BusinessMagazin

Blog

  • Ciucu: Vorbim prea mult de Nicuşor Dan. Pe mine mă susţine Ilie Bolojan

    Ciprian Ciucu, candidatul PNL la Primăria Capitalei, a declarat la RFI că preşedintele României, Nicuşor Dan, este menţionat excesiv în actuala campanie electorală, mai des decât în perioada alegerilor prezidenţiale.

    Liberalul spune că îşi desfăşoară campania „mai indie, mai naturală şi fără foarte mulţi bani”, motiv pentru care nu plănuieşte o lansare spectaculoasă a programului său.

    Întrebat dacă îl va invita pe preşedintele Nicuşor Dan la un eveniment de prezentare a programului, Ciucu a spus că nu-şi imaginează cum şeful statului ar putea participa la o acţiune „oarecare”, explicând că astfel de invitaţii se discută de obicei pe canale discrete, pentru a evita situaţiile delicate. „Nu ştiu dacă domnul Nicuşor Dan ar veni la un eveniment pe stradă”, a spus acesta.

    Ciucu a subliniat că sprijinul esenţial pentru un primar general vine din partea Guvernului, nu a Preşedinţiei.

    El a afirmat că premierul Ilie Bolojan îl susţine în campanie şi că această susţinere este mai importantă pentru Bucureşti, având în vedere competenţele executive ale Guvernului.

    Ciucu a enumerat domeniile în care Capitala depinde direct de instituţiile centrale: Metrorex, proiectele de infrastructură majoră, ELCEN şi finanţarea necesară marilor investiţii.

    Întrebat dacă va pune în aplicare referendumul lui Nicuşor Dan, candidatul PNL a spus că: „Este normal să punem în aplicare un referendum. Este nevoie de mai multă coerenţă între Primăria Generală şi sectoare”.

  • Răspunsul lui Bolojan, întrebat când se opreşte cu creşterile de taxe şi reducerile de venituri

    „Ar trebui să ne oprim cât mai repede posibil”, a răspuns Bolojan, la Europa Liberă.

    „Dar înainte de a spune ce mai trebuie să facem şi când am putea face acest lucru, trebuie să le subliniem românilor nişte realităţi. Pentru că ne-am împrumutat în aceşti ani cu o viteză prea mare, am crescut gradul de îndatorare al României, ni s-a scăzut rating-ul, deci încrederea pe care pieţele o au faţă de România, ceea ce a generat creşterea dobânzilor la creditele pe care le-a contractat România”, a adăugat premierul.

    Bolojan spune că România plăteşte dobânzi mai mari decât celelalte ţări din regiune: „Din cauza acestui fapt, de exemplu, anul acesta şi anul viitor, valoarea dobânzilor pe care le-a plătit şi le va plăti România se situează între 11 miliarde de euro şi 12 miliarde de euro anul viitor, deci 3% din PIB-ul României. Când discutăm în termeni de deficit de 8,4% cât este anul acesta, sau anul viitor, puţin peste 6%, jumătate vor fi cheltele cu dobânzile”.

    În opinia premierului, „orice om raţional înţelege că atunci când ai astfel de dobânzi, trebuie să lucrezi, să-ţi creşti veniturile, încasându-ţi taxele pe care deja le-ai stabilit, nu mai trebuie să creştem taxe, trebuie doar să le încasăm pe cele care le-am stabilit, scăzându-ţi cheltuielile, eliminând risipa, ceea ce trebuie să facem în continuare, asta mai trebuie să facem, şi în mod evident, echilibrând bugetele, asigurând banii pentru investiţii, în aşa fel încât să susţinem economia românească, începând de anul viitor, trebuie să ne scădem presiunea pe aceste deficite”.

    Doar în felul acesta, încrederea în România va creşte şi i se va îmbunătăţi ratingul, urmând să ia împrumuturi cu dobânzi mult mai mici.

    Scăderea punctelor procentuale la dobânzile pe care le plăteşte România nu este suficientă, „pentru că, chiar dacă noi avem un grad de îndatorare ca ţară mai mic decât media ţărilor din Europa, avem 60%, este în creştere faţă de 80%”.

