BusinessMagazin

Blog

  • Banca Naţională face precizări, în contextul unor dezinformări apărute în mediul online: BNR virează 80% din profitul obţinut către bugetul de stat, salariile nu sunt plătite din bugetul de stat, ci integral din veniturile proprii, iar obiectivul fundamental al BNR este stabilitatea preţurilor, nu ţintirea inflaţiei

    Banca Naţională atrage atenţia că în ultima perioadă se desfăşoară o campanie de dezinformare la adresa instituţiei, prin difuzarea de informaţii false, scoase din context sau denaturate.

    ”Chiar dacă BNR a răspuns în mai multe ocazii la toate atacurile lipsite de fundament, observăm că acestea sunt reluate din dorinţa de a spori notorietatea celor care le utilizează fără discernământ”, se arată în mesajul BNR.

    În acest context, pentru corecta informare a publicului, Banca Naţională a precizat că:

    1. BNR nu este instituţie bugetară. A lega situaţia financiară a BNR de bugetul de stat nu are nicio raţiune contabilă. Singura legătură este dată de faptul că BNR virează 80% din profitul obţinut către bugetul de stat, ceea ce face ca BNR să fie unul dintre principalii contribuabili. Anul trecut, BNR a virat la buget 3,074 miliarde de lei, iar în ultimii 5 ani (2020 – 2024) suma transferată la buget s-a ridicat la 9,120 miliarde de lei. În aceste condiţii, apreciem că este contradictoriu şi ilogic a acuza banca centrală că obţine profit şi, în acelaşi timp, a susţine că în România vor fi majorate taxele inclusiv din cauza cheltuielilor BNR.

     

    1. Salariile în BNR, care, subliniem, nu sunt plătite din bugetul de stat, ci integral din veniturile proprii obţinute ca urmare a desfăşurării operaţiunilor specifice băncilor centrale, au crescut în 2024, ultimul an de referinţă, în medie cu 7%, în timp ce salariul mediu net în economie a crescut cu 13,4% (iar în sectorul public mai mult). Creşterea cheltuielilor cu personalul, care a fost de 10%, s-a datorat şi faptului că BNR a avut funcţii noi de îndeplinit în urma noilor cerinţe legislative, ceea ce a condus la noi angajări, dar şi promovărilor şi a politicii de recompensare a performanţei referitoare la acordarea de creşteri salariale. A confunda creşterea cheltuielilor cu personalul cu creşterea salariului reprezintă o altă eroare contabilă de proporţii.

     

    1. Cheltuielile cu bunuri, servicii şi alimente sunt supuse controlului Curţii de Conturi şi se desfăşoară conform standardelor de transparenţă impuse de lege, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). A le prezenta ca fiind o descoperire a unor cheltuieli pe care BNR vrea să le ascundă este complet fals. Aceste achiziţii de alimente sunt făcute pentru cantina BNR şi evenimentele organizate de bancă, prin contracte cadru pe mai mulţi ani, iar sumele sunt în general recuperate ulterior prin achiziţiile făcute de angajaţi în unităţile de alimentaţie. Sumele anunţate public ale acestor contracte sunt plafoane maximale, nu cheltuieli efective.

     

    1. Management. În prezent, BNR are 50 de structuri organizatorice (31 de structuri în centrala băncii şi 19 sucursale şi agenţii). În iunie 2025, în organigrama BNR figurează 54 de directori şi directori adjuncţi în sediul central, adică de aproximativ patru ori mai puţini decât numărul de 200 de directori, fals propagat în mediul online. Salariile sunt publice şi reflectă atât piaţa locală a muncii, cât şi impactul prezenţei BNR în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) cu poziţii specifice, nivelurile salariale din cadrul BNR plasându-se, în general, sub media europeană. BNR are una din cele mai puţin stratificate structuri de conducere (10 la sută faţă de media SEBC de 15 la sută).

     

    1. Declaraţiile de avere ale conducerii BNR au fost retrase de pe website-ul BNR în data de 12 iunie 2025, ca urmare a intrării în vigoare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 789/59/2020, care elimină obligativitatea privind afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi ale declaraţiilor de interese pe pagina de internet a instituţiei, şi nu ca reacţie la informaţiile false distribuite în mediul online.

     

    1. Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, nu ţintirea inflaţiei, care este un instrument de reper, iar acest obiectiv trebuie evaluat în cadrul general al economiei româneşti. A scoate din context obiectivul BNR reflectă o necunoaştere profundă a realităţilor macroeconomice, iar acest fapt poate servi exclusiv propagării unor interpretări simpliste şi neprofesioniste.

