BusinessMagazin

Blog

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deţine o avere, atât în România, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, arată ANAF într-un proiect de ordin pus în dezbatere publică. 

    Echivalentul în lei al celor 25 de milioane de euro este calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României, pe baza datelor deţinute/obţinute de ANAF, în conformitate cu dispoziţiile legale.

    Proiectul arată că estimarea averii se face pe baza datelor şi informaţiilor deţinute sau obţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la bunurile mobile şi imobile deţinute, prrecum şi activele financiare deţinute.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va notifica persoanele fizice cu privire la faptul că acestea fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari, mai arată proiectul de act normativ..

    Grupul de persoane fizice cu averi mari se actualizează o dată la 3 ani.

    Demersul definirii persoanelor cu avere mare face parte din procesul de creare a premiselor legislative şi organizatorice necesare implementării programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari şi a metodelor indirecte de control, ca o expresie normală de integrare a României în tendinţele globale de abordare a fiscalităţii, arată expunerea de motive.

    În scopul asigurării conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice ANAF poate proceda la aplicarea unor tratamente fiscale alternative de creştere a conformării fiscale voluntare, pe baza riscurilor identificate, precum şi la selectarea, pe baza analizei de risc, a persoanelor fizice care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în vederea efectuării de verificări ale situaţiei fiscale personale/verificări documentare, în condiţiile legii.

    Tratamentele fiscale alternative constau în îndrumarea persoanelor fizice cu averi mari, în scopul facilitării conformării fiscale voluntare şi derularea unor programe de notificare a persoanelor fizice privind problemele de neconformare identificate.

    Responsabilă cu aceste acţiuni este Direcţia generală control venituri persoane fizice.

  • Se dau 600 de lei de la stat sub formă de tichete! Care sunt condiţiile şi cine poate beneficia

    Veşti bune de la stat, mulţi români fiind eligibili pentru a primi 600 de lei de la stat sub formă de tichete de creşă. Aceste bilete de valoare se acordă lunar angajaţilor care nu beneficiază de concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului. Totuşi, ele pot fi folosite doar pentru achitarea taxelor la creşa unde este înscris copilul, indiferent că este de stat sau privată.

    Se dau 600 de lei de la stat sub formă de tichete!
    Astfel, ajutorul financiar poate ajuta persoanele cu copii mici să se întoarcă mai repede la muncă. În fiecare lună, mii de persoane din România intră în concediu pentru creşterea copilului. Acest lucru poate afecta, într-o oarecare măsură, producţia economică a ţării, astfel că autorităţile au căutat soluţii pentru a încuraja persoanele aflate în concediu de creştere a copilului să revină mai repede la muncă.

    Conform autorităţilor din România, valoarea tichetului de creşă a crescut, din acest an, la 600 de lei, respectiv cu câteva procente, până în aprilie 2023 valoarea unui tichet fiind de 570 de lei. 

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cum arată singurul parc de aventură subteran unic în Europa, deschis in România

    Club Aventura Praid este unicul parc subteran de aventură din Europa, deschis în 2012 în salina Praid, cu o investiţie iniţială de circa 100.000 de euro, la care s-au adăugat ulterior încă 150.000 de euro.

    Doi ani mai târziu, Marian Petrescu, proprietarul parcului, a investit încă 30.000 în deschiderea unui nou parc de aventură la Băile Tuşnad. În 2014, alături de un asociat, Petrescu a decis să îşi extindă businessul şi în zona Moldovei deschizând parcul de aventură Hamak din judeţul Iaşi, cu o investiţie de 50.000 de euro, care a ajuns, în urma unor modificări ulterioare, la 120.000 de euro.

    Anul trecut, cifra de afaceri a celor trei businessuri s-a ridicat la aproape 250.000 de euro. Cea mai mare parte a veniturilor (150.000 de euro) a fost generată de Club Aventura Praid, urmată de Hamak (circa 80.000 de euro). Parcul de la Băile Tuşnad a avut venituri de 16.000 de euro.