  • Piaţa locuinţelor de lux explodează în 2025: peste 1.000 de imobile premium finalizate în Bucureşti, cel mai mare volum din ultimii 30 de ani

    Piaţa rezidenţială premium şi de lux din Bucureşti marchează în 2025 cel mai puternic an din istoria sa modernă: peste 1.000 de locuinţe high-end sunt finalizate în Capitală şi împrejurimi, un volum fără precedent într-o piaţă care, în mod tradiţional, produce între 400 şi 700 de unităţi pe an. Valoarea totală a tranzacţiilor depăşeşte 415 milioane de euro, potrivit unei analize SVN România, semn că segmentul de top continuă să avanseze chiar şi într-un context de piaţă mai temperat pe zona mass-market.

    Explicaţia ţine de maturizarea acestei nişe, dar şi de faptul că 2025 a fost anul în care au ajuns la livrare mai multe proiecte de dimensiuni medii şi mari, fiecare cu minimum 100 de apartamente. În paralel, o serie întreagă de ansambluri boutique, cu câteva zeci de unităţi, a împins în sus oferta totală, într-un moment în care cererea pentru locuinţe „cu identitate” creşte. „2025 a fost un an bun pentru piaţa rezidenţială premium şi de lux din Capitală, cu un număr record de livrări şi tranzacţii pentru istoria modernă a României – iar un volum similar nu se va mai înregistra prea curând, având în vedere împuţinarea terenurilor pretabile pentru dezvoltarea unor proiecte similare”, afirmă Raluca Dobrişan, managing partner SVN Romania Î Residentialist Î Floreasca.

    În timp ce piaţa totală din Bucureşti-Ilfov a raportat o scădere de 5,7% la tranzacţii în primele zece luni din an, segmentul de lux merge în contracurent. Preţurile medii pornesc de la 3.500 €/mp şi pot urca la peste 6.000 €/mp în proiectele din zonele cele mai căutate, de la Aviatorilor şi Primăverii până la Floreasca şi Herăstrău. Valoarea medie a unei locuinţe noi de lux tranzacţionate în 2025 a fost de aproximativ 400.000 euro Ă TVA, iar în cazul proprietăţilor spectaculoase, cu suprafeţe mari şi privelişti rare, preţurile au depăşit două milioane de euro. În plus, SVN România a închis în acest an mai multe tranzacţii în intervalul 1–1,3 milioane euro Ă TVA, confirmând efectul de „flight to quality” în rândul cumpărătorilor cu lichidităţi.

    Un alt element relevant pentru dinamica pieţei îl reprezintă schimbarea definiţiei locuinţei premium: nu mai este suficient amplasamentul bun şi finisajele scumpe. „Piaţa rezidenţială premium şi de lux s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani şi o locuinţă de profil nu mai poate fi definită doar prin amplasament, suprafeţe şi finisaje, ci şi prin concepte elaborate de design sau tehnologii şi sisteme sustenabile de furnizare a energiei”, explică Raluca Dobrişan. Nu lipsesc astfel panourile solare, soluţiile de smart-home integrate, recuperarea de energie sau ansamblurile cu emisii reduse, abordări pe care acum câţiva ani le regăseai aproape exclusiv în proiecte internaţionale.

    În total, aproximativ 18.000 de locuinţe noi vor fi finalizate în 2025 în Bucureşti şi împrejurimi, un volum uşor peste cel din 2024 – an în care livrările au atins cel mai mic nivel din ultimii cinci ani. Diferenţa majoră constă însă în structura pieţei: segmentul de lux reprezintă acum cea mai puternică zonă de creştere, în timp ce segmentul mass-market continuă să resimtă presiunea costurilor, a fiscalităţii şi a încetinirii vânzărilor.

