BusinessMagazin

Blog

  • 2025, aurul metalelor preţioase. Claudiu Cazacu, XTB: „Aurul şi argintul au crescut spectaculos după ani în care au stat în penumbră”. Care sunt perspectivele pentru investitori în 2026?

    În 2025, aurul şi alte metale preţioase au înregistrat creşteri remarcabile după ani în care au fost trecute în plan secund, marcând o recuperare rapidă a valorii şi sporind interesul investitorilor pentru active sigure, într-un an în care evoluţia a fost alimentată atât de incertitudinile geopolitice, precum tensiunile dintre marile puteri, cât şi de temerile privind inflaţia ridicată din Statele Unite.

    Pe termen scurt, preţurile pot înregistra fluctuaţii, iar viitoarele evoluţii depind de turbulenţele comerciale şi geopolitice internaţionale, spune Claudiu Cazacu, analist al casei de brokeraj XTB România, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi, ediţia din 23 decembrie.

    „Acesta a fost anul metalelor preţioase; asta s-a văzut destul de clar, iar în conexiune cu acestea sunt şi riscurile întrucât creşterea spectaculoasă a aurului, argintului şi altor metale vine, la fel ca în cazul pieţelor din Europa Centrală şi de Est, după o perioadă de ignorare, aceste active rămânând în penumbră după ani în care ar fi avut motive de creştere. Deci recuperarea a fost destul de rapidă.”, explică el.

    Pe lângă contextul geopolitic şi inflaţia ridicată, creşterea aurului a fost susţinută şi de aşteptările privind relaxarea politicii monetare în SUA, care fac metalul preţios mai atractiv pentru investitori, deoarece dobânzile mai mici reduc randamentele alternative şi, implicit, costul oportunităţii de a deţine aur, consolidându-l astfel ca un refugiu de încredere într-o perioadă marcată de instabilitate. De asemenea, cererea consistentă venită din partea băncilor centrale mari, în special din China şi India, a întărit această tendinţă.

    „Cred că potenţialul pe termen lung rămâne interesant pentru cei care vor un portofoliu echilibrat. De obicei, creşterile foarte agresive duc şi la tentaţii de marcări de profit. Însă interpretăm mişcarea aceasta de piaţă drept o oglindă a ceea ce înseamnă transformări în relaţii internaţionale, în ceea ce priveşte rolul monedelor-cheie, rolul dolarului american în cadrul activelor de rezervă”, continuă reprezentantul XTB.

    Creşterea aurului a fost stimulată şi de incertitudinile de pe pieţele de capital internaţionale, unde investitorii au căutat să-şi protejeze portofoliile în faţa volatilităţii, dar şi de cererea industrială pentru aur şi argint, care a revenit rapid pe fondul redresării economice.

    „Riscul este acela al unei lumi tot mai conflictuale. În plus, chiar dacă pieţele par a se fi obişnuit cu nivelul actual al taxelor vamale, riscul de a vedea noi etape de creştere – inclusiv în relaţia SUA-China – sau turbulenţe în raporturile comerciale dintre Europa şi SUA reprezintă surse de risc”, adaugă Claudiu Cazacu.

    Investitorii pot obţine expunere pe aur fără să-l deţină fizic prin instrumente precum fonduri de mărfuri, produse structurate sau ETF-uri (exchange traded funds) listate pe pieţele internaţionale. Acestea permit urmărirea evoluţiei preţului metalului preţios fără problemele legate de depozitare sau securitate.

    Printre opţiuni se numără ETC-uri (Exchange Traded Commodities – produse care urmăresc evoluţia preţului aurului), precum cele oferite de iShares, Invesco sau WisdomTree, sau ETF-uri VanEck, care oferă expunere pe acţiuni din mineritul aurului. La Bursa de Valori Bucureşti, certificatele EBGLD1 emise de Erste Bank reprezintă o alternativă similară. Înainte de a investi, investitorii primesc un KID (Key Information Document), un document care detaliază informaţiile esenţiale despre produs, riscuri şi costuri.

