Blog

  • Aurul atinge un nou maxim istoric, susţinut de încrederea investitorilor în planul Rezervei Federale de a reduce ratele dobânzilor în 2024

    Aurul a atins luni un nou maxim istoric, continuându-şi creşterea din ultima lună, în timp ce investitorii reacţionează la semnalele emise de Rezerva Federală legate de demararea campaniei de reducere a ratelor dobânzilor, chiar dacă inflaţia rămâne peste ţinta băncii centrale americane, scrie Financial Times.

    Aurul a atins luni dimineaţă un maxim de 2.353,79 dolari pe uncia troy, în creştere de la aproximativ 2.000 de dolari pe uncie la jumătatea lunii februarie.

    Analiştii spun că activul a fost susţinut şi de temerile legate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu şi de cererea din partea băncilor centrale şi a consumatorilor chinezi.

  • Nicuşor Dan: În 2023 peste 64 de milioane de lei am investit în 10 spitale din subordinea Primăriei

    „Peste 64 de milioane de lei am investit anul trecut în 10 spitale din subordinea Primăriei, acolo unde erau necesare lucrări de reparaţii, reabilitări şi modernizări”, scrie pe Facebook Nicuşor Dan.

    El precizează că este vorba despre spitalele „Sf. Luca”, „Victor Babeş”, „Dr. I. Cantacuzino”, „Colentina”, „Sf. Ştefan”, „Prof. Dr. Panait Sârbu”, „Dr. V.Gomoiu”, „Prof. Dr. Th. Burghele”, „Sf. Maria” şi ambulatoriul „Prof. Dr. Dan Theodorescu”.

    „Au fost efectuate, printre altele, lucrări de reparaţii, hidroizolaţie, recompartimentare a anumitor spaţii conform nomativelor în vigoare, înlocuire de instalaţii electrice, sanitare şi termice, montare pardoseală specială – antiseptică şi antibacteriană. Cele mai mari investiţii au fost făcute la Spitalul Clinic <Colentina> – 17,83 milioane de lei, şi la Spitalul Clinic de Boli Cronice <Sf.Luca> – 16,24 milioane de lei, acolo unde s-a lucrat la pavilionul F (Chirurgie) şi la Corpul C, respectiv la Laboratorul şi Secţia de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie, precum şi la Secţia Medicină Internă Cronici – corpurile A şi C”, încheie Dan.

  • Rafila trimite Inspecţia Sanitară de Stat la spitalul din Bacău, unde o gravidă a murit

    „Nu cunosc cazul. Am venit aseară din Statele Unite. Mă interesez şi vin cu un răspuns. Spitalul, dacă e vorba despre Spitalul Judeţean Bacău, aflat în subordonea Consiliului Judeţean de acolo. Cu siguranţă va întreprinde demersurile necesare. Ceea ce putem să facem în acest moment – vom trimite Inspecţia Sanitară de Stat ca să vedem dacă au fost încălcate procedurile legate de siguranţa pacientului”, spune ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, după ce un bărbat a susţinut că partenera lui, însărcinată în patru luni, a murit din vina medicilor.

    Poliţia Bacău a deschis o anchetă penală pentru ucidere din culpă.

    Medicii de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău resping acuzaţiile şi afirmă că au acţionat conform protocoalelor medicale şi că nu au subestimat starea pacientei.

  • Reţeaua de imagistică medicală Medima a deschis o nouă clinică, în Deva, printr-o investiţie de aproximativ 1,7 milioane de euro, şi ajunge la 16 unităti

    Reţeaua de clinici de imagistică medicală Medima a deschis o nouă clinică, în Deva, printr-o investiţie în valoare de aproximativ 1,7 milioane de euro.

    În urma acestei extinderi, reţeaua Medima ajunge la 16 clinici operaţionale la nivel naţional.

    Clinica Medima Deva este dotată cu echipamente de imagistică medicală de ultimă generaţie, inclusiv aparatul RMN Signa Explorer 1.5T şi CT Optima CT 520.

    Coordonatorul clinicii Medima Deva este Simona Mârmea, profesionistă în management-ul operaţiunilor şi gestionarea echipelor.

    “Odată cu deschiderea celei de-a 16-a clinici Medima în Deva, dăm startul unui nou capitol în asistenţa medicală din regiune. Această inaugurare reprezintă un angajament ferm către îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate de calitate pentru comunitatea noastră. Sănătatea este un drept fundamental, iar această clinică va fi un pilon al profesionalismului şi al grijii oferite pacienţilor noştri.”, a declarat Prof. Univ. Dr. Gheorghe Iana, Director Medical  Medima.

    Reteaua a fost fondată de medicul radiolog Gheorghe Iana şi de Vlad Ardeleanu, cu o vastă experienţă în funcţii de management, iar în septembrie 2020 Medima s-a asociat cu fondul românesc de private equity Morphosis Capital, pentru un proiect de expansiune la nivel naţional. În 2022 a intrat în actionariat şi fondul internaţional de private equity Integral Venture Partners.

    “În fiecare clinică Medima deschisă, aducem servicii medicale de calitate oferite în baza unei promisiuni de îngrijire şi empatie faţă de fiecare pacient. Deschiderea acestei a 16-a clinici în Deva marchează nu doar o extindere a reţelei noastre, ci şi angajamentul nostru continuu de a face să fie accesibilă îngrijirea medicală de înaltă calitate pentru comunităţile din întreaga ţară.”, a spus Vlad Ardeleanu, CEO Medima.

    Extinderea Medima a urmat în special oraşele mai mici din ţară, mai ales în judeţe cu o activitate economică mai scăzută.

    Astfel, în Bucureşti şi Ilfov reţeaua are doar o treime din clinici, iar restul sunt amplasate în oraşe precum Călăraşi, Buzău, Băila, Giurgiu, Slobozia.

     

     

  • În timp ce în România se discută despre închiderea magazinelor în weekend, în Germania până şi magazinele automatizate sunt obligate să se “odihnească” duminica

    Fie că sunt robotizate sau cu personal uman, majoritatea magazinelor din Germania nu au voie să se deschidă în ultima zi a săptămânii, iar instanţele au menţinut această interdicţie.

    “Acest lucru este complet grotesc”, a declarat Thomas Stäb, membru al consiliului de administraţie al Tegut, pentru Financial Times. El a spus că micile robo-shopuri sunt “practic aparate de vending cu intrare” care nu ar trebui să fie afectate de interdicţie.

