BusinessMagazin

Blog

  • Telenovelă interminabilă cu servicii secrete

    Stănescu, unul dintre criticii din PNL cei mai înverşunaţi ai PSD şi ai lui Ponta, a iniţiat o lege care prevede măsurarea terenurilor de către Agenţia de Cadastru să se facă gratis, iar legea a fost votată în Senat lunea trecută de către un PNL coalizat cu PDL, PPDD şi UDMR contra PSD-PC; aceasta ar fi picătura care a umplut paharul, conform premierului. Dincolo de aceasta însă, mai mult a contat scandalul mediatic stârnit de Stănescu prin demisia, alături de alţi patru liberali, din comisia de anchetă a posibilei încălcări a imunităţii diplomatice a judecătorului CEDO Corneliu Bârsan, prin interceptări telefonice orchestrate de SRI şi DNA în virtutea legii siguranţei naţionale, cu scopul de a proba suspiciunea de corupţie asupra soţiei lui Bârsan.

    Sorin Roşca-Stănescu, mereu dornic de luptă contra lui Ponta, a acuzat PSD că blochează comisia fiindcă ancheta  ar fi ajuns la Traian Băsescu şi la directorul SRI, Liviu Maior, lucru care nu i-ar conveni premierului. Hazliu este însă că în USL există un consens (concretizat şi într-un proiect de lege promovat de un pesedist) că demantelarea epocii Băsescu trebuie să treacă şi prin interzicerea folosirii de către procurori pentru cauze penale uzuale a interceptărilor telefonice cu mandat obţinut în virtutea legii siguranţei naţionale.

    Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI, condusă de Georgian Pop (PSD), a explicat în martie că s-a autosesizat în cazul Bârsan şi că a făcut deja o primă anchetă care nu a dovedit existenţa unor interceptări în condiţiile legii siguranţei naţionale. Senatul a aprobat însă atunci cererea lui Roşca-Stănescu de înfiinţare a unei comisii separate pentru cazul Bârsan, lucru catalogat (corect) de Monica Macovei drept o încercare de intimidare în general a procurorilor şi a judecătorilor care emit mandate de interceptare.

    Dar e de natură scandalul stârnit de Stănescu să submineze decisiv coeziunea USL? Fisura între PSD şi PNL se manifestă, deşi în surdină, în multiple zone de decizie politică, aşa cum am văzut în ultimele luni, de la chestiunea confiscării averilor ilicite şi până la cea a impunerii unei taxe de solidaritate de 10% pentru bugetarii cu salarii sau pensii de peste 1.000 de euro pe lună.

    Chestiunea modificării Constituţiei pentru legiferarea dreptului statului de a expropria averi sau bunuri folosite la infracţiuni ori pentru cauze de utilitate publică, de pildă, şi-a găsit răspunsuri diferite în interiorul puterii. Premierul Victor Ponta a insistat că articolul 44 privind proprietatea trebuie revizuit, pentru că el nu acoperă situaţii concrete care nu pot fi rezolvate în condiţiile actuale (valorificarea maşinilor confiscate provenite din furt ori eliberarea unor terenuri pentru construcţii de autostrăzi). Şeful comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, a insistat însă că regimul proprietăţii nu trebuie “fragilizat”, întrucât articolul 44 acoperă suficient orice situaţie descrisă de premier.

    De aceeaşi parte a baricadei cu Antonescu s-a situat de această dată preşedintele Traian Băsescu, care a amintit că există deja o lege privind confiscarea extinsă a bunurilor rezultate în urma infracţiunilor şi că aplicarea ei riguroasă ar rezolva toate problemele.

     

  • Sfârşitul lumii a început pe plajă (VIDEO)

    Maria (Naomi Watts), Henry (Ewan McGregor) şi cei trei copii îşi încep vacanţa de iarnă în Thailanda, aşteptându-se la câteva zile de relaxare într-un paradis tropical. în dimineaţa zilei de 26 decembrie, în timp ce familia se afla la piscină, un zgomot asurzitor dă semnalul coşmarului care urmează odată cu valul uriaş care se îndreaptă spre toţi cei de acolo.

    “Paradisul spulberat” este un film inspirat de povestea reală a unei familii captive, alături de alte mii de străini, în timpul uneia dintre cele mai mari catastrofe naturale din istorie. Teroarea este însă diminuată de compasiunea, curajul şi bunătatea oamenilor, în cele mai negre ore din vieţile lor.

  • Probleme în paradis pentru bursele americane

    Esenţa pur speculativă a avântului burselor s-a probat însă joi, când comentariile a doi directori regionali ai Rezervei Federale conform cărora banca centrală ar putea pune capăt în această vară programului de relaxare monetară cantitativă au oprit brusc ascensiunea indicilor bursieri.

