Laszlo Palovics, CEO-ul N7 Holding National Defense Industrial Innovation Ltd, a anunţat lansarea lucrărilor de construire a unei unităţi de producţie de muniţie pentru artilerie de 155 mm în cadrul Varpola Defense Industrial Complex, aceasta fiind considerată cea mai modernă fabrică de muniţie pentru artilerie din Europa, scrie Hungary Today.
Ucrainenii refugiaţi în Polonia în urma războiului pornit de Rusia împotriva ţării lor sunt foarte preţuiţi de companiile poloneze, aceştia ajutând la acoperirea penuriilor de muncitori cu care acestea se confruntă. Majoritatea refugiaţilor au fost angajaţi în producţie, catering, servicii, IT şi comunicaţii, aceştia făcând ca Polonia să resimtă mai puţin acut lipsa forţei de muncă în comparaţie cu ţările sale vecine.
Acum, companiile ucrainene îi urmează pe aceştia în Polonia. Ucrainenii preiau businessuri poloneze, iar în 2023 au înfiinţat cele mai multe dintre companiile noi din această ţară.
Tri Vedmedi (Trei Urşi), un producător ucrainean de îngreţată şi alimente congelate, a achiziţionat recent compania poloneză Nordis, relatează Warsaw Voice. Nordis este un producător de alimente congelate şi îngheţată cu o fabrică în apropierea graniţei germane şi o reţea de distribuţie în 19 oraşe poloneze.
Pentru Tri Vedmedi, tranzacţia are drept obiectiv creşterea oportunităţilor de extindere, compania ucraineană dorind să-şi asigure prezenţa pe pieţele poloneză şi din UE. Acesta nu este însă primul caz în care ucrainenii îşi fac o intrare puternică pe piaţa poloneză, notează money.pl.
Anul trecut, EpicentrK, deţinută de miliardarul ucrainean Oleksandr Hereha, împreună cu partenerul său de afaceri Paravita Holding din Cipru, au anunţat că vor investi 10 milioane de euro în dezvoltarea lanţului de magazine Intersport Polska. Scopul companiei este de a deveni lider de piaţă.
De asemenea, recent, DRI, o subsidiară a DTEK, cea mai mare companie privată de energie a Ucrainei, deţinută de cel mai bogat om al Ucrainei, Rinat Ahmetov, a încheiat un acord de achiziţie a unui proiect de stocare a energiei în baterii creat de compania poloneză Columbus Energy, potrivit Notes from Poland.
Anul trecut, străinii au înfiinţat 42.000 de companii în Polonia, iar majoritatea sunt companii ucrainene, notează Warsaw Voice.
Se estimează că cetăţenii ucraineni au înregistrat peste 28.000 de companii, reprezentând 72% din numărul total de companii noi înfiinţate anul trecut în Polonia.
După mai mult de doi ani de război în Ucraina, impactul refugiaţilor din această ţară asupra economiei poloneze devine din ce în ce mai vizibil, relevă un nou studiu Deloitte citat de Polskie Radio.
Deşi au fost forţaţi să-şi părăsească ţara, refugiaţii ucraineni au pătruns rapid pe piaţa poloneză a muncii ca angajaţi şi antreprenori.
Anul trecut, în calitate de consumatori, angajaţi, antreprenori şi contribuabili, refugiaţii ucraineni au avut o contribuţie de aproximativ 0,7%-1,1% la PIB-ul polonez, iar această influenţă este aşteptată să crească, scrie rp.pl.
Între 225.000 şi 350.000 de refugiaţi din Ucraina muncesc în prezent în Polonia.
Potrivit pap.pl, taxele plătite de refugiaţi au ajuns la 10-14 miliarde de zloţi (2,3-3,2 miliarde de euro) în 2022 şi alte 15-20 miliarde de zloţi în 2023, ceea ce reprezintă mai mult decât cheltuielile de stat pentru ajutorul iniţial.
După cum prevăd experţii Deloitte, impactul pozitiv al refugiaţilor din Ucraina asupra economiei poloneze va creşte pe măsură ce productivitatea acestora se îmbunătăţeşte. Pe termen lung, aceştia vor creşte PIB-ul polonez cu 0,9-1,35% anual.
Directorul executiv al companiei, Thomas Oxley, a declarat pentru Reuters că aproximativ 120 de centre şi-au manifestat interesul să participe la deschiderea unui registru online pentru pacienţii care vor să se alăture studiului.
“O parte a acestui registru este de a începe să le permită medicilor locali să vorbească cu pacienţii cu deficienţe motorii”, a spus el.
Compania Synchron, cu sediul în New York, este mai avansată în procesul de testare a implantului său cerebral decât Neuralink.