    Retailerul cu sediul în Fulda deţine aproximativ 300 de supermarketuri tradiţionale şi 40 de magazine complet automatizate. Acesta a fost forţat să se conformeze unei hotărâri din decembrie a celei mai înalte instanţe din landul Hessa, care a declarat că duminica e zi de odihnă şi trebuie respectată chiar dacă nu sunt implicaţi lucrători comerciali.

    Judecătorii au declarat că micile magazine automatizate se califică drept “magazin” în conformitate cu legislaţia germană şi, prin urmare, trebuie să respecte legislaţia privind programul.

    Bătălia juridică a fost declanşată de puternicul sindicat Verdi, după ce primul magazin automatizat a fost deschis în Fulda în urmă cu patru ani. Sindicatul se opune în mod fundamental cumpărăturilor de duminică, argumentând că personalul din comerţul cu amănuntul, care trebuie deja să se confrunte cu un program de lucru foarte flexibil în restul săptămânii, are nevoie ca duminică să fie zi liberă garantată pentru a petrece timp cu familia şi prietenii.

    Cum stau lucrurile în România

    Reprezentanţii lanţurilor de magazine autohtone şi ai distribuţiei din comerţul cu bunuri alimentare au sugerat, luna trecută, închiderea magazinelor alimentare şi a hipermarketurilor în weekend sau reducerea programului acestora de lucru.

    Majoritatea magazinelor din România au un program extins chiar şi în zilele de sâmbătă şi duminică, închizându-se la ora 20:00 sau chiar şi la ora 22:00.

    Însă premierul Marcel Ciolacu a spus săptămâna trecută, în timpul şedinţei de guvern, că închiderea magazinelor la sfârşit de săptămână nu este oportună.

    „Vreau să închid un subiect care a provocat dezbatere publică, cel legat de programul magazinelor la sfârşit de săptămână. Din semnalele primite din rândul societăţii, rezultă clar că nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”, a spus premierul.

  • O nouă listare în piaţa de lux: Puig, gignatul din spatele celebrelor branduri Paco-Rabanne sau Charlotte Tillbury, vrea să strângă 2,5 mld. euro pe bursă de la investitori

    Puig, grupul spaniol de beauty care deţine branduri precum Paco-Rabanne şi Charlotte Tillbury, se pregăteşte de lansarea pe bursă, unde speră să strângă 2,5 miliarde de euro de la acţionari. Bancherii au evaluat afacerea, veche de 110 ani, la o valoare cuprinsă între 8 şi 10 miliarde de euro, scrie Financial Times.

    Compania a declarat că doreşte să strângă aproximativ 1,25 miliarde de euro din prima rundă de vânzare a acţiunilor, aceasta fiind urmată de o rundă secundară „mai mare”.

    Venirea la bursă a Puig, care se prezintă ca un grup de „frumuseţe premium”, este probabil să fie cea mai mare din domeniul luxului de la Ermenegildo Zegna în 2021, dar vine în contextul în care sectorul se confruntă cu sfârşitul unui boom al cheltuielilor post-pandemice.

    Marc Puig, preşedinte, director executiv şi a treia generaţie a familiei sale aflată la conducerea afacerii, a declarat că este „important pentru orice afacere de familie să aibă în vigoare mecanismele de control şi echilibru adecvate, în special în timpul tranziţiilor generaţionale”.

    „Credem că echilibrul oferit de faptul că suntem o companie de familie care este, de asemenea, supusă responsabilităţii pieţei ne va permite să concurăm mai bine pe piaţa internaţională a frumuseţii în următoarea fază de dezvoltare a companiei”, a adăugat el.

    Marc Puig conduce compania din 2004 şi a declarat că va fi ultima generaţie a familiei care va conduce afacerea, chiar dacă nu intenţionează să se retragă. El a semnalat că implicarea familiei în afacere va rămâne puternică.

    „Credem cu tărie că pentru a construi branduri premium este nevoie de o gândire pe termen lung, iar faptul că o familie se află în spatele unei companii favorizează această abordare pe termen lung, deoarece tinde să se preocupe în egală măsură de orizontul de timp al generaţiei următoare şi de următorul trimestru”, a spus el.

    Puig este o companie mică în comparaţie cu L’Oréal şi Estée Lauder, care sunt lideri de sector, dar a crescut rapid prin achiziţii în ultimul deceniu, încheind 11 tranzacţii în ultimii 12 ani.

    Printre acestea se numără achiziţiile companiei britanice de machiaj Charlotte Tilbury, a brandului francez Jean Paul Gaultier şi a casei de modă belgiene Dries Van Noten.

  • Gala Women in Power 2024. Trecut, prezent şi viitor

    Care este forţa femeilor, cum se diferenţiază ele în ringul afacerilor, ce anume s-a schimbat de-a lungul ultimelor două decenii în felul în care sunt privite şi răzbat doamnele din mediul de afaceri sunt doar câteva dintre subiectele pe care le-am dezbătul la ediţia din acest an a Galei Women in Power. Evenimentul se leagă de lansarea celei de-a 13 ediţii a catalogului 100 Cele mai puternice femei din BUSINESS, care reuneşte doamne care influenţează echipe, companii, pieţe şi economia în general.

    „Doar 10% dintre firmele din Top 500 companii Fortune sunt conduse de femei. Mai aproape, în Uniunea Europeană, doar în jur de o treime dintre manageri sunt femei. Şi mai aproape, în România, scriau colegii de la Ziarul Financiar că doar şase companii din top 100 din România sunt conduse de femei. Aşadar, ne întrebăm în continuare, de ce există în continuare diferenţe şi ce trebuie să facem ca acestea să fie din ce în ce mai reduse”, a punctat Ioana Matei, jurnalist al BUSINESS Magazin, în deschiderea evenimentului pe care l-a moderat, alături de Cristian Hostiuc, directorul editorial al BUSINESS Magazin şi al Ziarului Financiar. Ei au invitat participanţii la panel la o discuţie pe marginea diferenţelor dintre liderii doamne şi domni în prezent. Roxana Dumitrache, manager cultural la ICR, Claudia Griech, CEO al EON, Oana Ijdelea, managing partner la Ijdelea şi Asociaţii, Ana Nedea, director of strategy & business development în cadrul Simtel, Răzvan Chiru, psiholog, fondator Eurofin Consul, au dezbătut aceste subiecte.