    „Este posibil ca metalele preţioase să mai aibă de crescut, dar consider că ar trebui să fim un pic sceptici pentru că am înregistrat deja o creştere foarte mare, iar anul viitor plecăm deja de la o bază ridicată. Deci s-ar putea ca randamentul procentual să nu fie la fel de mare”, spune Alexandru Angelo, investitor pe piaţa de capital, invitat în cadrul aceleiaşi emisiuni.

     

  • Când este momentul potrivit să cumperi titluri de stat Fidelis şi ce trebuie să ştii dacă vrei să le vinzi înainte de scadenţă

    Programul de titluri de stat Fidelis, prin care statul român se împrumută lunar de la persoane fizice la dobânzi neimpozabile şi mai atractive decât cele bancare, a câştigat din ce în ce mai mult teren în 2025, iar nivelul tot mai ridicat de popularitate îi face pe investitori să se întrebe nu doar când este momentul potrivit să cumpere, ci şi ce riscuri implică o vânzare înainte de scadenţă. Lucian Isac, CEO al Estinvest, spune că titlurile cu dobânzi mai mari vor rămâne căutate pe piaţa secundară, unde tranzacţiile se pot realiza rapid, iar singurul risc major ar fi o eventuală creştere a dobânzilor, scenariu considerat puţin probabil.

    „Chiar dacă inflaţia este de 9-10%, iar dobânzile titlurilor sunt de 6-7% (donatorii de sânge beneficiind de bonificaţie de 1%), din toate analize reiese că este mai bine remunerat capitalul investit în titluri decât cel din depozite bancare. Pe de altă parte, dacă va continua trendul de scădere al inflaţiei, anul viitor putând avea undeva spre 6%, atunci şi dobânzile vor avea un trend de scădere”, explică Isac, invitat la emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

    Statul român a încheiat 2025 cu un nivel record al finanţărilor atrase de la populaţie prin Fidelis pe fondul trecerii la emisiuni lunare. În total, subscrierile au ajuns la 21 mld. lei, peste nivelul din 2024. Fondurile atrase prin Fidelis sunt utilizate pentru refinanţarea datoriilor scadente şi pentru acoperirea deficitului bugetar, într-un context în care necesarul de finanţare al statului rămâne ridicat.

    „Deţinătorii de titluri luate înainte cu dobânzi mari vor avea de câştigat pentru că vor fi la mare căutare. Pe piaţă sunt deja tranzacţii şi asta este partea bună: deţinătorii de titluri de stat Fidelis pot oricând să le valorifice prin bursă. Există contraparte pe partea de cumpărare foarte aproape de valoarea nominală – în unele cazuri, chiar peste”, continuă brokerul.

    Inflaţia influenţează atractivitatea titlurilor de stat prin efectul asupra randamentului real: dacă inflaţia scade, dobânzile fixe devin mai valoroase pentru investitori, sporind cererea pe piaţa secundară. În schimb, o inflaţie ridicată reduce puterea de cumpărare a dobânzii, ceea ce poate face ca titlurile vândute înainte de scadenţă să se tranzacţioneze sub valoarea nominală.

    În timp, titlurile Fidelis au devenit o prezenţă constantă în portofoliile investitorilor, fiind percepute ca o soluţie cu risc redus, susţinută de garanţia statului şi cu acces facil pe piaţa bursieră. Deşi după listare cotaţiile pot varia în funcţie de contextul economic – în special de dinamica inflaţiei –, investitorii care păstrează titlurile până la maturitate îşi încasează integral atât dobânda, cât şi suma investită. Popularitatea programului este susţinută şi de mecanismul de subscriere, considerat simplu: achiziţia se poate face prin brokeri, bănci sau platforme online, fără costuri suplimentare.

    Randamentul titlurilor de stat este influenţat direct de inflaţie: când aceasta scade, dobânzile reale devin mai atractive, sporind cererea pe piaţa secundară; în schimb, inflaţia ridicată reduce puterea de cumpărare şi poate diminua preţul de revânzare.

