BusinessMagazin

Blog

  • Cine este românul care a condus unele dintre cele mai mari companii din ţara noastră, cu afaceri de miliarde şi care este noua companie pe care a preluat-o şi în ce vrea să o transforme pe aceasta

    Cu o carieră de aproape trei decenii în corporaţii din diverse domenii, dintre care mai bine de 20 de ani a condus afacerile Stihl în România, Ioan Mezei a preluat la începutul anului trecut mandatul de general manager al Villager România, importator de unelte şi motounelte destinate gospodăriilor şi agricultorilor. Firma pe care o conduce acum, pentru care vizează o creştere de cel puţin 50% pentru anul în curs faţă de rulajele din 2023, urmăreşte atent schimbările intervenite în rândul populaţiei din mediul rural, dar şi modificările din tiparul de consum la nivelul întregii ţări.

    Iarba tot creşte, fie criză, pandemie sau nu. Dar acum clienţii evaluează cu mare grijă achiziţiile care nu sunt neapărat necesare, fiind mai preocupaţi de economisire decât în trecut”, este o replică intervenită în cursul discuţiei cu Ioan Mezei, general manager al Villager România de mai bine de un an. Anterior, a condus timp de aproape 22 de ani afacerea Stihl pe piaţa românească, iar din 1999 a ales să se dedice unui proiect personal de investiţii, despre care spune că rămâne valid, în schimb conjunctura s-a schimbat, date fiind pandemia, războiul şi efectele produse asupra pieţelor.

    Pentru moment a decis să pună pe pauză proiectul personal. La un moment dat, povesteşte el, a primit un telefon surprinzător, direct de la Villager. Ulterior a aflat că a primit recomandarea din partea unui distribuitor cu care lucrase pe vremea când conducea Stihl; firma colaborează şi cu Villager. „Mi s-a părut un proiect interesant şi de la începutul lui 2023 a început colaborarea cu firma.

    În plus, în cariera mea, acum nişte ani, am fost implicat în start-upuri. Villager este acum un start-up pe piaţa românească, chiar dacă au intrat pe piaţă în 2019, pentru că au prins perioada de pandemie, un context dificil pentru construirea firmelor”, povesteşte executivul. Stategia pe care o vizează este de a construi şi consolida reţeaua de distribuţie, de creştere a notorietăţii mărcilor şi a volumelor vândute de fiecare distribuitor.

    Echipa are şapte oameni, cu un volum de afaceri de 2 milioane de euro în 2023, în creştere faţă de anii anteriori. „Pentru 2024, ţinta este un avans de două cifre, dacă nu chiar de trei cifre, pentru că s-a schimbat contextul pieţei”, afirmă Mezei. Tot el explică faptul că pandemia a declanşat situaţii care au avut ca efect lipsa produselor pe piaţă. Criza transportului din Asia, pe de o parte a avut impact asupra costurilor de transport, care au crescut, pe de altă parte a determinat întârzieri în livrări, timpii de producţie au fost afectaţi.

    Ca urmare, în perioada 2021 – 2022, mulţi distribuitori, „de teama de a nu rămâne fără produse, cumpărau haotic orice găseau de oriunde găseau. Deoarece cei mai mulţi importatori aveau stocuri mici sau deloc. Astfel, comportamentul de achiziţie nu s-a bazat pe întărirea parteneriatelor pe termen mediu şi lung, ci erau decizii pe termen scurt”, declară reprezentantul Villager. Acest lucru a provocat instabilitate la nivelul reţelelor de distribuţie din domeniu şi a afectat pe toţi jucătorii de pe piaţă, fiind în acest moment în jur de zece firme de profil. „Asistăm la o competiţie destul de intensă, în care un rol important îl joacă preţurile.

    În urmă cu 10-15 ani vedeam acest lucru pe pieţele poloneză şi maghiară, acum a intrat şi România în acest club şi principalul motiv este nivelul de investiţii”, punctează Mezei. Piaţa locală avea în trecut un număr mai mic de investitori, dar a recuperat şi a devenit interesantă deopotrivă pentru domeniu, dar şi la nivelul întregii economii. Intensitatea traficului a crescut foarte mult, ceea ce reflectă o activitate economică mai susţinută, venituri mai ridicate ale cetăţenilor. „Percepţia mea este că România a făcut paşi foarte respectabili din perspectivă economică. Cu toate lipsurile sau potenţialul nevalorificat. Diversele conduceri au suferit şi suferă de lipsă de pragmatism”, este de părere Ioan Mezei.