     

    Răzvan Chiru, psiholog, fondator, Eurofin Consult

    „Ce înseamnă femeia? Ce înseamnă bărbatul pentru fiecare? Ce reprezintă pentru tine femeia? Eu cred, cum zicea Jung (Carl Gustav Jung – medic, psiholog, psihiatru elveţian – n.red.), că am şi partea de mascul şi partea feminină. Când suntem în diverse contexte, acţionăm în consecinţă, iar noi ca bărbaţi, trebuie să potenţăm partea feminină din noi, atunci când este cazul, pentru că altfel blocăm o resursă. Eu, în momentul în care este necesar sau sunt cu copiii mei ori într-un anumit context, ca să fiu empatic şi intuitiv e clar că îmi ridic partea emoţională. A fost şi filmul cu mafiotul care se duce la psihiatru, un film celebru tocmai pentru că el nu putea să-şi manifeste această resursă în mediul în care exista. Balansul între partea masculină şi cea feminină, în funcţie de contextul în care mă aflu, îmi asigură sănătatea aceasta şi resursele, toate capacităţile mele pentru a performa.”

    Oana Ijdelea, managing partner, Ijdelea şi Asociaţii

    „Nu am perceput niciodată ca prezenţa unui bărbat să stimuleze, să anime sau din contră, să inspire temere, chiar şi o temere reverenţioasă, mai mult decât poate să facă o femeie acest lucru. Şi am întâlnit bărbaţi în diverse poziţii, de putere, în situaţii variate. Majoritatea executivilor cu care am de-a face şi care sunt clienţii noştri, sunt bărbaţi. Niciodată nu am perceput ca prezenţa lor, simpla lor prezenţă, să stabilească traiectoria unei discuţii sau unei relaţii altfel decât poate o femeie să facă lucrul acesta. Ca antreprenor am descoperit însă că oamenii, atât femeile cât şi bărbaţii, tratează cu foarte multă circumspecţie oamenii tineri. Au fost mai limitate şansele pentru că eram tânără, nu pentru că eram femeie.”

     

    Ana Nedea, director of strategy & business development, Simtel

    „M-am confruntat de-a lungul parcursului meu profesional cu tot felul de situaţii, provocări pe care mi le-am impus eu singură sau bariere de natură externă care au ţinut de piaţă, de mediu, de conjunctura din piaţă de la un moment dat. Eu am dezvoltat departamentul de energie din cadrul Simtel. La început a fost o provocare pentru mine să coordonez oameni 100% tehnici, o echipă formată doar din bărbaţi – ingineri, tehnicieni, electricieni. A fost o provocare pentru mine, dar în acelaşi timp a fost o învăţare continuă. A fost un moment în care m-am focusat foarte mult pe organizare, pe procedurizare şi în acelaşi timp pe echipă, pentru că eu consider şi astăzi şi atunci că orice business performant trebuie să aibă obligatoriu o echipă.

    În ceea ce priveşte energia fotovoltaică, a fost o poziţie de pionierat destul de greu de gestionat pentru mine şi pentru echipa mea, dar aici a venit cu multă perseverenţă, dedicaţie, foarte multă învăţare şi astăzi, iată, suntem o companie lider integrator în domeniul energiilor regenerabile, cu echipe de operare şi mentenanţă la nivel naţional. Cu sedii în toată ţara şi inclusiv în Republica Moldova. Mai nou, deci cu mult curaj, dedicare şi învăţare, împreună cu echipa mea am reuşit să generăm venituri substanţiale în 2023, aproximativ de 55 de milioane de euro. Deci se poate. Eu am lucrat de-a lungul timpului cu echipe, aşa cum spuneam, formate exclusiv din bărbaţi şi nu am avut o problemă în a mă impune şi a coordona şi a avea rezultate.

     

    Claudia Griech, CEO, EON

    „Eu am avut şansa de a lucra în companii în care într-adevăr nu am simţit diferenţa între femei şi bărbaţi. Pentru asta, cred că este foarte important ca şi noi, la rândul nostru, să întreţinem cumva un un dialog, să ne ţinem mintea deschisă, să putem să arătăm oamenilor din jurul nostru că sunt lucruri pe care le apreciem la ei, sunt lucruri pe care le avem de învăţat de la ei. Am căpătat experienţă în primul rând într-o companie în care am lucrat înainte de E.ON, în domeniul auto, unde cred că eram două femei la momentul respectiv. Eram administratorul acelei companii la vârsta de 24 de ani, într-o companie exclusiv cu bărbaţi tehnici.

    Când le-am spus: «Am nevoie să învăţ de la voi ceea ce faceţi voi aici», automat nu a mai fost reacţia de respingere. Altfel, da, puteam să fiu în situaţia în care eram şi tânără, şi femeie. Deci totul era în defavoarea mea. Cred că dacă vorbim în general de lideri, una dintre caracteristicile principale este să ai curajul de a admite că nu ai toate răspunsurile şi, mai mult, că ai curajul să îi întrebi pe cei care ştiu să răspundă întrebărilor tale.”

     

    Roxana Dumitrache, manager cultural, ICR

    „Având o doză sănătoasă de masochism intelectual, cred că (atunci când aveam 20 de ani) îmi doream să fiu feministă. Ceea ce, evident, nu e o profesie. Îmi doream să am o etichetă ideologic-identitară care să îmi permită să lupt pentru drepturile femeilor fără să stârnesc ostilitate. Şi recunosc, ca o confesiune personală, îmi doream să rescriu basmele româneşti care încep cu «A fost odată un om şi femeia lui» sau «Fata babei şi fata moşului», în care, evident, fata babei are toate păcatele şi defectele lumii, iar fata moşului este perfectă. Dacă ar fi să scriu un basm, aş spune că au fost odată două fete egal de deştepte, de frumoase, de talentate şi de înzestrate şi posibil în competiţie una cu cealaltă.

    Diferenţa fundamentală (între femei şi bărbaţi) este că un bărbat lider, indiferent de context, că vorbim de o masă la care se iau decizii geopolitice, politice, de stat, strategii sau management, nu se va simţi singur. Există foarte multe momente în care femeile sunt singure. Există o singură femeie implicată în astfel de decizii şi cred că aici putem şi trebuie să lucrăm. Cred că mai avem de lucru la solidaritatea feminină, iar o experienţă pe care eu am trăit-o a fost, de fapt, de nenumărate ori – să fiu nu doar cea mai tânără dintr-o cameră, ci singura femeie dintr-o cameră. Mi-ar fi plăcut foarte mult să mai am o femeie în ochii căreia să mă oglindesc şi să văd solidaritate, să văd că putem să ne bucurăm de succesul nostru.