    „Dobânda acumulată de la ultima plată a cuponului până la vânzare se cuvine deţinătorului, adică vânzătorului. Dacă tendinţa de scădere a dobânzilor va continua, ceea ce ne dorim cu toţii, atunci titlurile cumpărate acum vor fi căutate (…) Am avut clienţi care au vândut înainte de scadenţă şi nu au fost cazuri în care să nu găsească contraparte. Spre deosebire de alte instrumente prin care populaţia poate să împrumute statul, aici este mult mai uşor de lichidizat, adică în două zile lucrătoare ai deja banii în cont.”

    Lansat în vara lui 2020, programul Fidelis a devenit treptat un canal important de finanţare pentru stat, cumulând până în prezent aproximativ 62 de miliarde de lei echivalent. Din această sumă, aproape 39 de miliarde de lei au fost atraşi prin emisiuni în moneda naţională, în timp ce plasamentele denominate în euro se apropie de 9 miliarde. Extinderea programului s-a reflectat şi în activitatea investitorilor: la finele lui 2025, numărul total de ordine depăşea 500.000, incluzând atât subscrieri repetate, cât şi reveniri ale aceloraşi participanţi la emisiuni succesive.

    „Singura sincopă care ar putea să apară, în cazul în care am vedea o creştere a dobânzilor – deşi eu nu estimez asta –, ar fi ca emisiunile anterioare cu dobânzi mai mici s-ar putea să nu mai fie la aşa mare căutare. Atunci, ar fi preferabil ca investitorii să le vândă la scadenţă decât să le vândă cu discount. Dar având în vedere trendul, mai ales din a doua parte a anului acesta, nu cred că dobânzile vor cunoaşte un trend ascendent”, adaugă şeful Estinvest.

     

  • De la „pijamale cu câini” la „costum Moş Crăciun horror”: Cum arată topul celor mai neobişnuite şi amuzante căutări ale românilor pe eMAG în 2025. Campionul absolut al platformei de e-commerce este un sucevean care a plasat peste 2.000 de comenzi doar în acest an

    În 2025, eMAG a încheiat anul cu un nou record de activitate, confirmând tendinţa de creştere a comerţului online şi a frecvenţei de cumpărare. Campionul comenzilor a fost un client din Suceava, care a plasat de-a lungul anului 2.409 comenzi, un indicator relevant pentru nivelul de fidelizare şi pentru transformarea platformei într-un canal de achiziţie de zi cu zi pentru tot mai mulţi români.

    Utilizatorii Genius au rămas principalul motor al platformei, generând aproape 69% din totalul comenzilor plasate pe eMAG. Prin beneficiile asociate abonamentului, aceştia au economisit cumulat peste 373 de milioane de lei doar pe eMAG, contribuind decisiv la creşterea volumelor şi la stabilitatea cererii. Strategia de integrare a serviciilor din ecosistemul eMAG, care include Fashion Days, Freshful, Wolt şi Flip, a susţinut această evoluţie.

    La nivelul întregii platforme, cele mai comandate categorii în 2025 au fost detergenţii şi produsele de curăţare, accesoriile pentru telefoane mobile şi suplimentele alimentare, urmate de produse de îngrijire personală, cafea, hrană pentru animale şi articole pentru copii. Datele indică o orientare clară către produse de consum recurent, achiziţionate online cu o frecvenţă tot mai mare.

    Din perspectiva dinamicii anuale, cele mai mari creşteri ale numărului de comenzi faţă de anul anterior s-au înregistrat în categoriile console de gaming, suplimente alimentare şi nutriţie, electrocasnice mari şi accesorii pentru tablete, dar şi în segmente precum piese auto, trolere, consumabile medicale şi jucării. Aceste evoluţii confirmă extinderea eMAG dincolo de zona de electronice, către un marketplace generalist.

    Plata cu cardul a continuat să câştige teren, ajungând la 71% din totalul comenzilor, în creştere cu patru puncte procentuale faţă de anul trecut. Aproape 22% dintre comenzi au fost achitate în rate, în special pentru telefoane mobile, electrocasnice, televizoare, laptopuri şi aparate de aer condiţionat. În acelaşi timp, livrarea la easybox a rămas opţiunea preferată, fiind aleasă pentru aproape două treimi dintre comenzi.