     

     

  • Cine este Oana Ţoiu, noul ministru de Externe al României din partea USR, o surpriză în noul Guvern Bolojan

    Oana-Silvia Ţoiu va conduce ministerul de Externe în noul guvern Bolojan. Născută pe 9 iulie 1985 în Călăraşi, Oana Ţoiu este deputată în Parlamentul României din partea USR, realeasă în 2024 după un prim mandat început în 2020. Cu o pregătire academică în comunicare şi politici publice, Ţoiu s-a remarcat printr-o activitate constantă în comisii parlamentare-cheie, inclusiv în cele dedicate muncii, protecţiei sociale şi combaterii traficului de persoane.

    În trecut, a ocupat funcţia de Secretar de Stat în Ministerul Muncii (2016–2017), unde a coordonat politici privind asistenţa socială, combaterea sărăciei şi incluziunea socială, inclusiv a cetăţenilor romi.

    Ţoiu a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti, completându-şi ulterior pregătirea cu un program executiv în politici publice la prestigioasa Harvard Kennedy School (2022). Implicarea sa în reţele internaţionale precum Open European Dialogue, Global Young MP sau Global Shapers – World Economic Forum reflectă o orientare spre cooperare internaţională, diplomaţie parlamentară şi dezvoltare durabilă.

    A participat activ la evenimente globale, de la Davos la Washington, fiind una dintre vocile tinerei generaţii de lideri politici europeni preocupaţi de viitorul Europei şi de poziţionarea strategică a României în lume.

    Cu peste un deceniu de implicare în reţele internaţionale dedicate politicilor publice, Oana Ţoiu a fost activă în cadrul unor platforme globale precum World Economic Forum, Open European Dialogue, The Aspen Institute şi The German Marshall Fund of the United States. În calitate de deputată, a făcut parte din delegaţia oficială a Parlamentului României la Washington, unde a contribuit la consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, în contextul eforturilor internaţionale de sprijin pentru Ucraina.

  • Cum a ajuns un antreprenor să câştige 14.000 de dolari pe lună venit pasiv, fără să meargă la birou şi fără să ”lucreze”. Lecţia pe care o oferă celor care pornesc pe cont propriu

    În urmă cu cinci ani, Rachel Jimenez, un fost administrator din sistemul de învăţământ superior al SUA a decis să renunţe la jobul său obişnuit , şi să devină antreprenoare. Prima sa afacere cu care a dat lovitura a fost comerţul cu produse digitale pe platforma Etsy, o mişcare care s-a dovedit a fi startul unei cariere remarcabile, scrie CNBC.

    Astăzi Jimenez câştigă în medie 14.000 de dolari lunar din venituri pasive, controlând şapte surse de venit, care includ magazinul său Etsy, un blog personal, investiţii imobiliare şi investiţii pe bursă. Recent, a reuşit să acumuleze o avere de peste un milion de dolari, devenind milionar self-made.

    Drumul nu a fost lipsit de obstacole. A făcut greşeli, a testat şi a învăţat constant. Cu timpul, a identificat nişa potrivită, a înţeles mecanismele de funcţionare ale unei afaceri şi a reuşit să îşi creeze viaţa pe care şi-o dorea, făcând ceea ce îi place.

    Pentru cei aflaţi la început de drum, antreprenorul are un mesaj clar: „Alegeţi-vă cu grijă nişa, testaţi idei, învăţaţi din eşecuri şi construiţi o afacere sustenabilă în jurul pasiunilor voastre.”

    Cele cinci lecţii importante de invăţat dacă vrei ca afacerea ta să prospere

    1. Mai mult cu mai puţin: când renunţarea la multitasking a dus la rezultate

    La un an de la lansarea afacerii, antreprenoarea a realizat că eforturile ei se concentrau în prea multe direcţii: social media, blogging, brainstorming pentru cursuri, testarea de produse. Cu toate acestea, rezultatele întârziau să apară.

    O schimbare pozitivă a venit când a analizat datele din platforma Etsy. A descoperit că, în ciuda volumului mic de vânzări, şabloanele de buget pe care le crease se vindeau constant. A renunţat astfel la activităţile care nu generau venit – precum postările virale – şi s-a concentrat exclusiv pe optimizarea produselor care funcţionau.

    2. Decizii bazate pe date, nu pe instinct

    Iniţial, antreprenoarea a lansat produse din pasiune, precum planificatoare de buget. Însă competiţia ridicată şi cererea relativ scăzută au frânat vânzările.

    A învăţat, treptat, importanţa analizelor de piaţă şi a identificării nişelor cu cerere mare şi competiţie redusă. A început să utilizeze instrumente precum Pinterest Trends, Google Trends şi eRank, concentrându-se pe produse cu specific profesional sau tematic, precum planificatoare pentru persoane cu ADHD – un segment subexploatat, dar căutat.