    Eu aştept momentul în care feminismului o să-i moară cauzele, pentru că, dacă feminismul va rămâne fără cauză, e clar că vom trăi într-o lume echitabilă, în care femeile şi bărbaţii, indiferent de poziţiile ierarhice, sunt realmente egali.”

     

    În cadrul galei Women in Power, BUSINESS Magazin a acordat, ca de obicei,  şi premii, de data aceasta zece. Premiile au fost oferite în ordine aleatorie. Ele nu constituie un top, aşa cum nici Top 100 Cele mai puternice femei din business nu este un top, ci este o suma de poveşti.

     

    Eleni Skoura, executive board member şi head of retail banking, ING Bank România

    În urmă cu 20 de ani, perspectiva sa profesională a fost profund influenţată de experienţa de lucru în cadrul comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice de Vară de la Atena, din 2004. Acest rol nu a fost doar un loc de muncă, ci o imersiune într-un mediu în care munca în echipă, rezolvarea problemelor şi depăşirea limitelor erau parte din rutina zilnică. Aspiraţiile de atunci nu se refereau doar la evoluţia carierei în sensul tradiţional, ci şi la trăirea unei „vieţi curajoase”. A urmat o veritabilă aventură. Cu o carieră în banking dezvoltată în două ţări şi şase culturi bancare organizaţionale diferite, Eleni Skoura este acum executive board member şi head of retail banking în cadrul ING Bank România.

    „Poate părea ciudat, dar mie bankingul mi se pare fascinant. Mai toată lumea spune că joburile din banking sunt plictisitoare. Eu vă spun că avem o slujbă foarte creativă, interesantă, încercăm să găsim rezolvări pentru probleme reale din viaţa oamenilor. O să vă povestesc că la un moment dat, lucrând foarte intens cu echipa mea, la un proiect, ING Young, îi povesteam soţului meu, foarte preocupată, despre ce făceam. Şi el s-a uitat la mine şi mi-a spus: «Eleni, este doar un cont curent…» Eu am răspuns imediat: «Cum poţi spune asta? E motiv de divorţ!» Pasiunea, efortul, nopţile dedicate proiectului, întâlnirile pe care le-am avut cu inginerii care dezvoltau programul – toate sunt ingrediente care pot să susţină cât de ne-plictisitoare este viaţa unui bancher. Este o industrie fascinantă, România este o ţară fascinantă.

    Pe mine m-a ajutat foarte mult autenticitatea. O perioadă m-am străduit să mă integrez în imaginea bancherului clasic – cum arată, cum se prezintă. Dar eram foarte tristă. Am hotărât să fiu eu însămi şi am înflorit. Indiferent în ce cameră intru sau la ce masă mă aşez, la orice discuţie particip, aleg să fiu eu însămi. Sfatul meu pentru cineva aflat la începutul carierei este să fie autentic, să fie el/ea însuşi/însăşi. Altfel, va fi epuizant (să joace un rol – n.red.).”

     

    Claudia Oanea, managing director, Siemens Healthineers România

    Are pregătire medicală şi peste 20 de ani de activitate în domeniul sănătăţii, atât în sectorul farmaceutic, cât şi în cel al serviciilor medicale. Ea a acumulat, totodată, o experienţă solidă în management strategic, operaţional şi organizaţional, dar şi în procese de due diligence, achiziţii de companii şi integrarea acestora, procese de joint venture, management al performanţei şi schimbării. A preluat conducerea Siemens Healthineers România în luna ianuarie 2022, iar anterior a ocupat funcţii de conducere, atât în business development, cât şi în operaţiuni şi strategie în companii mari din domeniul sănătăţii.

    „Conduc o echipă predominant masculină, de doi ani şi ceva de când conduc această companie. Acum, pe măsură ce trece timpul, îmi dau seama că reuşesc să rămân femeie într-o lume sau conducând o echipă preponderent masculină. Şi aşa cum cum spun colegii mei, reuşesc să fiu un lider ferm, dar cu şarm şi asta mă încântă de fiecare dată.

    Am jurat că voi fi întotdeauna în slujba pacientului (jurământul lui Hipocrate – n.red.) şi că nu voi face niciodată rabat de la drumul drept, de la calitate şi de la ceea ce înseamnă starea lui de sănătate. Indiferent că am lucrat în servicii medicale, că am lucrat cu pacientul în faţa mea sau astăzi, când gestionez şi conduc o companie care produce echipamente medicale, este lider mondial şi produce echipamente medicale în sfera de imagistică, de diagnostic şi tratament. Asta înseamnă că, până la urmă, tot în slujba pacientului sunt şi că nu m-am dezis o secundă în ultimii 23 de ani de ceea ce am jurat la momentul acela.

    Cred că din punctul de vedere al managementului am avut norocul să fie o generaţie care acum 20 şi ceva de ani, când am intrat eu în sfera de management, făcea cunoştiinţă cu companiile străine care veneau în România, începeau să îşi facă reprezentanţele pentru România. Se discuta mult despre noţiunea de expaţi. Termenul acela, pe care astăzi nu ştiu dacă îl mai folosim cu aceeaşi asumare, a însemnat pentru mine ca generaţie şi pentru colegii mei de generaţie posibilitatea de a învăţa ceva nou, venit din străinătate. Adică au venit cu modele de business, cu modele de leadership, de atitudine, de poziţionare, de a învăţa. Am învăţat în perioada aceea extrem de multe lucruri. Astăzi însă aş spune că pe lângă aceste lucruri pe care fiecare trebuie să le avem, ceea ce ne defineşte şi ceea ce trebuie să ne intereseze pentru viitor este flexibilitatea.”

     

    Gabriela Nistor, CEO, Salt Bank

    Cu peste 30 de ani de carieră în retail şi private banking, Gabriela Nistor a crescut odată cu Banca Transilvania, punând pietre de temelie în aria cardurilor, call center şi a plăţilor online. Pentru că îi plac proiectele temerare, în iunie 2022 s-a înrolat la construcţia primei bănci 100% digitale Made in RO, din
    poziţia de director general. Ea este implicată în dezvoltarea pieţei financiar–bancare, fiind şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (din 2021).