    Villager este o firmă deţinută de grupul Agromarket din Serbia, care a moştenit nişte companii din perioada 1990, iar apoi s-a dezvoltat. Grupul reuneşte 17 companii cu peste 1.700 de angajaţi în zona Balcanilor. Produc şi vând îngrăşăminte, pesticide, seminţe, fiind una dintre cele mai mari companii din Serbia, cu afaceri de 350 de milioane de euro. „Având în vedere dezvoltarea reţelei de distribuţie pe care au avut-o în spaţiul lor de interes, la un moment dat au văzut o cerere din partea clienţilor – fermieri, mai mici, mai mari – pentru unelte şi diverse produse asociate, necesare activităţii în agricultură. Şi au decis să creeze brandul Villager, în 2005”, povesteşte Ioan Mezei.

    Practic aceste produse au fost adăugate în reţeaua de distribuţie existentă produselor principale pe care compania le comercializează. Ulterior, adaugă reprezentantul Villager în România, „s-a clarificat o asipraţie de dezvoltare regională, iar ţările din jur au fost în mod natural spaţiu de dezvoltare, iar România este o piaţă promiţătoare, clar mai mare ca potenţial decât multe din pieţele din Balcani”.

    „Costul vieţii creşte, incertitudinea viitorului creşte, iar un reflex normal pentru consumatori este să economisească mai mult şi să amâne achiziţiile poate nenecesare imediat. Nu doar piaţa noastră este afectată.”

    Ioan Mezei, general manager, Villager România

    Portofoliul în România reuneşte o gamă completă de produse dedicate întreţinerii grădinii, forestiere, multe produse destinate utilizării în gospodăria de la ţară sau urbană – hidrofoare, compresoare, mici unelte de mână, de sudură, prelucrarea lemnului, maşini de găurit, o gamă de produse cu baterii, consumabile, echipamente de protecţie etc. Cu titlul de exemplu, sunt peste 200 de tipuri de produse în gama de utilaje.

    Portofoliul din România reuneşte doar produse Villager, alte divizii ale grupului nefiind momentan pe piaţa locală. Modelul de distribuţie este similar cu alţi competitori – reţea de distribuţie, cu parteneri. Iar Ioan Mezei spune că reţeaua de parteneri reuneşte circa 150 de distribuitori de diferite dimensiuni, iar aspiraţia şi obiectivele sunt să dezvolte şi vânzarea medie a fiecărui partener, dar şi la nivelul reţelei, până la un nivel natural care poate fi aşteptat pe piaţa românească.

    În ce priveşte rezultatele financiare, executivul vizează o creştere a cifrei de afaceri de minimum 50% pentru 2024. „Mă aştept ca în cinci ani să ajungem la un nivel plasat între 7 şi 10 milioane de euro. Depinde destul de mult şi de prezenţa în canalele de distribuţie – dorim să începem colaborarea cu reţelele de tip do-it-yourself. Dar conjunctura nu este favorabilă, în sensul că tendinţa pe piaţă, la nivelul importatorilor şi la nivelul distribuitorilor, este de reducere de stocuri. Şi e şi un reflex provocat de crizele de pe piaţă. De curând am decis să începem colaborarea cu un astfel de partener şi cred că prezenţa va avea impact”, adaugă Ioan Mezei.

    Din punctul său de vedere, firma pe care o conduce are o prezenţă în mediul online peste media pieţei, prin site-ul propriu, prin campanii pe Facebook. În prima jumătate a anului trecut Villager a derulat o campanie de promovare TV, fiind printre puţinele companii de profil care abordează această strategie. Campania a inclus spoturi pe 16 canale, pentru că „pentru cei care au interes în astfel de produse, e mai simplu să vadă reclame”.

    Pe de altă parte, o opţiune luată în considerare este dezvoltarea unui showroom propriu. „Având în vedere lărgimea noastră de gamă ar fi practic imposibil să prezentăm toate produsele. Showroomul de la firma mamă este cel mai reprezentativ, dar nici acolo nu pot fi prezentate toate produsele, astfel încât o idee mai bună mi se pare un showroom virtual”, punctează executivul. Un pas important va fi făcut cât de curând prin deschiderea unui magazin propriu, pentru a prezenta fizic produsele. Dar oricum produsele sunt prezente în reţeaua de parteneri, care reuneşte 150 de magazine, ceea ce dă posibilitatea ca în orice areal geografic produsele să poată fi văzute efectiv.