    Motivaţia oficială a încheierii programului ar fi aceea că redresarea economiei înseamnă că iniţiativa Fed şi-a atins scopul, însă cea neoficială este că oficialii Fed constată că mare parte din banii pompaţi de ei în piaţă prin cumpărarea de obligaţiuni sfârşesc în speculaţii bursiere, nu în economia americană: cererile de ajutor de şomaj au crescut din nou peste aşteptări în luna mai, iar construcţia de locuinţe noi a scăzut în aprilie la cel mai redus nivel din noiembrie încoace.

    Rezerva Federală a anunţat, în septembrie 2012, va cumpăra în fiecare lună titluri de valoare care au la bază credite ipotecare, în limita unei sume de 40 mld. dolari, la care se adaugă titluri de stat de 45 mld. dolari, în continuarea programului Operation Twist, prin care Fed a alocat începând din septembrie 2011 aproape 700 mld. dolari pentru cumpărarea de titluri cu scadenţe între 6 şi 30 de ani şi a vândut titluri în valoare echivalentă cu scadenţe de 3 ani sau mai puţin.

    Noul program al Fed a rămas cunoscut sub denumirea de QE3 (quantitative easing – relaxare monetară cantitativă), după QE1 (prin care Fed a cumpărat titluri în valoare de 1.700 mld. dolari, 2008-2010) şi a QE2 (600 mld. dolari, 2010-2011). Şeful Fed, Ben Bernanke, a precizat atunci că programul nu are limitare în timp, urmând să se încheie odată cu redresarea economiei.

  • Idei trăsnite de afaceri: coşciugele vesele din Ghana (GALERIE FOTO)

    Printre cele mai năstruşnice modele se numără unele în formă de leu, avion, tanc ori chiar sticlă de Coca-Cola.

    Idei de afaceri: coşciugele vesele din Ghana (GALERIE FOTO)

    Meşterul Paa Joe este atât de cunoscut, încât şi-a atras clienţi importanţi: de-a lungul timpului i-au trecut pragul atelierului fostul preşedinte al SUA, Jimmy Carter, care şi-a luat chiar două sicrie, precum şi fostul preşedinte Bill Clinton, iar diferite muzee din lume, cum ar fi British Museum, i-au cumpărat lucrări pentru colecţiile lor.

  • PDL, pe cale să ajungă un exoschelet

    Evident, primii care au reacţionat au fost pedeliştii fideli actualei conduceri: Raluca Turcan a acuzat imoralitatea ideii ca un nou partid de dreapta să se facă cu oameni scoşi din PDL şi să facă opoziţie la opoziţie (formulare pe care a folosit-o şi Vasile Blaga despre Elena Udrea), vicele Ioan Oltean a spus că nu dă şanse Partidului Popular fiindcă în acest moment nu mai există loc pe eşichierul politic, iar fostul premier Emil Boc a declarat că nu-l tentează noul partid şi că prioritatea lui e consolidarea PDL.

    Consilierul prezidenţial Gabriel Berca a anunţat oficial că Partidul Popular, menit să adune nemulţumiţii din PDL, membri ai Forţei Civice şi ai Mişcării Populare şi să canalizeze voturile absenteiştilor de dreapta, se va lansa “foarte repede” şi că îşi va face şi grup parlamentar. Partidul este condus de  fermierul Costel Caraş (foto), cel care, în timpul scandalului laptelui cu aflatoxină din luna martie, a vărsat pe câmp câteva mii de litri de lapte, în semn de protest.

    Marca Partidul Popular Agrar a fost înregistrată în februarie la OSIM de fostul ministru PDL al agriculturii, Stelian Fuia. În august anul trecut, Fuia şi-a dat demisia din PDL, motivând pe Facebook că a plecat “pentru a contribui, împreună cu fermieri din toate zonele ţării, la coagularea unei platforme politice agrariene”.

    La alegerile din decembrie anul trecut, Partidul Popular (Agrar), condus de Costel Caraş, reuşise deja, nu se ştie cum, să-şi facă filiale în toate judeţele şi să prezinte candidaţi în alegeri, anunţând chiar că speră să obţină cel puţin 8% din voturile cetăţenilor, însă n-a reuşit să treacă pragul electoral. În platforma partidului figura înfiinţarea unei bănci agricole, a unei agenţii naţionale de cumpărare şi vânzare a terenurilor agricole, crearea de camere agricole şi renegocierea cu UE a cotelor de producţie agricolă, de procesare şi a sumelor acordate ca sprijin fermierilor români.