    „La ora asta suntem în linie dreaptă pentru a lansa prima prima bancă complet digitală făcută în România (lansarea pe 4 aprilie – n.red.). Impactul cred că va fi mare; cei care au văzut până acum ce am construit au primit foarte bine acest lucru. Pregătim în zilele următoare lansarea pentru cei care sunt, au fost interesaţi şi ne-au acordat un vot de încredere, cei care s-au preînrolat, cum spunem noi, după care la începutul lunii aprilie veţi vedea lansarea pe piaţa largă. Fiţi cu ochii pe noi. O să vă placă ce o să vedeţi? Cu siguranţă.

    Am o carieră foarte lungă în banking, am început în banking acum foarte mulţi ani, la ghişeu, şi nu pot să spun că atunci am avut aşteptări profesionale. Am construit şi am crescut de-a lungul anilor. Ce am învăţat în schimb este mai ales abordarea de lider. Datorez puterea mea echipelor pe care le-am avut de-a lungul anilor şi acum datorez puterea mea echipei pe care o am acum, oameni care şi acum muncesc. După cum am spus, le mulţumesc şi premiul ăsta este al lor.

    Cred că femeile sunt puternice şi vreau să lărgesc puţin sfera. Nu cred că puterea noastră vine doar dacă avem poziţii la job. Cred că puterea noastră vine din generaţii întregi de femei care de-a lungul istoriei au crescut zece copii, au ţinut gospodării, au gătit, au fost frumoase şi de fapt asta înseamnă putere în accepţiunea mea. Bunica mea, născută la 1900, n-a făcut şcoala, a făcut poate o clasă sau două; pe vremea aceea, fetele, dacă era şi puţin pământ la ţară, nu făceau şcoală. A crescut copii, a avut o gospodărie mare; cred că puterea ei a fost acolo. Mama mea se ruga în fiecare seară să n-o trimită cu oile şi vacile, ca să poată merge la şcoală, pentru că fetele pe vremea aceea nu mergeau la şcoală în zonele rurale. Mama se ruga să fie dată la şcoală şi a ajuns învăţătoare în marele oraş Dorohoi din judeţul Botoşani şi a fost directoare de grădiniţă. Cred că asta înseamnă putere: să te lupţi pentru visul tău. Eu încerc la rândul meu să dau puterea mai departe fiicei mele. Şi cred că puterea noastră se trage din aceste generaţii de femei, cum spuneam, care au făcut şi au dus cumva lumea mai departe, în diverse domenii. Jobul este doar o componentă.”

     

    Fulga Dinu, country manager, CPI Romania

    Şi-a început cariera la New York ca bancher de investiţii pentru JPMorgan. La începutul anilor 2000 s-a întors în România, preluând, de-a lungul anilor, mai multe roluri de management în companii din industria imobiliară. În martie 2018, a preluat funcţia de country manager operations la IMMOFINANZ România, iar în septembrie 2022 a fost numită în rolul actual.

    „Acum mai bine de 20 de ani, când mi-am început cariera în imobiliare, în banking, dar în finanţări imobiliare, nu erau aproape deloc femei. Ţin minte că mă duceam la nişte târguri de specialitate în străinătate, unde ameţeam. De la costumele negre; nu era nicio pată de culoare. Acum sunt din ce în ce mai multe pete de culoare. Sunt mândră de fetele mele. Avem o echipă în care 85% sunt femei, deşi facem un business greu, complicat, nu întotdeauna foarte frumos. Da, îl facem cu mult drag.

    Am învăţat să trec mai uşor peste anumite momente grele, să nu iau totul foarte în serios, deşi sunt o persoană extrem de serioasă, să las de la mine când e cazul, să nu intru în bătălii pe care nu o să le câştig.

    În viitor, cred că deja este un trend pe care îl observăm, clădirile vor trebui să fie mult mai prietenoase cu mediu. Şi mai cred că şi inteligenţa artificială va juca un rol destul de mare în managementul clădirilor, adică se vor automatiza mult mai multe lucruri, dar altfel, oamenii întotdeauna vor avea nevoie de clădiri. Este unul dintre cele mai vechi businessuri, dacă ne uităm la Colosseum.”

     

    Andreea Cionca Anghelof, managing director & cofounder, Impetum Group

    Cu 20 de ani în urmă, se pregătea pentru o carieră în magistratură, având aspiraţia de a deveni judecător. Însă destinul a ghidat-o pe cu un totul alt drum, mult mai dinamic. S-a angajat în CITR; iniţial, a fost atrasă de acest domeniu din curiozitate, dar apoi a rămas din pasiune, reinventându-se de câteva ori. Andreea Cionca Anghelof este cofondator al Impetum Group – consorţiul de business care a creat soluţiile de investiţii Roca Investments, Roca X, Agista, dar şi CITR – liderul pieţei de insolvenţă şi restructurare. Cu peste 17 ani de experienţă în antreprenoriat, ariile ei predilecte sunt managementul crizei, transformarea afacerii şi brand & culture.

    „Sunt onorată şi vă felicit pentru organizarea acestui eveniment pe care îl faceţi deja anual şi cred că a devenit un simbol al progresului leadershipului feminin. Îndrăznesc să dedic acest premiu tuturor femeilor lider care ne facem vocea auzită în fiecare zi şi nu uităm să rămânem şi femei. Aş spune că momentul cel mai important din carieră a fost atunci când mi-am dat voie să nu aleg o poziţie de conducere, să aleg să nu fiu CEO al CITR-ului pentru că am considerat că un alt partener de-al meu e mai calificat să conducă compania noastră.

    (Pentru viitor) eu sunt optimistă şi am ales de 6 ani să mă implic în domeniul investiţiilor. Cred în capitalul românesc, cred în companiile româneşti, investesc în companiile româneşti şi cred că suntem datori să reîntoarcem capitalul pe care această economie până la urmă ni l-a adus, pentru că doar aşa putem să progresăm şi să concurăm cu economiile din ţările dezvoltate. Aşa că mă păstrez o optimistă. Cred în România şi am ales să rămân aici şi să contribui la consolidarea economiei româneşti.

    Cred că fiecare generaţie vine cu diferenţele ei. Mă uit la tinerii de la noi, din grup, de exemplu, şi apreciez foarte tare că ştiu să-şi trăiască viaţa chiar din primii ani de după ce au terminat facultatea. Nu mi se pare că au mai puţină dedicare, dimpotrivă, mi se pare că sunt mai relaxaţi şi că îşi dau voie să greşească mai mult decât ne-am dat noi voie. Şi că în felul ăsta şi învaţă mai mult, fix prin greşelile pe care şi le permit.”