     


           
     

  • O bulă dot com 2.0 se naşte la orizont? Şefii companiilor de tehnologie încep să recunoască faptul că AI-ul ar putea fi mai degrabă subiect de speculaţie pe bursă decât de revoluţie tech după ce investiţii de miliarde au început să curgă, dar fără să genereze profituri semnificative sau să ducă la crearea unor tehnologii uimitoare

    Executivii din tehnologie îşi exprimă tot mai des îngrijorarea că în sectorul inteligenţei artificiale se formează o bulă, pe fondul unor evaluări care au luat avânt mult peste nivelul pe care îl justifică veniturile actuale. În ultimele săptămâni, pieţele au început să se confrunte cu ideea că prea mult capital se îndreaptă spre boom-ul AI, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea profiturilor şi nivelul real al cererii.

    Dacă până acum avertismentele proveneau în principal din zona financiară, inclusiv de la lideri precum David Solomon (Goldman Sachs) şi Ted Pick (Morgan Stanley), îngrijorările s-au extins şi în rândul fondatorilor şi directorilor companiilor care dezvoltă chiar tehnologia AI. Celebrul investitor Michael Burry, cunoscut pentru pariul „Big Short”, a acuzat în această săptămână marile companii de infrastructură AI – aşa-numiţii „hyperscalers” – că subestimează masiv deprecierea cipurilor, ceea ce ar supraevalua puternic profiturile unor jucători precum Oracle sau Meta.

    În interviuri acordate CNBC la Web Summit Lisabona, mai mulţi CEO au recunoscut deschis că situaţia actuală prezintă semne de supraîncălzire. Jarek Kutylowski, CEO-ul DeepL, afirmă că „evaluările sunt exagerate” şi că există indicii clare ale unei bule iminente. Hovhannes Avoyan, CEO Picsart, spune că multe startupuri AI sunt finanţate la evaluări uriaşe în ciuda faptului că nu generează venituri reale, fiind susţinute mai degrabă de „vibe revenue” decât de performanţe concrete.

    Chiar şi David Risher, CEO-ul Lyft, admite că „suntem cu siguranţă într-o bulă financiară”, deşi crede în potenţialul transformator al tehnologiei. El face distincţia între entuziasmul financiar, pe care îl consideră riscant, şi infrastructura tehnologică – centre de date, modele AI tot mai avansate – care, în opinia sa, va continua să aibă un rol esenţial în economie pe termen lung.

    În ciuda temerilor, cererea pentru soluţii AI rămâne puternică, iar executivii se aşteaptă ca aceasta să crească în 2026. Totuşi, adoptarea este încă dificilă: companiile sunt interesate, dar întâmpină probleme în integrarea tehnologiilor la scară largă. Kutylowski subliniază că interesul este enorm, dar nu crede că „fiecare organizaţie” va avea în curând implementări mature.

    În paralel, investiţiile continuă să explodeze. Un raport recent al Accel arată că până în 2030 capacitatea centrelor de date AI ar putea ajunge la 117 gigawaţi, investiţiile totale necesare în următorii cinci ani fiind estimate la 4 trilioane de dolari. Pentru recuperarea acestei sume ar fi nevoie de aproximativ 3,1 trilioane de dolari în venituri. Nvidia, OpenAI şi alţi giganţi au anunţat deja proiecte de miliarde pentru a extinde infrastructura la nivel global. Accel consideră că trei motoare vor alimenta această creştere: modelele AI tot mai puternice, serviciile AI de nouă generaţie şi „revoluţia agentică” din companii, în care AI va prelua sarcini operaţionale.

    Nu toţi sunt însă convinşi că investiţiile masive sunt necesare. Ben Harburg, managing partner la Novo Capital, crede că estimările privind nevoia de energie, chipuri şi centre de date sunt exagerate şi avertizează că şi în infrastructură se poate contura o bulă. Potrivit lui, chiar şi liderii industriei ar recunoaşte în privat că proiecţiile iniţiale au fost prea optimiste.

    Pe măsură ce capitalul curge în continuare spre AI, industria se află la intersecţia dintre un potenţial istoric şi un risc financiar tot mai evident. Deşi tehnologia pare pregătită să redefiniească sectoare întregi ale economiei, decalajul dintre promisiune şi monetizare rămâne o vulnerabilitate majoră — iar întrebarea dacă piaţa poate susţine evaluările actuale devine tot mai dificil de ignorat.