    Investiţiile anuale se ridică la 10-15.000 de euro şi sunt direcţionate în general pe partea de mentenanţă. Pentru anul acesta, Petrescu plănuieşte să investească circa 30.000 de euro în parcul de aventură Praid, pentru modificarea traseelor existente, înlocuirea elementelor şi realizarea a trei trasee noi, unul pentru adulţi şi două pentru copii; pentru parcurile de aventură Băile Tuşnad şi Hamak nu sunt planificate investiţii de extindere.

    Iarna, parcurile Băile Tuşnad şi Hamak sunt închise şi generează doar cheltuieli, spune proprietarul. Salina Praid este însă deschisă tot timpul anului. În cadrul celor trei parcuri de aventură lucrează, în sezon, 25 de angajaţi.

     

  • Este oficial: Avem un nou MILIARDAR în România

    Prag depăşit: grupul Farmexim – distribuţie şi farmaciile Help Net – a trecut de 1 miliard de euro în 2022

    Grupul Farmexim, unul dintre cele mai mari gupuri farmaceutice din România, care include distribuitorul de medicamente cu acelaşi nume şi o reţea de 420 de farmacii Help Net, a trecut în 2022 de afaceri cumulate de 1 miliard de euro după o creştere de 28% faţă de anul anterior. Din grup mai face parte şi o companie nou-înfiinţată, El Pharma, care oferă servicii farma altor companii din domeniu.

    Grupul Farmexim a intrat din 2018 sub acţionariatul germanilor de la Phoenix, unul dintre cele mai mari grupuri farmaceutice din Europa. În cinci ani, până în 2022, afacerile cumulate pe piaţa locală din distribuţie şi retail de medicamente au crescut cu 80%.

    După cifrele de afaceri din 2022, distribuitorul de medicamente ocupă poziţia a patra din piaţă, iar reţeaua de farmacii este pe locul al treilea, atât după numărul de unităţi, cât şi după cifra de afaceri. În total, peste 3.000 de angajaţi lucrează în cadrul grupului farmaceutic.

     

     


     

     

  • COD ROSU de grindină şi vijelie într-un judeţ din România

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri seara, o avertizare cod roşu de vijelii şi grindină pentru mai multe localităţi din judeţul Arad.

    Potrivit ANM, codul roşu vizează localităţile Şicula, Apateu, Sintea Mare, Şepreuş, Zărand şi Olari, din judeţul Arad.

    Se vor semnala grindină de dimensiuni mari, frecvente descărcari electrice, vijelie puternică, cu rafale de peste 90 km/h, averse torenţiale care vor acumula 30..35 l/mp.

    Avertizarea este valabilă timp de o oră, până la ora 20:00.

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Să delapidezi 18 milioane de lei nu e lucru uşor. Directoarea companiei farmaceutice care a făcut-o este eroina zilei, dorim s-o felicităm şi s-o rugam să ne spună şi nouă cum a reuşit

    Presa a bubuit ieri cu stirea despre o directoare – nu e clar, generala sau financiara – a unei companii farmaceutice – au fost mai multe variante despre ce companie este vorba – care a delapidat 18 milioane de lei – sunt variante de sume in functie de unde citesti stirea – si care in final a fost “destructurata” si apoi plasata in arest.

    Breaking news-ul a facut inconjurul televiziunilor, online-ului si social media lasand mult in urma ca rating si audienta stirile despre mirsaviile ingrozitoare la care au fost supusi seniorii nostri in azilele groazei, o rusine pe obrazul Romaniei despre care probabil se va uita repede, doar intram in curand in campanie electorala. Ironic daca stai sa te gandesti unde am ajuns, de la Ana Aslan la Stefan Godei, cum comenta un prieten din presa….