În cadrul studiului, cercetătorii se vor concentra pe testarea implantului la pacienţi cu deficienţe motorii semnificative. Aceasta include persoane paralizate din cauza unor afecţiuni precum scleroza laterală amiotrofică (ALS), accident vascular cerebral sau scleroză multiplă.
Speranţa este că implantul cerebral le va permite acestor pacienţi să îşi recupereze o parte din abilităţile motorii pierdute sau să controleze dispozitive externe, cum ar fi computere, prin intermediul semnalelor cerebrale.
Compania a primit autorizaţia americană pentru efectuarea testelor preliminare în iulie 2021 şi a implantat cu succes dispozitivul la şase pacienţi. Testele anterioare desfăşurate în Australia pe patru pacienţi nu au raportat efecte secundare grave.
În prezent, Synchron analizează datele colectate din studiul american pentru a definitiva planul studiului clinic extins. Totodată, compania aşteaptă verdictul FDA privind continuarea cercetărilor.
Synchron, printre ai cărei investitori se numără miliardarii Jeff Bezos şi Bill Gates, şi Neuralink concurează pe o nişă a aşa-numitelor dispozitive de interfaţă creier-calculator (BCI). Astfel de dispozitive folosesc electrozi care pătrund în creier sau se aşează pe suprafaţa acestuia pentru a asigura comunicarea directă cu computerele.
Nicio companie nu a primit aprobarea finală a FDA pentru a comercializa un implant cerebral BCI.
Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan şi unul dintre cei mai influenţi bancheri, este convins că inteligenţa artificială va avea un efect transformator asupra societăţii, scrie CNBC.
„Deşi nu ştim exact în ce fel inteligenţa artificială ne va schimba businessul sau societatea, suntem convinşi că această tehnologie va avea efecte extraordinare. Impactul va fi unul transformator precum al marilor invenţii din ultimele sute de ani: tiparul, motorul cu abur, electricitatea, calculatorul şi internetul”, a declarat acesta.
JPMorgan are în prezent peste 2.000 de angajaţi care lucrează în machine learning şi inteligenţa artificială, aceştia activând în 400 de proiecte precum detectarea fraudelor, marketing, respectiv managementul riscului.
„Odată cu trecerea timpului inteligenţa artificială va fi prezentă în fiecare job, influenţând toti angajaţii noştri”, a arătat Jamie Dimon. „Va elimina unele locuri de muncă, însă va crea altele”, conchide CEO-ul JPMorgan.
Spania a decis să elimine programul „Golden Visa” utilizat pentru a atrage investitori străini în piaţa imobiliară întrucât creşterea costurilor cu locuinţele pune presiune pe politicieni, scrie FT.
Prim-ministrul Pedro Sánchez a declarat că guvernul său va iniţia primi paşi pentru abandonarea proiectului. Acesta a fost introdus în 2013 şi le permite oamenilor care investesc cel puţin 500.000 de euro în proprietăţi imobiliare să obţină dreptul de reşedinţă în Spania.
„Vom lua măsurile necesare pentru a ne asigura că locuinţa reprezintă un drept şi nu doar o afacere speculativă”, a arătat Pedro Sánchez.
Operatorul irlandez Ryanair, care operează şi pe aeroporturile din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, va opera cinci rute noi în programul de vară din acest an de pe aeroportul Otopeni. De asemenea, operatorul irlandez low-cost a mărit şi frecvenţa rutelor deja operate din Bucureşti şi Cluj.
Ryanair va opera în total 44 de rute dinspre şi înspre România în această vară, dintre care 35 de rute din şi către Bucureşti, unde compania are două avioane alocate bazei din Otopeni.
Ce rute noi operează Ryanair?
Din Bucureşti spre:
Malaga (Spania) – 5 frecvenţe săptămânale (lansare în vara acestui an)
Paris BVA (Franţa) – 7 frecvenţe săptămânale (lansat în programul de iarnă)
Skiathos (Grecia) – 2 frecvenţe săptămânale (lansare în vara acestui an)
Leeds (Marea Britanie) – 3 frecvenţe săptămânale (lansare în vara acestui an)
Tirana (Albania) – 5 frecvenţe săptămânale (lansat în programul de iarnă)
Ce rute vor avea mai multe frecvenţe?