    Reprezentantul Villager în România povesteşte că investiţiile pe piaţa locală îmbracă două forme. Pe de o parte este vorba de susţinerea acordată reţelei de distribuţie prin creditele spre parteneri – credit comercial, cu un discount suplimentar pentru plată rapidă. Unii parteneri preferă să aibă disponibil un termen de 2-3 luni pentru plată. O altă formă de investiţie relevantă este nivelul stocurilor – „pentru a acorda un serviciu cât mai bun partenerilor şi implicit cumpărătorilor, este de dorit să ai în ţară un stoc cât mai larg, pentru a răspunde rapid cererilor. O comandă din ziua curentă trebuie să plece din depozit a doua zi. În plan personal am constatat că dacă nu sunt nerăbdător am şansa de a cumpăra mai ieftin”, adaugă Ioan Mezei.

    Percepţia sa despre economia românească este că la nivel macro arată bine. „Dar macroeconomic vedem mediile, iar când ne referim la consumator nu mai sunt la fel de optimist. Costul vieţii creşte, incertitudinea viitorului creşte, iar un reflex normal pentru consumatori este să economisească mai mult şi să amâne achiziţiile poate nenecesare imediat. Nu doar piaţa noastră este afectată”, afirmă reprezentantul Villager.

    Pe de altă parte, în zona rurală populaţia îmbătrâneşte şi o şansă este de a folosi tehnologia, fiind mai greu acum să găseşti ajutor în gospodărie. „De curând, am lansat o gamă de scutere şi biciclete cu baterii, pentru că vedem că în zona rurală aceste mijloace de deplasare vor înlocui mijloacele clasice – biciclete sau căruţe. De asemenea, vor ajuta în gospodărie de a muta cantităţi mai mari şi mai grele. Sunt cerute tot mai mult din pricina condiţiilor obiective din zona rurală. Cred că s-au făcut paşi mari în dezvoltarea zonei rurale, chiar dacă în zona de infrastructură sunt departe de aspiraţii”, conchide Ioan Mezei.  

     

    CARTE DE VIZITĂ

    Absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Institutului politehnic Traian Vuia din Timişoara, Ioan Mezei a urmat în perioada 2001-2003 cursurile EMBA din cadrul Asebusss Bucureşti.

    2023 – prezent
    general manager, Villager România

    1999 – 2021
    general manager, Stihl România

    1998 – 1999
    sales director, Orange România

    1997 – 1998
    sales manager, Coca-Cola HBC Russia

    1993 – 1996
    sales manager, Coca-Cola HBC Bihor

  • Povestea parcă desprinsă din filme a unui om care a ajuns din a spăla pe jos într-un Lidl din Germania, la a conduce unul dintre cele mai puternice lanţuri de magazine din România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 23. Marco Hoessl, CEO, Kaufland România şi Republica Moldova

    Executivul şi-a început cariera în retail în urmă cu peste 15 ani, în cadrul discounterului Lidl din Grupul Schwarz, iar mai apoi a făcut parte din departamentul de vânzări la nivel internaţional, lucrând pe tot cuprinsul Europei. După o perioadă de activitate ca director de logistică al Lidl, a activat şi pe partea de conducere naţională de vânzări în România.

    A fost timp de trei ani activ în poziţia de director regional Lidl iar apoi a avut ocazia să treacă la Kaufland, în departamentul de vânzări internaţionale. El a preluat conducerea operaţiunilor Kaufland România în 2015, iar un an mai târziu a fost numit şi la conducerea operaţiunilor Kaufland Republica Moldova. Marco Hoessl vorbeşte limba română şi îi place să trăiască aici, unde şi-a făcut deja mulţi prieteni printre localnici. Executivul meditează în fiecare zi, pentru că, spune el, acest exerciţiu îl ajută să aibă claritate şi să aprecieze ce contează cu adevărat, iar pe lângă meditaţie, este pasionat de călătorii şi de ideea de a explora.

    Povestea pe larg a carierei lui este aici. 