    Cele mai multe comenzi au fost plasate din Bucureşti-Ilfov, Cluj, Timiş, Iaşi şi Constanţa, însă recordul individual al anului a fost stabilit în Suceava, de unde provine clientul cu cele mai multe comenzi din 2025.

    Dincolo de datele de business, eMAG a publicat şi o selecţie de căutări amuzante şi neobişnuite generate de utilizatori în 2025, pe fondul dezvoltării căutării semantice şi al funcţiei eMAG SNAP. Printre acestea se regăsesc interogări care exprimă emoţii sau dileme personale, idei de cadouri atipice pentru bunici, părinţi sau parteneri, căutări legate de parenting, animale îmbrăcate în haine festive sau costume de Crăciun neobişnuite. Compania arată că aceste căutări, unele pentru produse care nici nu există, reprezintă o sursă valoroasă de date pentru antrenarea noului agent conversaţional de shopping, dezvoltat local, care urmează să fie lansat la începutul anului viitor.

  • Bursa de la Bucureşti, de aproape patru ori peste Wall Street: Indicele dividendelor BET-TR denominat în dolari a crescut cu peste 60% în 2025, faţă de 17,6% pentru indicele american S&P 500 TR

    De la începutul anului până în prezent, BET-TR a crescut cu 60,5% dacă luăm în calcul varianta denominată în dolari americani a indicelui care conţine cele mai lichide 20 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti şi dividendele distribuie de acestea. În aceeaşi perioadă, S&P 500 TR, indicele de referinţă al Bursei din New York care reflectă şi randamentele dividendelor atribuite investitorilor, a crescut cu 17,6%, deci aproape de patru ori mai puţin decât piaţa locală.

    În 2025, Wall Street-ul a traversat un an de contradicţii şi adaptări, într‑un context în care pieţele au încercat să înghită atât evoluţiile economice interne, cât şi şocurile externe. Primele luni au adus presiuni puternice pe indici după anunţurile privind tarifele comerciale ale preşedintelui Donald Trump, care au stârnit temeri legate de un război comercial şi au pus sub semnul întrebării perspectivele de creştere pentru companii – S&P 500 a picat semnificativ în aprilie din cauza incertitudinii legate de aceste taxe vamale şi de reacţiile partenerilor comerciali.

    Pe de altă parte, economia americană şi rezultatele din mediul corporate au arătat rezilienţă în multe sectoare, iar unele companii tehnologice au continuat să genereze profituri solide, ceea ce a dat un impuls burselor şi a ajutat indicii principali să îşi revină după momentele mai tensionate. Investitorii au rămas prudenţi, dar au găsit şi motive de optimism, mai ales atunci când negocierile comerciale păreau să reducă tensiunile şi datele economice s‑au dovedit mai bune decât aşteptările pieţei, conducând la serii de creşteri pentru indicii principali.

    În paralel, Bursa de Valori Bucureşti a traversat un an intens, cu evoluţii marcate de reveniri după perioade de incertitudine politică şi tensiuni externe. Stabilitatea după alegeri a redus temerile investitorilor, în timp ce popularizarea conceptului de investiţie a atras numeroşi participanţi noi pe piaţă.

    Indicii au fost susţinuţi de evoluţia companiilor mari, precum Transgaz (TGN), Romgaz (SNG), Transelectrica (TEL), OMV Petrom (SNP) şi Banca Transilvania (TLV), ale căror rezultate financiare solide şi dividende distribuite, reinvestite de investitori, au contribuit la dinamica pozitivă a pieţei.

    Pe lângă performanţele companiilor mari, evoluţia a fost susţinută de stabilitatea pieţei valutare, de fluxurile de capital străin şi de interesul investitorilor pentru sectoare considerate defensive, cum sunt energia şi utilităţile, dar şi de dorinţa de a se proteja împotriva inflaţiei ridicate din România, cea mai mare din Uniunea Europeană.