    Revenind la delapidare si la stirea din care nu rezulta modul de operare dar in care abunda cash, marci de parfumuri de lux, bijuterii, posete si imbracaminte de designer si varf de stire, super-ceasuri de colectie, prima reactie a tuturor celor care lucreaza in corporatii (se pare ca este vorba despre o corporatie) dar nu numai a fost:  cum a reusit?

    Avem sute de audituri interne si externe, raporturi de conformare cu zeci de rubrici de completat, cel putin 2 inspectii pe an de la centrala – inspectiile ANAF sunt floare la ureche pe langa o inspectie fiscala, de taxe si trezorerie de la centrala. Avem politici financiare interne dure, revizuite permanent, trebuie sa facem dovada ca toti angajatii le cunosc, indiferent de department, ca au sau nu responsabilitati financiare. Avem proceduri de segregarea responsabilitatilor si avem practici de multiple semnaturi in banca; desigur, totul se misca electronic in aplicatii.

    Apoi, nu mai vorbim de auditul anual facut pentru rapoartele financiare de catre auditorii externi independenti, care este “on top of” celelalte audituri care au loc pe parcursul tuturor celorlalte 12 luni. New entry, auditul pe SAF-T si pasul urmator, auditul de ESG.

    Am lasat auditurile si inspectiile externe separat. ANAF, directia de sanatate publica, inspectia de mediu, inspectia muncii, inspectia ISU, si multe altele. Numai cine nu vrea nu ne inspecteaza.

    Apoi, fiind vorba de industria farmaceutica ca si caz aparte in acest context, avem audituri de buna practica de fabricatie, de buna practica de laborator, de buna practica de studii clinice si inca vreo cateva audituri de ISO. Veti spune ca nu au legatura cu auditurile financiare care se fac, dar demonstreaza totusi ce mecanisme dure de control exista in orice companie din acest sector industrial care are standarde foarte inalte de buna practica.

    Uneori colegii din financiar, atunci cand se termina un audit si imediat incepe o inspectie, se intreaba suparati: noi cand mai lucram?

    Si totusi, iata ca cineva reuseste o astfel de performanta, notabila, pe care in urmatorii ani literatura de specialitate o va analiza, pe care autoritatile o vor folosi ca precedent pentru a face inspectii  de tipul “presupus si mai vinovat” si din studiul careia cativa consultanti isi vor scrie doctorate privind masurile de corectie si preventie.  

    Mai presus de orice, un lucru este clar, sa nu-l mai injuram pe Premierul Marcel Ciolacu cand spune ca vrea sa puna taxe si impozite suplimentare. Daca asa ceva este posibil pentru uzul personal al unui angajat cine stie ce este posibil pentru uzul personal al patronului sau administratorului.

    Ceva este comun in acest caz si in cel al marsaviilor la care au fost supusi seniorii nostri in azilele groazei, toti cei din jur nu au spus nimic pentru ca nu stiau absolut nimc. Nu?

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Ce investiţii are Clotilde Armand, primarul sectorului 1, la Bursa de la Bucureşti

    Clotilde Armand, primarului sectorului 1, cel mai bogat dintre sectoarele Capitalei după PIB şi al doilea din punct de vedere al veniturilor la buget, are investiţii la Bursa de Valori Bucureşti în titluri de stat şi acţiuni individuale care trec de 2 milioane de lei (437.000 de euro), conform calculelor realizate de ZF pe baza celei mai recente declaraţii de avere, cea de la 15 iunie 2023.

    În declaraţie nu se menţioneaza dacă titlurile de stat sunt Fidelis sau Tezaur, dar având în vedere că este şi o investiţie în euro (291.000 de euro), cel mai probabil este vorba de titluri de stat Fidelis. Plasamentul în lei este de 515.000 de lei. Restul deţinerilor sunt acţiuni individuale listate la Bursa de la Bucureşti.