  • Cu cât îşi plăteşte Elon Musk, al doilea cel mai bogat om din lume, angajaţii de la Tesla

    În urma unei breşe de securitate, schema de salarizare a angajaţilor Tesla a fost făcută publică pe internet. Potrivit acesteia, după majorarea din ianuarie, salariul unui angajat Tesla poate porni de la 22 de dolari pe oră sau 3.500 de dolari pe lună şi poate ajunge până la 6.200 de dolari, scrie Business Insider.

    În ciuda majorării, Tesla încă îşi plăteşte prost angajaţii, ţinând cont că jucători din industrie precum Ford sau General Motors oferă salarii care depăşesc 40 de dolari pe oră. În timp ce Musk îşi plăteşte angajaţii sub media pieţei, el luptă cu membri boardului Tesla pentru un pachet salarial care totalizează nu mai puţin de 55 mld. dolari.

    Constructorul auto foloseşte un sistem de cinci puncte pentru evaluările de performanţă bianuale, potrivit angajaţilor. În cadrul evaluărilor Tesla, angajaţii care primesc o notă de unu sau doi sunt consideraţi ca fiind neperformanţi şi nu primesc  bonus. Un calificativ de trei este considerat ca îndeplinind aşteptările şi este eligibil pentru un bonus, în timp ce un calificativ de patru sau cinci înseamnă că individul a depăşit aşteptările şi este eligibil pentru un bonus şi mai mare.

    Producătorul de maşini electrice se numără printre automakerii care au decis să ofere mai mulţi bani angajaţilor în ultimele luni. La această listă se adaugă şi Toyota şi Hyundai, care au ales să fac acest pas în urma contractului istoric al United Auto Workers.

    Tesla se confruntă, de asemenea, cu presiuni din partea sindicatelor. Preşedintele UAW, Shawn Fain, a declarat că are Tesla în vizor, iar Bloomberg a relatat că angajaţii de la fabrica Tesla din Fremont sunt gata să îşi ceară drepturile prin intermediul United Auto Workers.

    Acest efort presupune mai multe provocări decât s-ar crede în mod normal, mai ales că Elon Musk şi-a exprimat dezacordul privind o astfel de acţiune, în timp ce tot mai mulţi angajaţi se gândesc de două ori înainte de a se îndrepta către sindicate pentru ajutor.

     


     

     

  • Povestea omului care a cunoscut şi sărăcia extremă după ce a ajuns să doarmă pe străzi, după care a reuşit să creeze un imperiu de sute de milioane de euro

    După ce, în adolescenţă, a ajuns să doarmă pe străzi, într-un cort, nimeni n-ar fi prevăzut că Mark Constantine va ajunge un antreprenor de succes şi multimilionar totodată. Care e povestea sa, desprinsă parcă din filme?

    Născut în 1952, în Marea Britanie, Mark Constantine a cunoscut ambele extreme: atât eşecul adânc, cât şi succesul fulminant. A crescut fără tată, la şcoală nu s-a descurcat prea bine şi a picat toate examenele, iar pe când era doar un adolescent a ajuns om al străzii, dormind pe străzi, într-un cort. Ulterior a primit şansa de a face ucenicie ca hairstylist, pentru doar 3 lire sterline pe săptămână.

    În timp ce lucra la salon, a cunoscut-o pe Liz Weir, iar cei doi au început să producă artizanal şi să vândă cosmetice naturale, devenind furnizori pentru The Body Shop, după ce Constantine reuşise să îi trezească fondatoarei acestuia, Anita Roddick, interesul trimiţându-i o serie de testere. Ulterior Roddick a cumpărat drepturile de producţie ale businessului pentru suma de 6 milioane de lire sterline, Constantine şi Weir semnând o clauză neconcurenţială, valabilă până în 1994. Mai târziu au pornit un nou business, Cosmetics-to-Go, însă în curând au dat faliment.

    Acest eşec nu i-a convins să abandoneze ideea antreprenoriatului, ba din contra. În 1995, au lansat, împreună cu alţi patru cofondatori, printre care şi soţia lui Mark Constantine, Mo, marca Lush. Cu un portofoliu de produse ce conţinea scruburi, şampon, săpunuri şi alte articole de îngrijire corporală fabricate din ingrediente naturale, compania s-a bucurat de succes încă de la început, şi în mai puţin de un deceniu cucerea piaţa din Statele Unite. De atunci s-a extins în peste 50 de ţări, inclusiv în Japonia şi Australia, şi în prezent deţine în jur de 1.000 de unităţi, funcţionând cu o echipă de peste 12.000 de angajaţi. Cartierul general a rămas cel iniţial, din Poole, Dorset, Marea Britanie.