    Rezultatele nu au întârziat: produsele bine alese, susţinute de date reale, au condus la o creştere constantă a veniturilor.

    3. Muncă zilnică, consecventă

    Un curs despre vânzarea produselor digitale pe Etsy, urmat în 2019, a pus bazele afacerii. Cursul, dar şi observaţia activă a altor antreprenori de succes, au subliniat două lecţii esenţiale: validarea pieţei înainte de lansare şi importanţa esteticii vizuale.

    Primele listări erau realizate în grabă, dar în timp a înţeles că imaginile de prezentare influenţează decisiv clienţii. Totodată a început să petreacă între 6 şi 8 ore pe zi pentru a dezvolta produse, chiar dacă activitatea era adesea fragmentată de responsabilităţile familiale.

    4. Sprijin şi externalizare

    Un alt pas strategic a fost delegarea. Pentru a se putea concentra pe business, familia a angajat o menajeră, iar partenerul de viaţă a preluat sarcinile casnice, precum gătitul.

    Comunitatea online a cursului a devenit, de asemenea, o resursă valoroasă. A participat activ în grupurile de Facebook, punând întrebări şi schimbând experienţe. A învăţat să ceară ajutor fără ruşine şi să valorifice sprijinul disponibil.

    5. Sacrificii temporare, beneficii durabile

    Lansarea afacerii a coincis cu perioada concediului maternal, în mai 2020 – în plină pandemie. Pentru antreprenoare, lucrul la propriul proiect a fost un mod de a-şi păstra identitatea într-un context plin de incertitudine.

    A investit fiecare moment liber în construcţia businessului. După întoarcerea la locul de muncă, şi-a dedicat serile şi weekendurile dezvoltării afacerii. Sacrificiile din acea perioadă au continuat să aducă beneficii semnificative – în prezent, are libertatea de a petrece timp cu copiii şi de a lucra la ceea ce iubeşte.

    Aplicând principiile modelului PERMA (emoţie pozitivă, implicare, relaţii, sens şi realizare), businessul său digital a devenit nu doar o sursă de venit, ci şi una de echilibru personal şi profesional.

     

     

  • Meteorolog norvegian: „Gheaţa arctică se topeşte, urşii polari dispar”

    Trond Robertsen, 66 de ani, tocmai s-a pensionat după opt ani petrecuţi pe două insule din arhipelagul Svalbard, unde a înregistrat manual precipitaţiile în condiţii extreme. Munca sa pe Bjornoya (Insula Ursului) şi Hogen oferă date cruciale pentru prognozele meteorologice din nordul Europei, conform AFP.

    Rutina zilnică începe la 6 dimineaţa: verificarea manuală a precipitaţiilor, topirea zăpezii şi gheţii pentru măsurători exacte, transmiterea datelor către Oslo şi Tromso. Echipa de nouă meteorologi lucrează în ture de 24/7, fiind rotaţi la fiecare şase luni pentru a evita izolarea prelungită.

    „Când am început să merg în nord în anii ’90, era multă gheaţă. Acum s-a redus considerabil, la fel şi numărul urşilor polari”, povesteşte Robertsen.

    Observaţiile sale directe confirmă tendinţele climatice globale: urşii polari sunt clasificaţi ca specie vulnerabilă din 1982, pierderea gheţii arctice fiind principala ameninţare.

    Condiţiile de lucru rămân periculoase. Personalul se deplasează întotdeauna în perechi şi înarmat din cauza urşilor polari, deşi întâlnirile cu aceştia au devenit mai rare. În aprilie, Robertsen s-a accidentat la mână făcând tâmplărie şi a aşteptat 26 de ore transportul medical din cauza unei furtuni de zăpadă.

    Rapoartele meteorologice de pe Bjornoya sunt urmărite zilnic de vasele de pescuit din zonă, iar datele colectate manual în aceste condiţii extreme alimentează sistemele de prognoză pentru întreaga regiune arctică.

  • Revoluţie pe patru roţi: Elon Musk promite sfârşitul şofatului aşa cum îl ştim

    Tesla a făcut duminică un pas uriaş spre viitorul mobilităţii lansând un număr limitat de taxiuri complet autonome, care au preluat pentru prima dată pasageri plătitori în Austin, Texas. Evenimentul marchează o premieră absolută pentru companie — şi un moment pe care Elon Musk îl consideră definitoriu pentru viitorul Tesla, informează Reuters.

    CEO-ul a anunţat pe platforma sa X că lansarea robotaxiurilor este „culminarea unui deceniu de muncă intensă”, subliniind că echipele care au dezvoltat cipurile AI şi software-ul de pilot automat au fost create „de la zero” în cadrul Tesla.