    Pe de altă parte, Mişcarea Populară, înfiinţată de consilierii prezidenţiali Cristian Diaconescu, Daniel Funeriu şi Sebastian Lăzăroiu, îşi păstrează statutul de fundaţie, au insistat atât Berca, cât şi Lăzăroiu. Acesta din urmă a prezis că preşedintele Băsescu va deveni membru al fundaţiei după terminarea mandatului şi a scris pe Facebook că PDL a strecurat în presă şopârla că Mişcarea Populară ar vrea să se transforme în partid. “Sursele mele îmi spun că PDL va pierde suficient de mulţi parlamentari şi primari în următoarea perioadă cât să se transforme în fundaţie”, scrie Lăzăroiu.

    Sursa foto: Facebook
     

  • Aveţi un proiect de business ecoinovator? Trimiteţi-l la Bruxelles

    Companiile din întreaga Europă sunt invitate să transmită până la 5 septembrie 2013 propunerile lor menite să introducă pe piaţă soluţii ecologice inovatoare în următoarele cinci domenii: reciclarea materialelor, apa, materialele de construcţii durabile, afacerile ecologice şi sectorul alimentelor şi al băuturilor.

    Cererea de propuneri vizează în principal întreprinderile private, în special IMM-urile care au dezvoltat un produs, proces sau serviciu ecologic inovator, dar care se confruntă cu dificultăţi în privinţa lansării pe piaţă. Cererea de propuneri oferă cofinanţarea până la 50 % a costului proiectului şi ar trebui să sprijine aproximativ 45 de proiecte noi în acest an.

    Urmează să fie lansate aproximativ 50 de proiecte din cadrul cererii de propuneri de anul trecut şi peste 185 de proiecte sunt deja în curs de desfăşurare. Printre proiectele actuale se numără, de exemplu: optimizarea tehnologiei de reutilizare a cărămizilor vechi în sectorul construcţiilor (proiectul Rebrick); producerea de încălţăminte din piele care nu conţine substanţe chimice periculoase (proiectul Tileather); utilizarea CO2 pentru a valorifica o sursă naturală de Omega-3 (proiectul Phobior); o tehnică nouă de fabricare a covoarelor (proiectul EuroC2C Carpetchain).

    Cererea de propuneri din 2013 este deschisă până la 5 septembrie. La data de 27 mai va avea loc, în clădirea Charlemagne din Bruxelles, Ziua europeană de informare privind ecoinovarea, în cursul căreia se vor prezenta informaţii detaliate cu privire la priorităţi şi sfaturi privind depunerea candidaturii pentru finanţare.

    Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a declarat: “Ecoinovarea nu este doar o nişă a afacerilor ecologice. Competitivitatea Europei în următoarele decenii va depinde de capacitatea sa de a depăşi constrângerile în materie de resurse. Întreprinderile ecoinovatoare sunt factorii care vor facilita această transformare la nivelul întregii economii. Încurajez în mod special întreprinderile mici şi mijlocii să candideze la finanţare şi să ajute Europa să fructifice avantajul pe care îl deţine în sectoare cum ar fi gospodărirea apei şi gestionarea deşeurilor.”

    Ecoinovarea este finanţată prin Programul-cadru pentru competitivitate şi inovare (CIP) şi dispune de un buget de aproximativ 220 mil. euro pentru perioada 2008-2013. Aceasta sprijină produsele demonstrate din punct de vedere tehnologic care contribuie la o mai bună utilizare a resurselor naturale ale Europei. Ecoinovarea reprezintă una dintre componentele ecologice ale CIP şi contribuie la Planul de acţiune privind ecoinovarea (EcoAP). Programul este gestionat de Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare (EACI).

  • Oraş respectabil. Caut poet oficial

    Tot mai multe oraşe din SUA ţin neapărat să aibă poetul lor oficial, care să cânte virtuţile oraşului şi ale oamenilor săi, deşi nimeni nu poate spune de ce tocmai acum a apărut această modă, scrie New York Times. Numărul de oraşe, în special localităţi mici, care şi-au desemnat poeţi oficiali a crescut în ultimii cinci ani conform Academy of American Poets, care susţine că există şi cel puţin 35 de oraşe mari care au luat aceeaşi măsură, cum ar fi Los Angeles sau Houston.

    O posibilă explicaţie ar putea fi, spun experţii, creşterea interesului publicului pentru poezie, ca urmare a unor iniţiative menite să o promoveze, aparţinând bibliotecilor locale sau unor programe culturale mai vaste de genul  “Luna poeziei”. Pe lângă aceste programe, numărul de publicaţii periodice dedicate poeziei a crescut şi el, astfel încât în prezent există mai multe ca oricând, precum şi tot mai mulţi poeţi publicaţi, după cum afirmă Association of Writers and Writing Programs.