    Cuplul Constantine, care are doi copii, deţine o avere estimată la 350 de milioane de lire sterline. În paralel cu businessul, una dintre marile pasiuni ale fondatorului este ornitologia. De altfel, într-un interviu acordat celor de la FT a declarat că, dacă nu ar fi ajuns antreprenor, i-ar fi plăcut să studieze bioacustica şi ar fi ajuns, probabil, să lucreze la Cornell, unde această ştiinţă a fost studiată intens.

     

     


     

     

  • Povestea omului care a construit în România o reţea de peste 500 de cafenele pornind de la un singur produs vândut cu 5 lei

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 22. Radu Savopol, Cofondator şi CEO, 5 to go

    Deşi la bază este designer de interior, fiind pasionat de arhitectură, numele lui Radu Savopol este legat de deschiderea primului lanţ românesc de cafenele axat pe conceptul de cafea la preţ fix, pe care l-a lansat, în 2015, alături de Lucian Bădilă şi care în prezent a ajuns unul dintre cei mai mari jucători din HoReCa, cu peste 500 de unităţi.

    El şi-a început călătoria antreprenorială la Sinaia, unde a deschis un pub inspirat de bunicul lui, poreclit Old Nick, care a devenit personaj central al poveştii afacerii sale, dând şi numele acestui prim business. Antreprenorul îşi bea prima cafea, la ibric, între 6 şi 7 dimineaţa, iar apoi bea o American Coffee jos, la parterul blocului. De altfel, primul blend de cafea pe care l-a lansat a fost acela la ibric, făcut după gustul său. El ne-a povestit că se simte foarte bine când numele 5 to go apare în preajma obiectivelor turistice, în prezent compania având, de exemplu, o cafenea deschisă la Bran, o alta la Sinaia, dar şi în Piaţa Sfatului din Braşov, printre altele.

  • Cine este românca ce a înţeles potenţialul enorm al uneia dintre cele mai importante resurse din ţara noastră, pe care majoritatea o ignoră, şi a făcut din asta o afacere de milioane de euro

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 32. Rucsandra Hurezeanu, Fondator şi CEO, Ivatherm

    Rucsandra Hurezeanu este cea care a pornit în piaţa locală, în 2005, prima companie de dermatocosmetice, Ivatherm, în urma concesionării unui izvor termosalin de la Herculane, brandul având astăzi o prezenţă internaţională în 15 ţări, în Europa, Asia şi Orientul Mijlociu.

    Anterior, antreprenoarea a lucrat timp de un deceniu în marketing şi vânzări, în unele dintre cele mai mari companii farmaceutice din România şi Franţa. Este absolventă a Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi a unor cursuri de economie la Paris, urmate de un doctorat în ştiinţe medicale. Printre marile sale pasiuni se numără şi lectura, aşa că în zona de business, scriitorii pe care îi recomandă sunt: Malcolm Gladwell, Dale Carnegie, Jack Trout şi Seth Godin. Spune însă că îi plac şi lecturile din sfera spiritualităţii, a conexiunii cu Dumnezeu, precum şi cele de psihologie, printre scriitorii favoriţi din această nişă numărându-se Eckhart Tolle, Deepak Chopra, Brene Brown şi Marianne Williamson.

  • Cine este tânărul care conduce primul hypermarket online din ţară

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 38. Andrei Popescu, General Manager, Freshful by eMAG: Consider că stilul meu de leadership e definit de construirea unei relaţii de încredere şi respect reciproc, iar jobul ideal este cel în care combini utilul cu plăcutul şi care te ţine departe de zona de confort

    Andrei Popescu conduce Freshful, platforma de livrare online pentru produse alimentare proaspete lansată de eMAG în octombrie 2021. Anterior, a fost director comercial şi mai apoi country manager pentru eMAG Bulgaria. El a absolvit Future 25, un program eMAG de dezvoltare a noii generaţii de lideri. Are experienţă în e-commerce, vânzări şi capital uman, lucrând în calitate de consultant pentru una dintre firmele de consultanţă din Big 4. El susţine că stilul său de leadership e definit de construirea unei relaţii de încredere şi respect reciproc, iar jobul ideal consideră că este cel în care combini utilul cu plăcutul şi care te ţine departe de zona de confort. Despre ierarhie sau motivaţia financiară spune că pot fi mai puţin importante, cât timp simţi că la finalul fiecărei zile eşti mai bun decât ai fost la începutul ei. În timpul liber, îi place să călătorească, să alerge şi să joace tenis şi şah, dar este pasionat totodată de meditaţie şi citit.