    Duminică dimineaţă, în cartierul South Congress din Austin, mai multe Tesla au fost observate rulând fără şofer pe scaunul din faţă, dar cu o persoană aşezată în dreapta, în rol de supraveghetor. Potrivit companiei, în această fază-pilot sunt implicate aproximativ 10 vehicule, într-un test limitat şi strict monitorizat.

    Preţul unei curse? Fix 4,20 dolari, a scris Musk, făcând aluzie la cifra pe care o foloseşte adesea ca glumă internă în ecosistemul Tesla.

    Pentru acest test, Tesla a invitat un grup select de influenceri să încerce serviciul în premieră. Printre ei, investitorul Sawyer Merritt a postat pe X un videoclip cu propria cursă: a comandat un robotaxi prin aplicaţie şi a fost transportat la un bar local, Frazier’s Long and Low — totul fără şofer.

    Deşi testul din Austin este un pas simbolic uriaş, experţii din industrie avertizează că Tesla mai are un drum lung de parcurs. Philip Koopman, profesor de inginerie computerizată la Carnegie Mellon şi specialist în vehicule autonome, a spus că acest test este „sfârşitul începutului — nu începutul sfârşitului”.

    În pofida entuziasmului public, transformarea acestei tehnologii într-o reţea scalabilă de taxiuri autonome ar putea dura ani sau chiar decenii, spun analiştii.

    Valoarea imensă a acţiunilor Tesla este din ce în ce mai mult legată de capacitatea companiei de a livra promisiunile lui Musk: robotaxiuri complet autonome şi roboţi umanoizi. Reuşita acestor proiecte ar putea redefini nu doar transportul urban, ci şi întreaga industrie auto, unde Tesla este deja lider absolut în ceea ce priveşte capitalizarea.

    Lansarea vine în contextul în care şi autorităţile se mişcă rapid: vineri, guvernatorul republican Greg Abbott a semnat o lege care obligă companiile ce operează vehicule autonome în Texas să obţină un permis special de funcţionare.

  • Petrolul ia foc odată cu Orientul Mijlociu: Loviturile Statelor Unite şi ale Israelului asupra Iranului împing preţurile la maximele ultimelor 5 luni

    Preţul petrolului a explodat luni, atingând cele mai ridicate niveluri din ianuarie, în urma deciziei Statelor Unite de a se alătura Israelului în atacurile asupra instalaţiilor nucleare ale Iranului — o mişcare ce amplifică îngrijorările privind siguranţa aprovizionării globale, informează Reuters.

    Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut uşor, cu 8 cenţi, ajungând la 77,09 dolari barilul la ora 09:04 GMT, în timp ce West Texas Intermediate (WTI), referinţa americană, s-a apreciat cu 3 cenţi, până la 73,87 dolari.

    Cu toate acestea, piaţa a rămas volatilă pe parcursul zilei de luni. Ambele cotaţii au urcat la maximele ultimelor cinci luni — 81,40 dolari pentru Brent şi 78,40 dolari pentru WTI — înainte de a-şi pierde câştigurile şi chiar de a trece temporar pe roşu în timpul sesiunii europene.

    De la începutul conflictului, pe 13 iunie, Brent a urcat cu aproximativ 11%, iar WTI a crescut cu circa 9%.

    Piaţa petrolului rămâne în expectativă, deoarece — deşi tensiunile sunt în creştere — nu s-au înregistrat până acum întreruperi efective în aprovizionare.

    „Prima de risc geopolitic începe să se estompeze, întrucât nu s-au produs perturbări concrete în livrări. Însă, având în vedere că direcţia conflictului este imprevizibilă, traderii menţin o doză de prudenţă. Ne putem aştepta ca preţurile să rămână volatile pe termen scurt”, a explicat Giovanni Staunovo, analist la UBS.

    Preţurile au explodat la deschiderea pieţelor, după ce preşedintele american Donald Trump a declarat că a „nimicit” principalele obiective nucleare ale Iranului în cadrul unor lovituri aeriene desfăşurate în weekend, alăturându-se astfel Israelului într-o escaladare dramatică a tensiunilor din Orientul Mijlociu. Teheranul a promis să riposteze dur.

    Iranul, al treilea cel mai mare producător de ţiţei din cadrul OPEC, a transmis luni că atacul american a extins lista de „ţinte legitime” pentru forţele sale armate şi l-a catalogat pe Trump drept „jucător de noroc” pentru implicarea directă în ofensiva militară israeliană.