Din Bucureşti spre:
Milano BGY (Italia) +4 frecvenţe săptămânale
Dublin (Irlanda) +3 frecvenţe săptămânale
Bologna (Italia) +2 frecvenţe săptămânale
Pescara (Italia) +2 frecvenţe săptămânale
Roma CIA (Italia) +1 frecvenţe săptămânale
Edinburgh (Marea Britanie) +1 frecvenţe săptămânale
Din Cluj spre:
Milano BGY (Italia) +3 frecvenţe săptămânale
Paris BVA (Franţa) +3 frecvenţe săptămânale
Dublin (Irlanda) +2 frecvenţe săptămânale
Charleroi (Belgia) +1 frecvenţe săptămânale
Nu numai oamenii pot să stea confortabil, ci şi plantele, ca în cazul aşa-numitului „Chia-Chair” (fotoliu pentru chia), gândit pentru ca acestea să poată creşte în voie, scrie Dezeen. Chia-Chiar arată ca un fotoliu normal, doar că în loc de perne sau tapiţerie are un tub împletit din care pot creşte seminţe de chia. Fotoliul a fost prezentat la un târg de mobilă recent de la Stockholm şi a fost realizat de către trei studenţi ai facultăţii de artă şi design din cadrul Universităţii din Göteborg, seminţele fiind plantate înainte de eveniment pentru ca vizitatorii să le poată urmări creşterea. Creatorii neobişnuitului fotoliu au dorit astfel să atragă atenţia la impactul omului asupra naturii, sugerând o cale de a aduce natura în casele oamenilor.
Profitând de faptul că apetitul pentru călătorii şi-a revenit după pandemie, diverse hoteluri de lux îşi îndreaptă atenţia spre copii ca să atragă familii întregi să se cazeze la ele, scrie Wall Street Journal.
Cândva, adulţii care aveau alt program puteau lăsa copiii să-şi petreacă timpul într-o cameră cu televizor şi jucării, dar mai recent oferta pentru cei mici s-a diversificat. Jucăriile n-au dispărut, dar accesul la ele s-a modificat, cum ar fi cazul hotelului Four Seasons din Boston, unde copiii primesc o cheie specială de aur de la o cameră cu jucării. În caz că s-au săturat de ele, iar adulţii cu care au venit sunt în continuare ocupaţi, pot participa la o vânătoare de comori prin hotel pe parcursul căreia găsesc tot felul de chestii de ronţăit.
La un alt hotel al lanţului, de data aceasta în Costa Rica, cei mici pot participa la lecţii de olărit tradiţional ţinute de băştinaşi. Turiştii care ajung în Bali, la Umana Bali a LXR Hotels & Resorts se pot înscrie la activităţi culturale pentru toată familia, care includ vizite în pieţele şi la templele locale. Alte hoteluri au adevărate cluburi pentru copii, cum ar fi One&Only Mandarina din Mexic, cu căsuţe în copaci în junglă şi grădină cu fluturi, sau Conrad Punta de Mita din aceeaşi ţară, unde părinţii îşi pot trimite copiii în excursii pe malul oceanului la urmărit migraţia balenelor. În Republica Dominicană, la Eden Roc Cap Cana, cei mai mici clienţi se pot relaxa şi luând lecţii de dans sau de limbă spaniolă în timp ce adulţii îşi văd de activităţile lor.
Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 1,5 miliarde lei printr-o licitaţie de certificate de trezorerie cu discount scadente în martie 2025, la un randament de 6,02% pe an.
Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 milioane lei, iar la licitaţie au participat opt dealeri primari.
Volumul total al cererii a fost de 1,8 miliarde. lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 1,77 miliarde lei.
Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în cont propriu 1,37 miliarde lei şi 103 milioane lei în contul clientilor. Ofertele necompetitive au fost 63 milioane lei.
La cea de-a doua licitaţie organizată luni, de obligatiuni de stat scadente în 2038, Ministerul de Finante a respins toate ofertele primite considerând pretul prea mic.
La licitaţie au participat şapte dealeri primari, iar cererea a fost de 222 milioane lei, sub valoarea nominală a emisiunii, de 300 milioane lei.
Rata cponului a fost 7,90%
Industria germană şi-a revenit surprinzător la începutul lui 2024, după ce producţia fabricilor a înregistrat în februarie cel mai rapid ritm de creştere din ultimul an, datorită creşterii puternice în construcţii şi în industria auto, raportează Financial Times.
Creşterea lunară de 2,1% a producătorilor germani a depăşit cu mult creşterea de 0,3% prognozată de economişti în cadrul unui sondaj Reuters. A fost a doua lună de creştere solidă pentru industria germană, după o creştere revizuită în sus de 1,3% în ianuarie.
Economiştii au declarat că recenta redresare a industriei germane a redus şansele ca cea mai mare economie a Europei să se restrângă din nou în primul trimestru. Cu toate acestea, sectorul nu a ieşit din impas, producţia industrială fiind încă în scădere cu 4,9% faţă de anul trecut şi cu aproape 8% faţă de vârful înregistrat înaintea pandemiei.