    Conform aceleiaşi organizaţii, cei interesaţi au acces la o paletă mult mai largă de specializări în scriere creativă oferite de diverse universităţi, putând alege dintre mai bine de 800 de astfel de programe educaţionale, faţă de doar 79 în anul 1975. Rolul poeţilor oficiali ai oraşelor este acela de a transmite prin versurile lor esenţa comunităţii în care trăiesc, de a o prezenta restului lumii, după cum afirmă autorităţile din Fresno, unul din ultimele oraşe care şi-a desemnat propriul său bard.

     

  • Poveste de succes vrem: azi, Grecia

    Motivaţia agenţiei de rating este că mediul macroeconomic s-a ameliorat în Grecia, guvernul face progrese în privinţa reformei pieţei muncii, UE a acceptat o relaxare a termenilor de ajustare fiscală impuşi anterior, iar teama investitorilor de o intrare a ţării în incapacitate de plată a dispărut.

    Institutul de cercetări economice Bruegel de la Bruxelles (altfel, un susţinător al relaxării politicilor de austeritate) susţine că programul de asistenţă financiară pentru Grecia este un eşec şi că peste câţiva ani se va dovedi că ţara nu va fi capabilă să-şi plătească datoriile, însă pentru moment atât investitorii străini, cât şi liderii europeni au nevoie de o poveste de succes în Grecia (chiar dacă din motive diferite) şi fac toate eforturile ca s-o aibă.

    Potrivit datelor oficiale publicate în această lună, ţomajul în rândul tinerilor în vârstă de până la 24 de ani din Grecia a crescut în luna februarie pentru prima dată peste nivelul de 60%, în timp ce pe ansamblu, rata şomajului a avansat la 27%. Grecia a redus salariul minim pentru persoanele sub 25 de ani cu 32%, la circa 500 de euro, pentru a stimula angajările.

  • Proteste masive la Roma contra austerităţii (VIDEO)

    Manifestaţia, organizată de sindicatele CGIL (Confederaţia Generală Italiană a Muncii) şi FIOM al metalurgiştilor, are loc în contextul în care încrederea cetăţenilor în coaliţia fragilă de centru-dreapta care a preluat puterea la începutul lunii este în scădere, conform sondajelor, Italia a avut al şaptelea trimestru de recesiune (-0,5%), iar şomajul a atins nivelul record de 11,5%, respectiv 38% în rândul tinerilor sub 25 de ani.

    “Guvernul ar trebui să lase în urmă ce au făcut guvernele Monti şi Berlusconi şi să vină cu politici noi de redresare a economiei”, a declarat liderul FIOM, citat de BBC. Alţii au adus portrete cu Silvio Berlusconi, aliatul lui Enrico Letta, desenat în chip de Mussolini.

    Din noul guvern Letta face parte şi Angelino Alfano, secretarul general al Poporului Libertăţii al lui Silvio Berlusconi, ca vicepremier şi ministru de interne. Alfano, anterior ministru al justiţiei în fostul cabinet Berlusconi, este autorul tuturor legilor cu adresă prin care Silvio Berlusconi a fost pus la adăpost de orice risc în procesele de corupţie care i-au fost intentate. Conform Reuters, Alfano va încerca să impună în guvern toate politicile dorite de Berlusconi – începând cu măsuri de reducere a taxelor, prielnice afacerilor acestuia – întrucât este în măsură să prăbuşească guvernul dacă acesta nu se conformează dorinţelor fostului prim-ministru.

  • Danemarca este câştigătoarea Eurovision 2013. România, pe locul 13 (VIDEO)

    Emmelie De Forest, 20 de ani, a interpretat piesa “Only Teardrops”, care a primit 281 de puncte din partea juriilor profesionale din 39 de ţări şi a publicului care şi-a exprimat preferinţele prin telefonic.

    Pe locurile următoare s-au clasat Farid Mammadov din Azerbaidjan, cu “Hold Me” – 234 de puncte şi Zlata Ognevich din Ucraina cu “Gravity” – 214 puncte.

    Cezar Ouatu, reprezentantul României, a obţinut locul 13, cu 65 de puncte.

    Ţările care au acordat puncte piesei României:

    Grecia 10 puncte

    Moldova 10

    Malta 7

    Norvegia 6

    Azerbaidjan 6

    Islanda 6

    Albania 5

    Suedia 4

    Austria 4

    Marea Britanie  4

    Italia 1

    Franţa 1

    Muntenegru 1

    Cele 26 de ţări participante în finala Eurovision 2013 au fost: Franţa, Lituania, Moldova, Finlanda, Spania, Belgia, Estonia, Belarus, Malta, Rusia, Germania, Armenia, Olanda, România, Marea Britanie, Suedia, Ungaria, Danemarca, Islanda, Azerbaidjan, Grecia, Ucraina, Italia, Norvegia, Georgia şi Irlanda.