     

  • Mugur Isărescu, guvernator BNR: Piaţa monetară internă, piaţa valutară, pieţele externe sunt mulţumite cu actuala combinaţie de nivel al ratei dobânzii la lei, nivelul cursului de schimb, mişcările de capital în şi în afara UE. Nu avem de ce să tulburăm piaţa. Să intrăm peste ea ca să-I facem ce?

    Piaţa monetară internă, piaţa valutară, pieţele externe sunt mulţumite cu actuala combinaţie de nivel al ratei dobânzii la lei, nivelul cursului de schimb, mişcările de capital în şi în afara UE. Nu avem de ce să tulburăm piaţa. Să intrăm peste ea ca să-I facem ce?, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul conferinţei de presă susţinută la BNR.

    Ce a mai spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR:

    Poate fi un semnal de alarmă în  sensul că se adevereştec e era de aşteptat. Iei asemenea măsuri fiscale, se reduce cererea şi activitatea economică scadă. Ce încercăm să facem împreună cu guvernul este vorba de un program comun. Corecţia este fiscală şi ne adaptăm şi noi politicile monetare în funcţie de această corecţie. Este vorba de un program de corecţie care este sprijinit de UE. Trebuie să evităm recesiune. Nu este uşor când vrei să ieşi dintr-o politică prociclică. Când s-a tot stimulat cererea am ajuns să stimulăm producţia pe plan extern de fapt.

    Facem efort să dăm inflaţia în jos păstrând rata actuală de dobândă de politică monetară, ceea ce nu este uşor nici pentru noi.

    Nu cred că vom avea două luni de creştere negativă economică, ceea ce ar define recesiunea. Dar şi în această variantă, să zicem că şi în T4 faţă de T3 o să avem ceva cu minus, pe tot anul totuşi va fi o creştere pozitivă.

    Creşterea preţului la electricitate influenţează cererea de consum şi costurile. Efectele nu se pot disipa rapid. De adata aceasta estimările noastre sunt mai aproape de ce se va întâmpla, adică inflaţia va rămâne undeva la 9%, după care vas cădea mai mult. Pe de altă parte, vedem pozitiv şi faptul că nu s-a depăşit o inflaţie de 10%, care este un prag psihologic.

    Cursul nu mai are cum să coboare sub 5 lei pentru 1 euro. Există o perioadă de ralativă stabilitate a cursului determinată pe de o parte de intrările de capital, fonduri europene.

    În ultimele luni avem un free floating, adică nu am mai intervenit pe piaţă.

  • Un vierme mic tocmai a dezvăluit un mare secret despre cum să trăieşti mai mult

    Stimulii senzoriali, precum atingerea şi mirosul, pot anula efectele dietelor restrictive asupra duratei de viaţă. Acestea suprimă gena cheie a longevităţii, numită fmo-2. Descoperirea ar putea duce la prelungirea vieţii fără diete extreme şi chinuitoare, scrie Science Daily.

    Cercetarea, publicată în PNAS, foloseşte organismul model C. elegans, un vierme studiat pe scară largă, pentru a investiga modul în care semnalele de mediu şi accesul la hrană influenţează longevitatea. Când gena fmo-2 este supraactivată, viermii devin ciudat de indiferenţi la pericol şi hrană, sugerând un compromis între durata de viaţă şi comportament.

    Scott Leiser de la Universitatea din Michigan şi Safa Beydoun au descoperit că experienţele senzoriale precum atingerea pot opri efectele benefice ale dietei restrictive. Pentru a testa această ipoteză, ei au aşezat viermi pe un strat de bile care imitau senzaţia bacteriei E. coli pe care o întâlnesc în mod normal în timpul hrănirii.

    Acest indiciu tactil uşor a fost suficient pentru a suprima activitatea genei fmo-2 în intestin şi a redus prelungirea duratei de viaţă produsă de obicei de restricţia alimentară. Experimentele au revelat că atingerea activează un circuit neural care modifică semnalele din celulele care eliberează dopamină şi tiramină, reducând beneficiile restricţiilor alimentare asupra longevităţii.