    Astfel, în ordinea ponderilor în portofoliu, primarul sectorului 1 are investiţii la Nuclearelectrica (56.100 de lei), OMV Petrom (40.000 de lei), Romgaz (29.200 de lei), Fondul Proprietatea (29.200 de lei), Banca Transilvania (29.100 de lei), Transgaz (12.900 de lei), Digi Communications (5.500) şi Alro Slatina (5.000).

    Clotilde Armand încasează un venit anual de 175.770 de lei, adică aproximativ 14.650 de lei pe lună, de la şefia Primăriei sectorului 1. Totodată, mai are un salariu de 134.844 de lei pe an din funcţia de cercetător ştiinţific la Institutul de Matematică Simion Stoilow al Academiei Române, adică circa 11.200 de lei lunar.

    În declaraţie mai apar dobânzi încasate la conturi curente, dividende de 14.000 de lei, conturi curente în lei şi în euro şi plasamente în fonduri, inclusiv pensii private sau alte sisteme de acumulare, la BCR Pensii Pilon II, Natixis şi Fidelity. De asemenea, are o colecţie de tablouri şi bijuterii de circa 18.000 de euro, două autoturisme şi imobile.

  • IREAL cât costă o felie de pâine cu untură şi ceapă verde la Electric Castle. Un turist a fotografiat lista de preţuri

    Preţurile la mâncare de la Electric Castle 2023 i-au şocat pe fani, mai ales că unele produse, destul de banale, precum „tradiţionalul” parizer, au adaosuri comerciale uriaşe în raport cu preţul de bază. O felie de pâine cu untură la 150g, considerată pe vremuri „mâncarea studentului”, a ajuns acum delicatesă la festivaluri şi costă 23 de lei.

    Un ştrudel cu mere cu cremă de vanilie şi zahăr pudră la 250g costă 28 de lei, iar dacă se mai alege şi o doză de bere, mai trebuie să scoatem din buzunar încă 17 lei.

    Sunt şi variante de meniu care conţin un sandwich cu parizer, cartofi prăjiţi şi o cola zero, la care preţul începe de la 34 de lei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Povestea unei tinere care în doar doi ani a reuşit sa construiască de la zero o companie cu care face 1 milion de euro

    Managing Director şi Founder AHA MOMENTS – 36 de ani

    Cifră de afaceri (2022): 4,9 mil. lei

    Profit net: 1,2 mil lei

    Număr de angajaţi: 12

    Are o experienţă de 17 ani în domeniul cercetării de marketing; la începutul lui 2021 a mizat pe cartea antreprenoriatului şi a fondat AHA Moments, agenţie locală de cercetare de piaţă, care a înregistrat o creştere accelerată, ajungând la 1 milion de euro cifră de afaceri în al doilea an de activitate.

     

    O VIZIUNE PENTRU VIITOR

    „Rolul care îmi defineşte ADN-ul profesional este acela de a ghida oamenii să se dezvolte, fructificându-şi abilităţile şi deblocând barierele din jur; cred că aceasta e menirea unui lider. Acesta e şi planul meu atât pentru mâine, cât şi pentru 2030. Cred în principiul «pay it forward», oameni care inspiră oameni, care apoi inspiră alţi oameni, şi astfel ajungem cu toţii, ca indivizi, dar deopotrivă din perspectivă colectivă, în forma cea noastră cea mai bună.”bru între cele două lumi.”

  • Care este oraşul cu cele mai ieftine locuinţe din România în raport cu salariile, şi care este cel mai scump oraş

    Locuinţele din marile oraşe din Romania au continuat să se scumpească per ansamblu, dar în mod îmbucurător au ajuns la niveluri de accesibilitate record, în condiţiile în care nevoia de unităţi noi este cu mult peste ofertă, însă creditarea ipotecara a scăzut şi nu a mai asigurat suport pentru tranzacţii, potrivit unei analize Kiwi Finance, principalul broker de credite din România.

