a făcut minimul necesar pentru păstrararea euro, dar doar atât! Asta a menţinut condiţiile de criză, care acum sunt vechi de patru ani“, a declarat Soros la World Leaders Forum. Miliardarul american vede problemele majore ale Europei pe două paliere. În primul rând, Germania se află pe scaunul şoferului. Chiar dacă nu dictează politica economică, niciun plan major nu poate fi propus fără să se fi obţinut anterior acordul Berlinului. A doua problemă este că Germania impune ţărilor îndatorate austeritate, iar reducerile forţate de cheltuieli bugetare nu sunt soluţia eficientă, afirmă Soros. Situaţia nu poate decât să se înrăutăţească, a avertizat el.
-
Germania pune restricţii Google în preluarea articolelor din presă
Germania a aprobat vineri o lege care le permite motoarele de căutare online precum Google să preia gratuit doar pasaje scurte din articolele din presă, în timp ce reproducerea unor părţi mai mare din articole ar urmă să fie posibilă doar contra cost, scrie Reuters. Propunerea de lege, care vine după ani de dezbatere şi are rolul de a ajuta industria ziarelor care şi în Germania, ca şi pretutindeni în lume, se luptă să găsească noi surse de finanţare pe măsură ce cititorii şi publicitatea se mută în mediul online, notează agenţia de presă. Asociaţia presei germane a salutat propunerea de lege, susţinând că legea este un „element important în crearea unui spaţiu legal în lumea digitală“. Asociaţia susţine că Google şi alte motoare de căutare îşi câştigă marea majoritate a veniturilor din publicitatea online, iar o parte importantă din această publicitate vine în mod direct sau indirect de pe site-urile de ştiri sau pentru conţinutul oferit de media în mod gratuit.
-
Restanţele la creditele în valută au sărit de pragul de 4 miliarde de euro
Companiile şi populaţia aveau rate neplătite la timp la creditele în valută luate de la bănci de peste 4 miliarde de euro (echivalentul a 17,8 mld. lei) la sfârşitul lunii ianuarie, în creştere cu 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor. Acestea reprezentau 12,6% din totalul împrumuturilor acordate în monedă străină. Doar în ultimele şase luni restanţele la valută s-au majorat cu echivalentul a o jumătate de miliard de euro, iar ponderea în total împrumuturi a urcat cu 2,5 puncte procentuale. Spre comparaţie, restanţele la lei au crescut cu circa 24% în ultimul an, până la 11,5 miliarde de lei. Ca pondere în totalul împrumuturilor în moneda naţională acestea reprezintă însă 13,5%. La lei, volumul restanţelor a crescut cu 18% în ultimul an şi a ajuns la 10 miliarde de lei la finalul lunii iunie, reprezentând 12% din volumul total al finanţărilor în lei. Restanţele la creditele în lei au înregistrat un avans mai puternic la începutul crizei, dar ulterior ritmul de creştere s-a aplatizat. În schimb, clienţii cu împrumuturi în valută au început să resimtă presiunea deprecierii cursului de schimb abia în ultimul an. Avansul puternic al restanţelor la creditele în valută reflectă probleme în creştere cu creditele ipotecare de valori mari, afirmaţie susţinută şi de creşterea constantă a restanţei medii.
-
Dan Odobescu, cumnatul lui Adrian Năstase, este noul proprietar al City Insurance
Dan Odobescu (foto), cumnatul fostului premier Adrian Năstase şi fost şef al companiei de asigurări Unita (actuala Uniqa) între 2004 şi 2006, a preluat de la un investitor italian controlul City Insurance, un asigurător de talie medie pe piaţa locală. Odobescu a preluat compania prin intermediul unei societăţi cu răspundere limitată (SRL), cu afaceri de numai 5.400 de lei în 2011. Societatea respectivă, Vivendi International SRL, deţine 85,2% din capitalul social al City Insurance, restul acţiunilor revenind unui număr de 7 persoane fizice şi 51 de persoane juridice, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Odobescu, 59 de ani, deţine 95% din companie. De formaţie avocat, Odobescu a fost până în 1989 consultant juridic şi de afaceri pentru companii de asigurări din Germania şi alte ţări din Europa de Vest. El a mai deţinut o companie locală de asigurări între 1993 şi 2001, Charisma Entreprises, pe care a vândut-o grecilor de la Alpha Insurance. Odobescu este cumnatul fostului premier Adrian Nastase (soţia sa Rodica Odobescu, fost director general al Tarom, este sora Danei Năstase). City Insurance, o companie specializată pe nişa asigurărilor de călătorie, a fost înfiinţată în 1998 şi are afaceri anuale de circa 300 milioane de lei. Cea mai mare parte a businessului companiei se derulează pe piaţa italiană, unde subscrie pe baza paşaportului european privind libera circulaţie a serviciilor.
-
Judecătorii au rupt protocolul încheiat toamna trecută cu CSA
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a anulat într-o şedinţă care a avut loc săptămâna trecută un protocol de colaborare încheiat în luna noiembrie de fostul preşedinte al instituţiei Alina Ghica cu autoritatea de supraveghere a pieţei de asigurări (CSA). Protocolul, al cărui scop declarat era de a creşte încrederea publicului în sistemul judiciar şi serviciile de asigurări, fusese încheiat pe o perioadă de cinci ani. Practic, protocolul a fost încheiat însă în contextul în care tot mai multe victime ale accidentelor de circulaţie solicită în instanţă daune morale pe poliţe de răspundere civilă auto. Plenul CSM reunit în şedinţa din 26 februarie a considerat însă că protocolul încheiat cu CSA este nul, hotărând în acelaşi timp transmiterea acestuia către Comisia nr. 2 a instituţiei pentru a fi analizat şi eventual pentru a propune încheierea unui nou protocol. Din datele statistice existente reiese că judecătorii aprobă daune morale cu o valoare dublă faţă de cea obţinută de clienţi pe cale amiabilă.