    „Enzima fmo-2 remodelează metabolismul şi, ca rezultat, creşte durata de viaţă”, a explicat Leiser.

    „Fără enzimă, restricţia alimentară nu duce la o durată de viaţă mai lungă”.

    Vestea bună: „Dacă am putea induce fmo-2 fără a elimina alimentele, am putea activa răspunsul la stres şi am putea păcăli creierul să vă facă să trăiţi mai mult”.

    „Credeţi sau nu, majoritatea ideilor centrale şi tipurilor de metabolism pe care le studiem sunt conservate de la viermi la oameni”, a spus Leiser. Atât oamenii, cât şi viermii eliberează hormoni, inclusiv adrenalină sau dopamină, ca răspuns la ceea ce simt în jurul lor.

    Cercetările anterioare au arătat că simplul miros al hranei poate contracara beneficiile restricţiei alimentare pentru supravieţuire.

    Într-un studiu separat publicat în Science Advances, echipa a descoperit că enzima influenţează comportamentul în moduri surprinzătoare. Viermii modificaţi genetic pentru a supraexprima fmo-2 au devenit bizari: nu s-au retras din faţa bacteriilor periculoase şi nu s-au oprit să se hrănească, aşa cum ar fi făcut viermii normali. Practic, au devenit indiferenţi la lumea din jurul lor.

    „Orice intervenţie pentru prelungirea vieţii va avea efecte secundare şi credem că unul dintre aceste efecte secundare va fi comportamental”, a spus Leiser.

    „Prin înţelegerea acestei căi, am putea furniza suplimente pentru a compensa unele dintre aceste efecte comportamentale negative”.

    Leiser intenţionează să continue investigarea modului în care creierul, metabolismul, comportamentul şi sănătatea interacţionează, cu scopul de a dezvolta medicamente care vizează aceste căi naturale pentru a prelungi viaţa fără sacrificiile dietelor extreme.

  • De ce dosarele Epstein reprezintă o ameninţare politică tot mai mare pentru Donald Trump

    Un nou set de emailuri din arhiva Epstein a readus în atenţie legăturile trecute dintre Donald Trump şi Jeffrey Epstein, generând riscuri politice tot mai mari chiar şi în absenţa unor dovezi directe de infracţiuni.

    Deşi documentele nu oferă nicio probă clară care să îl lege pe Trump de crimele lui Epstein, comportamentul defensiv al preşedintelui american şi rezistenţa lui faţă de transparenţă continuă să alimenteze suspiciunile publice, conform unei analize a CNN.

    Cele mai recente emailuri fac referire la interacţiuni trecute între Trump, Epstein şi Virginia Giuffre, inclusiv surprinderea lui Epstein că numele lui Trump nu apăruse în acuzaţiile iniţiale.

    Un mesaj sugera că Trump ştia de recrutarea de fete făcută de Ghislaine Maxwell la Mar-a-Lago, deşi Giuffre însăşi nu l-a acuzat niciodată pe Trump de un comportament neadecvat.

    În ciuda ambiguităţii, criticii lui Trump au folosit aceste referinţe pentru a susţine că acesta ar fi putut fi mai informat despre ce făcea Epstein, chiar dacă nu există dovezi clare.

    Pe măsură ce Congresul se apropia de forţarea dezvăluirii tuturor dosarelor Epstein, Trump şi Casa Albă păreau concentraţi pe blocarea unei petiţii bipartizane.

    El a criticat public republicanii care susţineau măsura, iar administraţia ar fi organizat chiar o întâlnire în Situation Room cu un legislator GOP implicat.

    Demersul nu a reuşit, însă intervenţia neobişnuită nu a făcut decât să amplifice scepticismul deja puternic al americanilor privind o posibilă acoperire guvernamentală.

    Gestionarea de către Trump a subiectului Epstein a inclus schimbări bruşte în privinţa publicării documentelor, explicaţii îndoielnice despre declaraţii anterioare şi decizii neexplicate privind încarcerarea lui Maxwell.