    Unul dintre cele mai mari riscuri este posibila reacţie a Iranului în Golful Persic. În scenariile de risc maxim, Teheranul ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz — ruta prin care circulă aproximativ 20% din totalul mondial de ţiţei. O astfel de mişcare ar putea declanşa un şoc energetic la nivel global.

  • Este oficial: Comisia Europeană a dat undă verde la majorarea capitalului Exim Banca Românească cu 1,25 mld. lei, adică cu 250 mil. euro

    Comisia Europeană a concluzionat că recapitalizarea cu bani de la bugetul României cu 250 milioane de euro (1,25 miliarde de lei) a Exim Banca Românească, deţinută majoritar de stat, nu constituie ajutor de stat în sensul normelor UE privind ajutoarele de stat.

    ZF a scris la jumătatea săptămânii trecute citând surse din piaţa financiară că majorarea capitalului Exim Banca Românească cu 1,25 mld. lei (250 mil. euro) a primit acordul de principiu de la Comisia Europeană, urmând procedurile oficiale, iar în perioada următoare va fi reaprobat bugetul pentru acest an.

    În urma acestei majorări, capitalul instituţiei de credit controlată de statul român prin Ministerul Finanţelor ar creşte cu 80%, de la 1,5 mld. lei p‚n„ la 2,75 mld. lei. Majorările de capital la băncile de stat nu se realizează instant, ci este necesară şi aprobarea Comisiei Europene. Eximbank a cumpărat Banca Românească, ceea ce a adus-o pe locul 8 în sistem, şi are nevoie de capital pentru consolidarea poziţiei.

    În septembrie 2024, România a informat Comisia cu privire la intenţia sa de a recapitaliza Exim Banca Românească. Obiectivele principale au fost creşterea volumelor de creditare, dezvoltarea de sinergii între activităţile de retail şi cele corporative, optimizarea proceselor interne şi îmbunătăţirea structurii surselor de finanţare.

    „România a prezentat un plan de afaceri pentru perioada 2025-2032 şi un raport privind <testul investitorului privat> efectuat în legătură cu majorarea de capital planificată. Comisia a evaluat aceste documente”, a transmis Comisia Europeană.

    Comisia a transmis că a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat şi a constatat că recapitalizarea Exim Banca Românească de către România nu constituie ajutor de stat.

    „Normele UE privind ajutoarele de stat specifică faptul că, în cazul în care un stat membru acţionează ca un investitor privat şi este compensat pentru risc într-un mod acceptabil pentru un investitor privat prudent, intervenţia nu constituie ajutor de stat. Evaluarea de către Comisie a planului de afaceri al României pentru Exim Banca Românească a arătat că injecţia de capital în valoare de 250 de milioane de euro ar oferi randamente conforme cu condiţiile de piaţă pentru statul român, care este acţionarul majoritar al Exim Banca Românească. Planul de afaceri prevede o creştere a cotei de piaţă în împrumuturi şi depozite, o eficienţă îmbunătăţită şi niveluri solide de capital”.


     

     

  • Europa îşi vrea aurul mai aproape: Germania şi Italia cer dezbatere asupra repatrierii rezervei de aur din SUA, pe fondul instabilităţii lui Trump şi tensiunilor globale

    În contextul escaladării tensiunilor geopolitice şi al declaraţiilor controversate ale fostului preşedinte american Donald Trump, în Europa prinde tot mai mult contur o dezbatere fierbinte: trebuie Germania şi Italia să-şi aducă aurul acasă din New York?

    Fabio De Masi, fost europarlamentar din partea formaţiunii de stânga Die Linke şi actual membru al partidului populist BSW, a declarat pentru Financial Times că există „argumente solide” în favoarea repatrierii rezervei de aur în Europa, în special în contextul „vremurilor tulburi” actuale.

    Conform FT, Germania şi Italia ocupă locurile doi şi trei în clasamentul mondial al rezervelor naţionale de aur, după Statele Unite. Potrivit datelor World Gold Council, Germania deţine 3.352 de tone de aur, iar Italia 2.452 de tone. O parte semnificativă din aceste rezerve – peste o treime în ambele cazuri – este depozitată în Statele Unite, mai exact în seifurile Rezervei Federale din New York. Conform estimărilor Financial Times, valoarea cumulată a acestui aur stocat în SUA depăşeşte 245 de miliarde de dolari.

    Această practică are rădăcini istorice, dar reflectă şi rolul New York-ului ca centru major de tranzacţionare a aurului, alături de Londra. Cu toate acestea, politicile impredictibile ale lui Trump şi climatul global tot mai instabil alimentează îngrijorarea publică în Europa.

    Trump a afirmat recent că ar putea fi „nevoit să forţeze o decizie” dacă Rezerva Federală nu va reduce dobânzile, adâncind temerile privind controlul politic asupra politicilor monetare ale SUA.