    Îmbunătăţirea accelerată a accesibilităţii locuinţelor în marile oraşe s-a produs atât pe fondul avansului salariilor de trei ori mai rapid decât al preţurilor medii la locuinţe, cât şi al scăderii accentuate a vânzărilor de unităţi, în special pe segmentul de locuinţe noi, pe fondul prudenţei şi al scăderii diponibilităţii cumpărătorilor de a accepta nivelurile de preţ prea ridicate afişate de dezvoltatorii imobiliari prinşi în capcana creşterilor semnificative a costurilor în construcţii, coroborat cu creşterea costurilor cu dobânzile.

    Astfel, la sfârşitul primului semestru din 2023, indexul imobiliar Kiwi Finance pentru apartamente şi case a ajuns la valoarea de 1.483 euro/mp, în urcare cu 5,5% faţă de valoarea de înregistrată la sfărşitul T3/2022 (1.406 euro/mp). În paralel, salariul mediu net la nivel naţional a avansat cu 15,5%, până la 4.543 lei (915 euro) în mai 2023, de la 3.933 lei (800 euro) în iulie 2022. În aceste condiţii, indicele agregat de accesibilitate a locuinţelor s-a îmbunătăţit semnificativ, până la 1,62, un nivel record, de la 1,76 în urmă cu nouă luni, deşi o astfel de statistică la nivel naţional nu este atât de relevantă, ci tendinţele de la nivelul marilor oraşe.

    Privind la nivelul principalelor oraşe, deşi gradul de accesibilitate a locuinţelor din Bucureşti a atins o cea mai bună valoare din perioda creditării ipotecare moderne (de după 2006), de doar 1,38, Capitala a fost depăşită în premieră la acest capitol de Timişoara, unde indicele de accesibilitate s-a îmbunătăţit până la 1,30, ambele valori constituind recorduri.

    Timişoara a înregistrat această îmbunatăţire a accesibilităţii locuinţelor, cea mai accelerată dintre marile oraşe, pe fondul faptului că salariile au cunoscut cel mai mare avans din ţară în ultimele 10 luni, de 20,5%, până la 5.157 lei (1.039 euro), pe când preţurile locuinţelor au avansat doar cu 1,2, până la 1.347 euro/mp, potrivit indexului Kiwi Finance.

    În acelaşi timp, salariul mediu net din Bucureşti a crescut cu 15,6%, până la 6.042 lei (1.217 euro), iar preţurile medii ale locuinţelor au urcat cu 5,8%, până la 1.685 euro/mp, arată indexul Kiwi Finance.

    Sibiul şi Ilfovul urmează în clasamentul accesibilităţii locuinţelor între marile oraşe, cu valori de 1,41, respectiv 1,48. Dacă în Sibiu locuinţele s-au scumpit cu 4,1%, până la 1.324 euro/mp, salariile au avansat cu 13,5%, până la 4.677 lei (942 euro), în timp ce în Ilfov locuinţele au înregistrat cea mai puternică scumpire, cu 15,5%, până la 1.390 euro/mp, însă salariile au avansat mai rapid, cu 20%, până la 4.669 lei (941 euro), arata datele Kiwi Finance şi ale INS.

    Braşovul şi Cluj-Napoca urmează în clasamentul accesibilităţii locuinţelor, cu indici de 1,61, respectiv 1,69, după ce preţul mediu al locuinţelor din Braşov a urcat cu 2,2%, la 1.328 euro/mp, iar salariul mediu net cu 11,3%, până la 4.103 lei (827 euro), în timp ce în Cluj-Napoca locuinţele s-au scumpit cu 11,6%, până la 1.864 euro/mp, iar salariile au avansat cu 15%, la 5.470 lei (1.102 euro).