    Administraţia sa a facilitat şi un interviu controversat cu Maxwell, aparent menit să îl apere pe Trump, doar ca noile emailuri să contrazică afirmaţiile acesteia.

    Chiar şi fără probe de infracţiuni, aceste inconsecvenţe întăresc percepţia că Trump ascunde ceva important de ochii publicului.

    Sondajele arată că americanii nu au încredere în modul în care administraţia a gestionat cazul Epstein, cu un raport de dezaprobare de peste trei la unu.

    Majoritatea cred că guvernul ascunde informaţii despre clienţii lui Epstein, iar mulţi, inclusiv republicani, cred că Trump nu a oferit suficientă transparenţă.

    Cum publicul este deja predispus să creadă ce e mai rău, reacţiile lui Trump riscă să întărească ideea că adevărurile incomode sunt ţinute ascunse.

  • China lansează avertismente dure împotriva Japoniei în cazul unei intervenţii militare în Taiwan

    „Dacă partea japoneză nu reuşeşte să înveţe lecţii din istorie şi îndrăzneşte să îşi asume riscuri sau chiar să folosească forţa pentru a interveni în chestiunea Taiwanului, va suferi o înfrângere zdrobitoare împotriva Armatei Populare de Eliberare, cu o voinţă de oţel, şi va plăti un preţ greu”, a transmis vineri, ministerul Apărării de la Beijing.

    Răspunsul Chinei vine pe fondul declaraţiile recente făcute de prim-ministra Japoniei, Sanae Takaichi. În faţa Parlamentului, Takaichi a afirmat că un atac chinez asupra Taiwanului ar putea reprezenta o „situaţie de ameninţare la adresa supravieţuirii”, justificând o reacţie militară japoneză.

    Reprezentanţii Republicii Populare Chineze din Osaka au transmis că „gâtul care se bagă unde nu trebuie trebuie tăiat”, declaraţie condamnată de diplomaţia japoneză.

    Presa de stat chineză a amplificat retorica, acuzând Japonia că încearcă să redevină o putere militară regională, în ciuda Consituţiei sale.

    China consideră Taiwanul parte a teritoriului său şi nu exclude folosirea forţei pentru a-l prelua, în timp ce guvernul taiwanez respinge ferm aceste pretenţii.

    Insula se află la doar 110 km de teritoriul japonez, iar rutele maritime din jurul ei sunt vitale pentru economia Japoniei, care găzduieşte şi cel mai mare contingent de trupe americane din afara SUA.

  • Bursă. Profitul Nuclearelectrica a crescut cu aproape 27% în primele 9 luni/2025, la 1,63 mld. lei. Venituri de 4,1 mld. lei, plus 23%

    Nuclearelectrica (SNN), singurul producător de energie nucleară din România, a încheiat primele 9 luni din 2025 cu venituri din exploatare de 4,1 mld. lei, în creştere cu 23% faţă de perioada similară din 2024, în timp ce profitul net s-a majorat cu 26,6%, la 1,63 mld. lei, arată datele din raportul financiar al companiei publicat vineri la Bursa de Valori.

    Veniturile din exploatare au crescut cu 22,9%, în principal ca urmare a majorării veniturilor din vânzarea energiei electrice cu 23,9%, determinată de avansul de 19,1% al preţului mediu ponderat al energiei electrice vândute în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, faţă de preţul mediu ponderat din aceeaşi perioadă a anului 2024, în condiţiile unui volum total de energie electrică vândut uşor în creştere (plus 3,7%).

    Profitul operaţional (EBITDA) a crescut cu 19,9% (plus 361 mil. lei) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în principal ca urmare a majorării veniturilor din vânzarea energiei electrice cu 23,9% (plus 783 mil. lei), compensate parţial de creşterea cheltuielilor cu contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, în valoare de 394 mil. lei.

    SNN a fost, până la 31 decembrie 2024, vânzător în cadrul Mecanismului de Achiziţie Centralizată de Energie Electrică (MACEE). Începând cu anul 2025, SNN nu mai este vânzător în cadrul acestui mecanism.