     

    Claudia Griech, CEO, E.ON

    Lucrează în compania E.ON din anul 2005, având roluri de management în zona de marketing şi vânzări, iar din poziţiile deţinute a coordonat cu succes transformarea segmentului B2C, în tranziţia de la statutul de furnizor de energie electrică şi gaze naturale la cel de furnizor de soluţii energetice. Din 2016 este membru al boardului E.ON România, iar în 2021 a preluat rolul de director general al E.ON Energie România.

    „Aş spune că nu te numeşti lider doar pentru că eşti în fruntea unei echipe, a unei companii. Cred că un lider este un om care are curaj. În primul rând, curajul de a iniţia o schimbare, curajul de a fi primul care îşi asumă riscuri, curajul de a face lucrurile cum trebuie, de a face lucrurile corect chiar şi atunci când există diverse presiuni. Şi mai cred că acest curaj nu ne vine neapărat din interior. Cred că ne construim acest curaj, pentru că sunt în jurul nostru oameni care au dorinţa de a ne urma, care ne dau confortul atunci când nu ne iese ceva – ne putem întoarce lângă ei şi să ne simtă ca fiind ai lor. Iar eu am avut şansa de a avea aceşti oameni minunaţi lângă mine, oameni a căror loialitate şi seninătate, a căror determinare de a încerca iar şi iar a fost sursa mea de curaj – colegii mei, aşa că acest premiu le este dedicat în totalitate pentru că au avut curajul de a crede în mine şi au curajul de a face asta în fiecare zi.”

     

    Alina Bistreanu, CEO, Optical Investment Group

    Pentru că îi plac cifrele şi poveştile pe care le spun acestea, a visat de copil să ajungă într-o zi să conducă o instituţie bancară, astfel încât traiectoria sa educaţională a urmărit acest vis, la fel şi primul său job. A descoperit însă repede că domeniul bancar nu i se potriveşte şi a virat către domeniul de fashion, unde şi-a construit deopotrivă cariera dar şi afacerile pe care a ajuns să le conducă. De un an şi jumătate, Alina Bistreanu a preluat conducerea retailerului de optică medicală, un domeniu în care, spune chiar ea, partea de fashion, de frumos, se îmbină cu grija pentru oameni, mai precis cu îngrijirea vederii acestora.

    „Acum 20 de ani, chiar în 2004, îmi începeam primul job cu acte în regulă. Îmi începeam, în fapt, cariera mea profesională. Pe atunci încă visam să devin director de bancă. Probabil nu întâmplător m-am aşezat la masă cu atât de multe doamne din domeniul bancar. Între timp mi-am dat seama că nu este locul meu acolo, pentru că sunt o persoană mult mai dinamică. Şi am schimbat traiectoria pe parcurs. Acest premiu nu este doar o recunoaştere a a efortului meu, ci este şi o recunoaştere a efortului colectiv al tuturor echipelor pe care eu le-am coordonat de-a lungul experienţei mele profesionale. Am început de la o vârstă foarte fragedă să lucrez şi de la o vârstă foarte fragedă să conduc. Am condus şi echipe de bărbaţi, am condus şi echipe de femei. Cred că este vorba de cum ne simţim şi cum ne percepem noi înşine. Nu m-am perceput niciodată ca fiind femeie. M-am perceput ca fiind un om şi am continuat să fiu un om în tot ceea ce am făcut în cariera mea profesională şi am învăţat de la oamenii cu care am avut şansa să lucrez şi pe care i-am avut alături.

    Nu cred în separarea de gen şi în dezechilibrele între genuri, cred în parteneriate şi cred în umanitate şi cred că Dumnezeu ne-a făcut pe toţi aşa diferiţi, femei şi bărbaţi, cu un scop, nu degeaba. Şi cred că dacă ne-am uita mai mult, nu la ceea ce exprimăm prin vizualul nostru şi ne-am uita un pic mai mult la ceea ce suntem noi, ne-am dat seama că suntem egali cu toţii.”

     

    Dana Bulat, CEO, United Media Services

    Este CEO şi membru fondator al United Media Services, agenţia independentă românească cu cea mai rapidă evoluţie în ultimii 10 ani, o performanţă notabilă fiind recunoaşterea acesteia ca partener Google Marketing Platform. Agenţia colaborează cu peste 80 de clienţi şi 120 de branduri din diverse industrii, inclusiv retail, telecom, farma, FMCG, sectorul financiar-bancar şi auto.

    „Iniţial, când am început compania, am fost angajată ca director general, deci tot ca angajat şi apoi treptat am devenit proprietarul agenţiei şi am început demersul în antreprenoriat. A început să-mi placă din ce în ce mai mult şi să-mi dau seama că acest lucru mi-l doream, fără să ştiu, de altfel, ce calitate trebuie să aibă o femeie antreprenor pentru a reuşi să facă business. Nervii tari, să nu se sperie când este greu, să fie flexibilă şi, pe cât se poate, să rămână autentică. Cred că fiecare pas, fie că a fost greşit, fie că a fost înainte, m-a adus aici, unde sunt.”

     

    Oana Belu, CEO, Domeniile Ostrov

    Antreprenoarea spune că nu a fost niciodată încorsetată de paradigma legată de ideea că trebuie să aibă neapărat o carieră. În activitatea sa de antreprenoare şi apoi de manager, succesul a venit de la sine în urma muncii, a atenţiei la detaliu şi a perseverenţei. Povesteşte că matematica este materia care a construit-o analitic şi a ajutat-o în viaţă şi în afaceri. Acum, Oana Belu controlează afacerile Ostrovit & Domeniile Ostrov, cu activitate în producţia de vin şi fructe, compania fiind cel mai mare producător de fructe din sud-estul Europei.

    „Eu cred că a fi antreprenor este un lucru pe care îl primim. E un lucru dat. Odată ce am pornit la drum este foarte greu să mai dai înapoi. Lucrurile vin de la sine, iar tu trebuie să fii tot timpul acolo prezent şi pregătit să duci totul spre mai bine. Un antreprenor are foarte multe responsabilităţi. El trebuie să fie absolut peste tot. Prezent. Nu îl întreabă nimeni dacă mai are timp sau mai are putere. Trebuie să fie lângă omul de rând care munceşte zi de zi. Trebuie să fie lângă echipă, atent la mediul legislativ, la furnizor, la clienţi. Trebuie să înţeleagă totul şi pentru asta trebuie să aibă o minte deschisă.”