    În Germania, ideea readucerii aurului pe teritoriu naţional primeşte sprijin din ambele tabere ale spectrului politic. Peter Gauweiler, fost parlamentar conservator din partea Uniunii Creştin-Sociale din Bavaria, a avertizat că Bundesbank „nu trebuie să facă compromisuri” când vine vorba despre securitatea aurului naţional.

    „Trebuie să ne întrebăm dacă depozitarea aurului în străinătate a devenit mai sigură în ultimul deceniu. Răspunsul e evident: nu, lumea a devenit mai instabilă”, a spus Gauweiler.

    În acelaşi timp, Asociaţia Europeană a Contribuabililor a transmis scrisori oficiale ministerelor de finanţe şi băncilor centrale din Germania şi Italia, cerând reevaluarea dependenţei faţă de Rezerva Federală americană ca depozitar al aurului.

    În concluzie, apelurile pentru repatrierea aurului ar putea redefini politica monetară a Europei, reflectând o schimbare de paradigmă în privinţa încrederii în partenerii internaţionali tradiţionali. Cât de aproape suntem de un exod aurifer din Manhattan către Frankfurt sau Roma? Rămâne de văzut.

  • Caniculă până în weekend. Cum va fi vremea în următoarele două săptămâni

    Banat

    Până în data de 26 iunie, valorile termice vor creşte semnificativ, va fi caniculă, iar media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 38 de grade. Media valorilor nocturne va fi în creştere de la 13…14 grade, până la 19 grade. La finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 29 de grade şi ale minimelor de 16 grade. În a doua săptămână, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va oscila între 32 şi 35 de grade, iar a celor nocturne se va apropia de 18 grade.

    Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 şi 29 iunie.

    Crişana

    În primele zile din interval, valorile termice vor creşte semnificativ, va fi caniculă, iar media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 36 de grade. Media minimelor va fi în creştere de la 13…14 grade, până la 18…19 grade. Ulterior, la finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 28 de grade şi ale minimelor de 15 grade. În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va oscila între 31 şi 34 de grade, iar a celor nocturne se va apropia de 17 grade.

    Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 şi 29 iunie.

    Transilvania

    Până în data de 26 iunie, valorile termice diurne vor creşte semnificativ, vremea va fi călduroasă, pe arii restrânse caniculară, cu o medie regională a temperaturilor maxime ce va ajunge la 34 de grade. Media valorilor nocturne va fi în creştere de la 11…12 grade, până la 16 grade. La finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 26 de grade şi ale minimelor de 12 grade. În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va avea variaţii între 28 şi 32 de grade, iar a celor nocturne între 12 şi 14 grade.

    Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 şi 29 iunie şi la finalul intervalului de anticipaţie.

    Maramureş

    În primele zile din interval, valorile termice vor creşte semnificativ, vremea va fi călduroasă, iar media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 33 de grade. Media minimelor va fi în creştere de la 12…13 grade, până la 16 grade. Ulterior, la finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 26 de grade şi ale minimelor de 13 grade. În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va oscila între 30 şi 32 de grade, iar a celor nocturne între 13 şi 15 grade.

    Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 şi 29 iunie.

    Moldova

    Până în data de 27 iunie, valorile termice diurne vor creşte semnificativ, vremea va fi călduroasă, caniculară în sudul regiunii, cu o medie regională a temperaturilor maxime ce va ajunge la 33 de grade. Media valorilor nocturne va fi în creştere de la 14…15 grade, până la 17 grade. La finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 26 de grade şi ale minimelor de 14 grade. În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi din nou, media valorilor diurne va ajunge la 31 de grade, iar a celor nocturne la 16 grade.

    Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 şi 29 iunie şi la finalul intervalului.

    Dobrogea

    Până spre finalul primei săptămâni, valorile termice diurne vor creşte semnificativ, vremea va fi călduroasă, local caniculară, cu o medie regională a temperaturilor maxime ce va oscila între 32 şi 34 de grade. Media valorilor nocturne va fi în creştere de la 16…17 grade, până la 20 de grade. După data de 27 iunie, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 29…30 de grade şi ale minimelor de 17 grade. În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi uşor, media valorilor diurne va ajunge la 31 de grade, iar a celor nocturne la 18 grade.

    Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 şi 29 iunie.

    Muntenia

    Până în data de 27 iunie, valorile termice diurne vor creşte semnificativ, va fi caniculă, iar media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 37…38 de grade. Media valorilor nocturne va fi în creştere de la 14…15 grade, până la 19 grade. La finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 29…30 de grade şi ale minimelor de 16 grade. În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi din nou, media valorilor diurne va ajunge în jurul a 34 de grade, dar a celor nocturne va avea uşoare variaţii tot în jurul a 16 grade.

    Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 şi 29 iunie şi la finalul intervalului.

    Oltenia

    În primele zile din interval, valorile termice vor creşte semnificativ, va fi caniculă, iar media regională a temperaturilor maxime va ajunge la 36 de grade. Media minimelor va fi în creştere de la 13…14 grade, până la 18…19 grade. Ulterior, la finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 28 de grade şi ale minimelor de 15 grade. În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va oscila între 31 şi 34 de grade, iar a celor nocturne se va apropia de 17 grade.

    Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 şi 29 iunie.

    La munte

    În primele zile din interval, valorile termice vor creşte semnificativ până la medii ale temperaturilor maxime în jurul a 25 de grade. Media minimelor va fi în creştere de la 9…10 grade, până la 14…15 grade. Ulterior, la finalul primei săptămâni, temperatura aerului va fi în scădere până la medii ale maximelor de 17 grade şi ale minimelor de 10 grade. În a doua jumătate a intervalului, vremea se va încălzi, media valorilor diurne va urca spre 22 de grade, iar a celor nocturne spre 12 grade.

    Probabilitatea pentru averse va fi mai mare în zilele de 28 şi 29 iunie şi la finalul intervalului.

  • Omer Tetik, Banca Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţă, reacţionează la informaţiile privind introducerea unor impozite noi pe profitul excesiv al băncilor

    Conform informaţiilor vehiculate pe piaţă, coaliţia de guvernare discută o impozitare suplimentară pe profitul băncilor, în plus faţă de taxa pe activele bancare introdusă acum mai bine de un an. Formularea din documentul de guvernare este: taxarea profitului excesiv al băncilor pentru o perioadă limitată.

    Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, spune că nimeni nu i-a prezentat până acum vreo variantă de taxare suplimentară a băncilor şi nici nu a fost invitat la discuţii, în condiţiile în care BT este cea mai mare bancă din România, unde acţionarul principal sunt indirect peste 8 milioane de români prin Pilonul 2 de pensii (4,75% din salariul brut al fiecărui salariat se duce în Pilonul 2 de pensii administrat de cele 7 societăţi).

    Răspunzând luni dimineaţă unor întrebări ZF, el spune că orice creştere suplimentară a impozitării băncilor va reduce capacitatea de creditare a economiei reale, a firmelor şi a persoanelor fizice.

    ”Băncile folosesc o bună parte din profit pentru a-şi creşte capitalul, nu pentru a-l distribui acţionarilor. Iar fiecare leu  de capital înseamnă 5 lei care merg către creditarea firmelor şi a populaţiei”.

    El spune că aceste cote diferite de impozitare, care sunt discriminatorii, ar duce la scăderea interesului investitorilor în a susţine sectorul bancar românesc, pentru că ar obţine randamente mai bune în alte sectoare şi în alte ţări, şi ar conduce la un sector bancar mai slab, care nu va avea forţa să susţină investiţiile şi economia.

    Băncile vor să finanţeze economia şi firmele la costuri cât mai reduse posibil pentru a creşte activele bancare totale şi intermedierea financiară, dar costurile de finanţare din România sunt influenţate în primul rând de nivelul ridicat al dobânzilor pe care chiar statul le plăteste la titlurile de stat, nivel care este determinat de cererea ridicată care vine din cheltuielile publice mari, care trebuie finanţate.

    Omer Tetik afirmă că o creştere a pachetului fiscal total cu 1pp din PIB înseamnă o scădere economică de 0,5%, iar în sectorul bancar impactul este semnificativ mai mare, ”chiar dublu, după calculele noastre, prin mecanismul reducerii creditării”.

    El spune că orice creştere a impozitării va afecta cei 8 milioane de români care sunt acţionari indirecţi ai Băncii Transilvania şi ai altor bănci listate prin Pilonul 2 de pensii.

    Pe lângă impozitarea suplimentară a băncilor, coaliţia ia în discuţie şi creşterea de zece ori a impozitului, de la 1% la 10%, pentru deţinerile mai mari de un an, ceea ce va însemna o scădere a interesului investitorilor pentru piaţa de capital românească .

    Luni la prânz, acţiunile Băncii Transilvania erau în scădere cu 1% pe bursă, după ce au apărut informaţii referitoare la taxarea suplimentară a băncilor. Acţiunile BRD erau în scădere cu 1,5%.

    Vedeţi aici evoluţia profitului sectorul bancar în T1/2025

    Mai jos aveţi răspunsurile lui Omer Tetik la întrebările ZF referitoare la taxarea suplimentară a profitului din sistemul bancar:

    ZF: Aveţi informaţii despre posibile discuţii în legătură cu suprataxarea băncilor?