    Constanta şi Oradea, oraşele care aveau cele mai scumpe locuinţe în raport cu nivelul salarial în urma cu 9 luni, au consemnat îmbunătăţiri puternice ale accesibilităţii, cele mai rapide de după Timişoara, până la valori de 1,75, respectiv 1,81, de la niveluri identice de 2,04 în septembrie 2022. Constanţa şi Oradea sunt şi singurele oraşe mari în care s-au înregistrat ieftiniri ale locuinţelor în acest interval, cu 1,5%, până la 1.409 euro/mp, respectiv cu 3,7%, până la 1.269 euro/mp, în timp ce salariul mediu net a crescut în ambele cazuri producând un efect de levier, cu 16,2%, până la 4.005 lei (807 euro) în Constanta, şi cu 9,2%, până la 3.471 lei (699 euro) în Oradea.

    Deşi salariile au avansat considerabil, preţurile medii la apartamente au explodat în ultimele 9 luni în Ilfov şi Cluj-Napoca, crescând cu 24,3%, până la 1.569 euro/mp, respectiv cu 17,5%, până la 1.963 euro/mp, potrivit indexului Kiwi Finance. Aceste scumpiri accelerate ale apartamentelor peste nivelul creşterii salariului mediu net au făcut ca Ilfov şi Cluj-Napoca să fie singurele oraşe în care accesibilitatea apartamentelor a scăzut comparativ cu septembrie 2022, ajungând la 1,67, repectiv 1,78.

    Cele mai mici preţuri medii la apartamente în raport cu salariile au ajuns să fie în Timişoara, după o îmbunatăţire accelerată, apoi în Bucureşti, indicele de accesibilitate atingând valori nemaiîntâlnite, de 1,32, respectiv 1,38. Dacă salariile au crescut semnificativ în Timişoara şi Bucureşti, preţurile medii la apartamente aproape că au stagnat în Timişoara, ajungând la 1.376 euro/mp, în timp ce în capitală au urcat cu 5,3%, la 1.683 euro/mp.

    În schimb, oraşele care aveau cele mai puţin accesibile apartamente în urmă cu 9 luni, Constanţa şi Oradea, sunt cele care acum au înregistrat singurele scăderi la nivelul preţurilor medii, cu 4,1%, până la 1.518 euro/mp, respectiv cu 6,8%, până la 1.331 euro/mp, în contrast cu piaţa, potrivit indexului Kiwi Finance, ceea ce a făcut ca indicele de accesibilitate să se îmbunătăţească puternic în aceste două oraşe, până la 1,88, respectiv 1,90.

    În schimb, Braşovul a ajuns să aibă cele mai puţin accesibile apartamente din marile oraşe din ţară, deşi gradul de accesibilitate s-a îmbunătăţit până la 1,96, pe fondul faptului că preţul mediu a crescut uşor, cu 2,7%, până la 1.622 euro/mp, mult mai lent decât salariile.

    Totodată, în Sibiu, preţurile medii la apartamente au avansat cu 7,1%, la 1.395 euro/mp, astfel că indicele de accesibilitate s-a îmbunătăţit până la 1,48, a treia cea mai bună valoare după Timişoara şi Bucureşti.

    Raportat la cele 36 de capitale din Europa, Bucureştiul are apartamentele cele mai ieftine în raport cu salariile, capitala României fiind depăşită la acest nivel doar de Bruxelles, care este totuşi un oraş atipic prin statutul de „capitală UE” pe care îl are, potrivit unei analize comparative pe baza datelor culese din portalul Numbeo.

    După cum s-a evidenţiat anterior, accesibilitatea apartamentelor din Bucureşti s-a îmbunătăţit semnificativ, până la 1,38, pe baza datelor din indexul Kiwi Finance, ceea ce este aproape identic cu indicele de accesibilitate înregistrat în urmă cu 9 luni de Bruxelles.

    Numai că în acest interval, preţurile medii la apartamente au scăzut uşor în Bruxelles, cu 2,3%, iar salariile au urcat cu 10,4%, producând un efect de levier care a dus la îmbunătăţirea accesibilităţii apartamentelor, până la 1,22, de la 1,37 anterior, concluzionează analiza realizată de Kiwi Finance.