    Amalia Săftoiu, fondator şi CEO, Ami Amalia

    Este fondatoarea brandului Ami Amalia, o marcă internaţională de tricotaje sustenabile de lux, cu propriile fabrici de tricotaje în Oradea şi Deva. Ea a locuit şi lucrat în Statele Unite, Emirate, Azerbaidjan, Norvegia, Kazahstan, Rusia şi România, iar în 2017, după 15 ani în care s-a implicat în proiecte internaţionale, a pornit acest business, din pasiune pentru fire naturale şi tricotaje, dor de Transilvania şi din dorinţa de a arăta că „Made in Romania” poate reprezenta calitate pe plan internaţional.

    „Piaţa din România este deosebită pentru noi.
    (În ce priveşte creşterea afacerii) nu ştiu dacă a fost atât de multă experienţa peste graniţă, dar o multinaţională cu siguranţă m-a ajutat să mă pregătesc pentru un business. În viitor, cred că vor fi mii de femei în poziţii de conducere şi îşi vor găsi potenţialul.”

    Gala Women in Power, ediţia 2024, a fost realizată cu sprijinul Vodafone, CPI property group, Eli Parks, E.ON, Superbet, Garanti BBVA, Genetrix, International Alexander, Siemens, Simtel, Avra, Cramele Recaş, Douglas, Eisber, Lavazza, Domeniul Bogdan, Florăriile Magnolia, Revino Gourmet, Sabon, Top Line, Vedra, Uleiurile Zorian.

  • Doliu în România. A murit un reputat economist, fost ministru

    Ilie Şerbănescu, economist, ziarist, ministru, realizator al unei emisiuni la ProTV – ”Rătăciţi în tranziţie”, şi nu în ultimul rând, director al Ziarului Financiar la finalul anilor 90 şi începutul anilor 2000, a încetat din viaţă la vârsta de 81 de ani. 

    El s-a născut în 1942, a absolvit ASE, a fost doctor în economie cu lucrarea sa din 1978 ”Corporaţiile transnaţionale”, o temă care nu prea era abordată în perioada comunistă. 

    El a fost unul dintre cei mai cunoscuţi ziarişti ai celebrei publicaţii Lumea din perioada comunistă, care scria despre subiecte importante internaţionale. 

    După Revoluţie, el a condus Tineretul Liber, a avut emisiuni la Pro TV şi Pro FM, a fost ministrul al Reformei în cabinetul Radu Vasile, iar la finalul anilor 90 şi începutul anilor 2000, a fost director al Ziarului Financiar. 

    Cu ajutorul lui, ZF a început să câştige teren, punând bazele a ceea ce este astăzi. 

    Aici puteţi vedea ultima emisiune pe care a avut-o la ZF Live, în noiembrie 2023, alături de Sorin Pâslaru, redactorul-şef al ZF, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Ziarului Financiar. Tema emisiunii a fost cum arăta lumea în 1998, cum a fost Ziarul Financiar la începuturi, şi cum este astăzi. 

    Ilie Şerbănescu a fost o prezenţă activă în emisiunile TV.

    De-a lungul carierei, el a scris şase cărţi, Corporaţiile transnaţionale, 1978, Terra: portret în alb-negru, 1980, Reforma economică în România: jumătăţile de măsură dublează costurile sociale, 1994, Manifestul partidului imobilist, 1996, România, o colonie la marginea Europei, 2016, Colonialismul actual şi colonia sa România, Ed. Mica Valahie, 2018. 

  • Grupul energetic CEZ, prezent în România de 19 ani, îşi schimbă de astăzi numele pe piata locală şi devine EVRYO

    Grupul energetic CEZ, prezent în România de 19 ani, îşi schimbă de astăzi numele pe piata locală şi devine EVRYO.

    Reunind companiile Distribuţie Energie Oltenia, Ovidiu Development, Tomis Team, MW Team Invest, TMK Hydroenergy Power şi EVRYO Power, Grupul EVRYO administrează şi operează cel mai mare parc eolian operaţional de pe uscat din România, produce energie verde prin sistemul hidroenergetic de lângă Reşiţa şi operează primul sistem plutitor de energie solară fotovoltaică din România.

    În acelaşi timp, prin compania Distribuţie Oltenia, EVRYO gestionează şi investeşte în reţeaua de distribuţie care asigură alimentarea cu energie electrică pe un sfert din teritoriul ţării, în regiunea Olteniei şi a Munteniei.

    “Suntem mândri să facem parte dintr-o industrie atât de activă şi să contribuim la evoluţia accelerată a acesteia către un viitor verde, în beneficiul tuturor oamenilor. Suntem prezenţi în România de 19 ani şi producem energie verde cu cele mai mari capacităţi de generare private din ţară. Distribuim energie într-un sfert de Românie, în regiunea Olteniei. Stăpânim forţa creatoare a tehnologiei, o forţă care schimbă acum lumea. Şi credem că, dincolo de posibilităţile infinite ale tehnologiei, cea mai importantă formă de energie este energia oamenilor.”, a declarat Ondrej Safar, CEO Grupul EVRYO.

    Procesul de dezvoltare a strategiei de brand, noua identitate şi campania de rebranding au fost realizate în colaborare cu agenţia Rogalski Damaschin, partenerul de comunicare al Grupului de 10 ani.

    „Contextul zilelor noastre este marcat de schimbări rapide, continue. Azi trăim noi înşine o schimbare. Noul nostru nume exprimă realitatea de a fi un jucător important în producţia de energie verde, cât şi misiunea noastră de a lucra în beneficiul tuturor oamenilor: colegi, comunităţi, întreaga ţară. Avem atât obiective clare de sustenabilitate şi un target de zero emisii pentru anul 2040, cât şi planuri concrete prin care acestea vor deveni realitate. Rămânem alături de oameni, de fiecare dintre ei şi continuăm toate proiectele noastre.”, a spus Angelica Barbu, Chief People and Brand Officer EVRYO.

    Compania cehă are în România peste 1,4 milioane de consumatori de energie, cel mai mare parc eolian local, 600 MW în Dobrogea, şi cel mai mare număr de prosumatori deja conectaţi la reţeaua administrată de compania care acoperă regiunea Olteniei.

     

  • Catalizator de reinventare

    Aşa îşi descrie Andreea Voinea, Chief HR Officer la BCR, mindsetul care a ghidat-o până acum.  De ce a ales să se întoarcă în ţară, după mai multe experienţe profesionale la New York, Bruxelles şi Londra, ce realizări a înregistrat aici şi ce provocări crede că va aduce viitorul?