  • Cine este femeia ce conduce afacerile gigantului Google în România

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 28. Elisabeta Moraru, Country Manager, Google România: Dacă cineva îşi face treaba bine, acest lucru se reflectă asupra felului în care este perceput

    Cu o experienţă de peste un deceniu la Google, Elisabeta a început ca industry head şi a urcat în ierarhia organizaţională, ajungând CEO în toamna anului 2016. Absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea din Bucureşti, ea şi-a continuat studiile cu un master în ştiinţele comunicării şi în politică şi management electoral, precum şi un doctorat în sociologie.

    Înainte de a face parte din echipa Google, Elisabeta Moraru a lucrat în cadrul unor companii de talie mondială precum Microsoft (2007-2011) şi Xerox (2011-2012). Şi-a început însă cariera în domeniul comunicării în instituţii precum Universitatea Bucureşti, Institutul Naţional de Administraţie Publică şi Ministerul Afacerilor Interne. Elisabeta Moraru este o susţinătoare fermă a performanţei individuale şi a contribuţiei pozitive la imaginea unei organizaţii. „Dacă cineva îşi face treaba bine, acest lucru se reflectă asupra felului în care este perceput”, consideră ea, subliniind importanţa calităţii şi a profesionalismului în era digitală.

  • Veste bună de la Bruxelles: Comisia Europeană anunţă o schemă de sprijin în valoare de 56 de milioane de euro pentru crescătorii de păsări şi porci din România

    Comisia Europeană a aprobat o schemă a României de aproximativ 56 de milioane EUR (278,6 milioane RON) pentru sprijinirea sectorului porcinelor şi a sectorului păsărilor de curte în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, se arată într-un comunicat emis de Reprezenţa Comisiei Europene în România.

    Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză şi de tranziţie pentru ajutoarele de stat în vederea sprijinirii unor măsuri în sectoare care sunt esenţiale pentru accelerarea tranziţiei verzi şi pentru reducerea dependenţei de combustibili. 

    Ajutoarele din cadrul schemei vor fi sub forma unor granturi directe cu valoare limitată. Măsura va fi deschisă crescătorilor de porcine şi de păsări de curte care riscă să piardă lichiditate financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

    Ajutorul va fi de maximum 280.000 de per beneficiar şi se va putea acorda până la data de 30 iunie 2024.

  • Primele declaraţii făcute de Simona Hale dpupă trei zile de audieri

    După trei zile de audieri, Simona Halep a făcut primele declaraţii, vineri după-amiază, imediat după ieşirea din sala de judecată. Jucătoarea română s-a arătat optimistă în ceea ce priveşte verdictul. Ea a spus că această audiere i-a dat şansa de a-şi prezenta apărarea. 

    „Se va demonstra că nu am avut niciodată intenţia de a mă dopa” – Simona Halep, după audieri

    “Nu pot să spun nimic de la audieri, dar vă pot să spun că audierea mi-a dat şansa să-mi prezint apărarea. Încrederea mea e intactă, se va demonstra că nu am avut niciodată intenţia de a mă dopa. Am încredere că adevărul va ieşi la suprafaţă.

    ”Abia aştept să revin pe teren şi aştept să încerc să fac tot ce pot acolo. Vom vorbi când o să am posibilitatea. Mulţumesc că aţi stat aici, în frig şi ploaie. Vom vorbi.”, a spus Simona Halep, la ieşirea din sala de judecată.


    Românca ami spus că nu ştie când va veni verdictul mult aşteptat, unul care ar putea să îi relanseze cariera sau să îi pună capăt definitiv.

    Decizia TAS poate să vină în câteva săptămâni, cel mai probbail la începutul lunii martie, conform unor estimări raportate la cazuri anterioare.