    Alte note din raport: 

    ♦ Cheltuielile din exploatare, excluzând deprecierea, amortizarea şi CFTE, au crescut cu 1,6% în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, la 1,49 mld. lei, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Această evoluţie este determinată în principal de majorarea cheltuielilor cu combustibilul nuclear necesar exploatării unităţilor, precum şi de creşterea cheltuielilor cu personalul, aceste efecte fiind parţial compensate de reducerea costului cu energia electrică achiziţionată, pe fondul unui mix cantitate–preţ mai favorabil pe piaţa spot, ambele elemente fiind inferioare celor din perioada similară a anului trecut.

    ♦ Producţia brută de energie electrică a celor două unităţi operaţionale ale CNE Cernavodă a fost de 8.042.244 MWh în primele nouă luni ale anului 2025 (din care 2.913.904 MWh în trimestrul III 2025); din această producţie brută, consumul propriu tehnologic al unităţilor în timpul funcţionării, precum şi în timpul opririlor, asigurat din producţie proprie, a fost de 660 mii MWh în primele nouă luni (din care 238 mii MWh în trimestrul III 2025).

    ♦ Cantitatea de energie electrică vândută pe bază de contracte, pe piaţa spot (PZU şi PI), precum şi pe PE (septembrie estimat), este de 7.749.702 MWh, cu 6,4% peste programul de vânzări, respectiv 7.280.804 MWh (dimensionat la prognoza de producţie, fără estimarea opririlor neplanificate), şi cu 3,7% mai mare faţă de cantitatea de energie electrică vândută în primele nouă luni din 2024.

    ♦ Cantităţile de energie electrică vândute pe piaţa concurenţială a contractelor bilaterale au reprezentat, în primele nouă luni din 2025, o cotă procentuală de 86,48% din volumul total al energiei electrice vândute (inclusiv dezechilibre), faţă de o cotă de 16,47% înregistrată în primele nouă luni din 2024.

    ♦ Valoarea totală a programului de investiţii al SNN pentru anul 2025 este de 3.431.292 mii lei (fără rambursările de rate aferente creditelor externe pentru investiţii), astfel cum a fost aprobată prin Hotărârea nr. 3/09.04.2025 a Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor.

    ♦ Din valoarea totală a programului, aproximativ 91% reprezintă investiţiile în curs, în timp ce investiţiile noi, modernizările şi dotările însumează aproximativ 9%. Totodată, împrumuturile acordate filialelor şi entităţii asociate, precum şi aportul la capitalul social al FPCU, însumează 18,45%, respectiv 632.936 mii lei.

     


     

     

  • Cătălin Drulă, atac la adresa lui Băluţă: Comunicarea acestui domn e o butaforie

    „Toată comunicarea acestui domn e o butaforie, ca o fântână cântătoare. Mă uit la dl. Băluţă cum inventează nişte cifre fantasmagorice în timp ce, de fapt, falimentează bugetul Sectorului 4, chiar şi aşa generos cum i l-a împărţit guvernul, în dauna primăriei generale”, a transmis Drulă, vineri, printr-un mesaj publicat pe Facebook.

    Candidatul USR susţine că primarul PSD ar fi trecut în buget aproape 5 miliarde de lei din programele PNDL sau Anghel Saligny, fonduri „care nu există în execuţie, nici ca venituri, nici cheltuieli. Sunt doar pe hârtie, doar din pix”.

    „Între timp, acumulează datorii şi lasă facturi neplătite. Doar pe 2025, Sectorul 4 va plăti 100 de milioane de lei dobânzi. Enorm. “90% fonduri europene”. O afirmaţie 90% fake. PNDL/Saligny sunt fonduri de la bugetul de stat, nu europene – şi oricum nu există în realitate. Nu le-a investit, nu le-a cheltuit, nu le-a primit de la guvern”, continuă fostul ministru al Transporturilor.

    În încheierea mesajului, Cătălin Drulă a transmis: „Totul e fake la PSD-istul de la S4. Cere cu disperare respect, obsesia mafioţilor. În timp ce ne zâmbeşte pe zeci de milioane de pe toate gardurile, clanurile care mutilează oraşul îşi freacă mâinile”.