     

    Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ceea ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    Mereu mi-am dorit să am impact şi să învăţ de la cei mai buni. Acum 20 de ani, eram consultant la Londra în remunerarea executivilor de top pentru una din cele mai mari firme americane din domeniu, Willis Towers Watson. Terminasem MBA-ul în Statele Unite şi lucrasem deja în biroul WTW din New York, apoi din Bruxelles. Aveam un job provocator, la intersecţia dintre financiar şi HR, cu expunere la boarduri de companii foarte mari, printre care Barclays, HSBC, Lloyds, InBev, Roche, Novartis, Nestlé. Cu această experienţă internaţională am venit în ţară pentru a lucra în OMV Petrom, iar apoi în BCR. Mi-am dorit să mă întorc în România pentru că aici era atât de mult de construit: nu doar la nivel de expertiză, dar şi la nivel de speranţă.

    Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Dorinţa de a avea impact s-a materializat şi chiar mi-a întrecut aşteptările. Am condus două dintre cele mai mari proiecte de HR transformation din economia românească: Petrom & BCR. În BCR, am construit împreună cu colegii mei o organizaţie mult mai dinamică, mai orientată spre co-creare şi spre comunitate. Iar în HR Club, cea mai mare asociaţie profesională de HR din România, unde sunt la al doilea mandat de preşedinte, am văzut crescând spectaculos profesia de HR – de la un rol de suport, la unul de importanţă strategică, nu doar în companii, dar şi în societate.  Vorbind despre impactul în societate, o inovaţie în educaţie pe care nu aş fi crezut-o posibilă acum 20 de ani, este Joblandia: platforma de voluntariat pe care am co-creat-o în HR Club, prin care facilităm accesul liceenilor la experienţă practică în companii. În paralel, susţin promovarea leadershipului feminin nu doar la nivel de ţară, prin proiecte de antreprenoriat feminin în parteneriat cu PWN, dar şi in-ternaţional, în contexte cu vizibilitate, precum COP28 Dubai sau Summitul PWN Global la Parlamentul European la Strasbourg. Cred că viitorul va fi tot mai mult despre co-creare şi despre pu­te­­rea comunităţilor.


    Andreea VoineaChief HR Officer, BCR

    Total active (2023): 21,9 mld. euro

    Profit net (2023): 469 mil. euro

    Număr de angajaţi (2023, full-time): 5.444


    A fost un drum mai bun, mai interesant şi mai provocator decât orice traseu mi-aş fi putut schiţa acum 20 de ani. Am continuat să rămân deschisă la nou, să învăţ în permanenţă, lucru pe care îl promovez atât în echipa mea, cât şi la nivel de organizaţie. Dacă ar fi să folosesc o singură sintagmă pentru a mă defini, aceea ar fi “catalizator de reinventare”. Cred că acest mindset m-a ajutat mult. Şi mai cred că m-a ajutat faptul că sunt un om energic, cu un nivel ridicat de optimism şi de rezi-lienţă. Am învăţat, de-a lungul carierei mele, că suntem generatori de încredere pentru echipele noastre. Spune-mi cât de energizată, încrezătoare şi autonomă este o echipă şi îţi voi spune cât de relevant este liderul ei. Dacă o echipă este cu moralul la pământ, ar merita să vedem cum este leadershipul: probabil sub nivelul mării.

    În ceea ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi?

    La nivel global, provocarea esenţială în business va fi creşterea productivităţii oamenilor şi a organizaţiilor în context de AI şi de digitalizare. Există deja un deficit de forţă de muncă în mai toate rolurile. Cum rata de fertilitate e în declin global, deficitul de forţă de muncă va continua să crească. Pe de altă parte, oamenii vor mai mult de la un job, indiferent că e vorba de remunerare, flexibilitate sau autonomie. În plus, industriile se suprapun, într-o formă sau alta: toate companiile sunt digitale, toate vor să-şi construiască surse de venit recurente, aşa că vor încorpora AI-ul în ceea ce fac.

    În acest context, companiile se vor focusa din ce în ce mai mult pe construirea unor modele smart de retenţie (ceea ce numim “talent hoarding”). Vom vedea o îmbunătăţire a echităţii interne legată de remunerare şi dezvoltarea unui leadership centrat pe oameni. HR-ul va trebui să accelereze tranziţia către structuri organizatorice dinamice, schimbând focusul de la organizaţii bazate pe roluri, la organizaţii bazate pe skilluri, cu o mobilitate internă mult mai mare. O prioritate va fi zona de „employee experience”. Dar şi ceea ce numim „employee activation”: co-creare, personalizare şi conectarea la scop. Bineînţeles, HR-ul va trebui să fie capabil să încorporeze şi să folosească AI-ul în redesenarea proceselor proprii.

    Presiunea pe creşterea productivităţii va determina o nevoie de reinventare în rândul companiilor. Cel mai mare pericol rămâne însă inerţia – să nu faci nimic. Vedem exemplele Nokia sau Blackberry. Ambele, companii „fat & happy”. Ei bine, în acest context al deficitului de talent şi de skilluri, „staying fat & happy” va fi reţeta dezastrului.

    În următorii ani, avem provocarea de a aduce România în topul economiilor europene, dublând PIB-ul de ţară până în 2030. Ne trebuie un obiectiv mare, care să ne mobilizeze în aceeaşi direcţie, în loc să ne fragmentăm în antagonisme de moment. Putem face acest salt transformaţional pentru că avem, ca ţară, un potenţial imens de talent pe care merită să-l dezvoltăm prin programe sistemice de educaţie, precum Şcoala de Bani, programul BCR de voluntariat în educaţie financiară, cu impact de 1 milion de români, sau Joblandia, proiectul naţional de educaţie practică pentru liceeni, al HR Club. În următorii 20 de ani, cu siguranţă voi fi implicată în scalarea acestor proiecte sistemice din educaţie pe care le-am început. Şi în crearea de sinergii cu alte comunităţi din Europa interesate de viitor, tineri, sustenabilitate. 

    Ca societate, intrăm în a patra revoluţie industrială, cu un viitor care se configurează tot mai mult în zona de intelligence era. Iar noi, în HR, suntem în cel mai provocator, dar şi în cel mai bun moment al profesiei noastre: acela în care ajutăm aproape 8 miliarde de oameni să rămână relevanţi şi să-şi redescopere acele trăsături de umanitate care vor face diferenţa: creativitatea, curajul, inteligenţa emoţională, gândirea strategică, leadershipul.    


    BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Andreea Voinea, chief HR officer, BCR, este una dintre doam-nele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.