    Omer Tetik: Sistemul bancar este deja suprataxat în România. Nu avem informaţii despre discuţii active, în zona politică, despre o eventuală suprataxare a băncilor – aceste zvonuri sunt frecvente la fiecare modificare a legislaţiei şi de cele mai multe ori se dovedesc neadevărate.

    ZF: Totuşi, ce impact potenţial ar avea orice creştere a impozitării băncilor asupra economiei?

    Omer Tetik: Orice creştere a impozitării băncilor ar reduce imediat capacitatea de creditare a economiei reale, a firmelor şi persoanelor fizice. Băncile folosesc o parte semnificativă a profitului pentru a-şi creşte capitalul, nu îl distribuie acţionarilor. Iar fiecare leu de capital înseamnă cinci lei care merg către creditarea firmelor şi a populaţiei.

    In cazul nostru, la BT – aferent profitului anului trecut, aproape 2 miliarde de lei merg către capital, iar asta ne va permite, în linii mari, să creştem cu 10 miliarde de lei sumele care merg catre creditare. Asta inseamna că am capitalizat 55% din profit, tocmai pentru a creşte creditarea.

    Acesta este un efect multiplicator evident, care contribuie la creşterea prosperităţii, pentru că creditele generează locuri de muncă, investiţii şi stimulează consumul populaţiei.

    România are nevoie de finanţare publică şi privată ca să crească economia, investiţiile, locurile de muncă şi salariile, nu să reducă aceşti parametri, prin suprataxare discriminatorie.

    În plus, ţara noastră trebuie să reducă inechitatea fiscală şi diferenţele de impozitare, adică să uniformizeze cotele, nu să le diferenţieze şi mai mult, pentru că în acest fel interferează în mecanismele pieţei libere şi îngreunează colectarea. Nu ar fi acceptabil ca în anumite domenii să existe cote de impozitare diferite, pentru că asta înseamnă că unele sectoare sunt subminate, cu impact asupra competitivităţii. Concret, cote diferite de impozitare ar duce la scăderea interesului investitorilor în a susţine sectorul bancar (obţinând randamente mai bune în alte sectoare sau ţări) şi ar conduce la un sector bancar mai slab, care nu va avea forţa să susţină investiţiile şi economia.

    ZF: Companiile vă reproşează că nu daţi credite. De ce?

    Omer Tetik: Băncile îşi doresc să finanţeze economia şi firmele, la costuri cât mai reduse posibil şi astfel să crească nivelul de intermediere financiară din România şi activele bancare totale. Este în primul rând interesul nostru şi asta deja se întâmplă, în limitele impuse de reglementări şi corelat cu capitalul pe care îl au companiile, astfel încât să avem un sistem bancar sigur şi sănătos pentru toţi clienţii. Costurile de finanţare – în România – sunt în primul rând influenţate de nivelul ridicat al dobânzilor pe care chiar Statul le plăteşte la titlurile de stat, nivel determinat de cererea ridicată (determinată de cheltuielile mari, care trebuie finanţate). Ne dorim şi este şi în interesul nostru ca aceste costuri de finanţare să fie cât mai reduse şi astfel populaţia, firmele şi Statul să se finanţeze cât mai ieftin.

    ZF: Care va fi influenţa pachetului fiscal asupra economiei şi în particular asupra băncilor?

    Omer Tetik: România trebuie să se concentreze pe reducerea risipei, nu pe creşterea impozitării, pentru că estimarea noastră este că orice creştere a impozitării se va vedea în scăderea creşterii economice şi înseamnă recesiune – o creştere a poverii fiscale cu 1 pp va genera scădere a PIB de 0,5 pp. În sectorul bancar, impactul este semnificativ mai mare, chiar dublu, după calculele noastre, prin mecanismul reducerii creditării. Practic, un leu impozitat suplimentar asupra băncilor poate genera o scădere economică tot de un leu. Deci, impozitarea băncilor ar avea un impact dublu şi devastator asupra economiei.

    ZF: Banca Transilvania este cea mai tranzacţionată acţiune de la Bursă. Ce impact va avea creşterea suplimentară a impozitului?

    Omer Tetik: La fel de important, impozitarea suplimentară a băncilor ar impacta semnificativ piaţa de capital – să nu uităm că unul dintre acţionarii semnificativi ai sistemului bancar – şi, cu siguranţă, valabil în cazul Băncii Transilvania – este sistemul de pensii. Orice creştere a impozitării va afecta 8 milioane de oameni care sunt acţionari indirecţi ai BT şi altor bănci listate. Avem încredere că deciziile au şi vor avea la bază analize responsabile cu privire la impact.