    „Cred că vom avea încă un prag de inflaţie la început de an. Pe piaţă, nu mă aştept la evoluţia pe care am avut-o anul acesta, este greu de realizat un randament de peste 50% pe BET-TR (în lei – n.r.), cum avem în momentul de faţă”, spune Dragoş Mesaroş, director de tranzacţionare al casei de brokeraj Goldring.

     

  • 100 Tineri manageri de top. Bogdan Ionuţ Sorescu, eMAG

    Senior Director Seller Experience & Advertising, eMAG

    38 de ani

    CIFRA DE AFACERI PENTRU (GRUPUL eMAG, AN FISCAL 2024-2025): 11,4 MLD. LEI

    Cu un parcurs profesional de peste un deceniu în cadrul eMAG, acest lider a evoluat odată cu produsele pe care le-a construit – de la aplicaţia mobilă dezvoltată intern, până la soluţii de advertising şi engagement pentru sellerii din marketplace. În prezent, ca senior director seller engagement & advertising, mizează pe colaborare, curiozitate şi analiză orientată spre descoperire, pentru a crea instrumente cu impact real în creşterea afacerilor. Îl motivează ideea de a transforma soluţiile locale în standarde regionale sau globale, prin produse tech relevante şi bine gândite.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.
    Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Pentru mine, a greşi e parte din procesul de dezvoltare, tocmai pentru că vine cu lecţii valoroase. Una dintre aceste lecţii a venit chiar la începutul carierei – abia intrat la Facultatea de Electronică, îmi doream foarte mult să devin inginer. În anul II m-am şi angajat şi am primit titlul de inginer în telecomunicaţii. Totuşi, jobul venea şi cu responsabilităţi de on-call, inclusiv ture de noapte. După câteva luni mi-am dat seama că acele intervenţii la 3 a.m., cu telefonul sunând când dormeam mai bine, pur şi simplu nu mă energizau. Dimpotrivă, îmi goleau bateriile. Am înţeles atunci că meseria poate fi grozavă, dar dacă nu ţi se potriveşte stilului de viaţă, nu vei performa – şi, mai important, nu vei fi fericit. Hotărârea de a-mi ajusta traiectoria, deşi părea un pas înapoi, a fost de fapt marele pas înainte: m-a condus, în cele din urmă, spre eMAG şi spre roluri în care îmi folosesc pasiunile la capacitate maximă. Lecţia pe care am lipit-o pe frigider de atunci este simplă: descoperă ce îţi dă energie şi schimbă direcţia cu curaj atunci când busola internă îţi spune că e timpul.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?
    Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    Eşecul real apare atunci când nu înveţi nimic dintr-o greşeală şi o repeţi. La eMAG, noi ne uităm foarte mult la date – atât pentru a măsura succesul, dar mai ales pentru a identifica parametrii care nu performează cum ne aşteptam. Asta ne ajută să îmbunătăţim continuu şi să luăm decizii mai bune data viitoare.

     

    STIL & INFLUENŢĂ

    Cum arată stilul tău de leadership?
    Şi ce oameni sau momente te-au format ca lider?

    În primul rând, m-au format liderii care au avut încredere în mine şi mi-au oferit exact echilibrul dintre spaţiul de care aveam nevoie şi guidance-ul care să mă ajute să performez.

    Dincolo de asta, m-au modelat toţi oamenii din jur – colegi de nivel similar, cei pe care îi coordonez şi, fireşte, managerii mei. Contează mai puţin ierarhia şi mai mult faptul că rezolvăm împreună o problemă reală. Când lucrezi cot la cot pentru a scoate un produs live, învăţarea devine imediată şi practică: vezi ce funcţionează şi ce nu, ajustezi şi creşti. Este, din experienţa mea, modul cel mai sănătos – şi cel mai rapid – de a te construi ca lider.

    Ce curs sau experienţă ţi-a schimbat perspectiva profesională?
    Un moment care ţi-a dat direcţie.

    Îmi place să privesc fiecare proiect ca pe unul care poate schimba jocul pentru mine şi industrie. La acest moment, lucrăm intens la o interfaţă dedicată pentru eMAG Ads, un produs care a crescut rapid şi care are acum nevoie de un spaţiu propriu pentru a putea fi optimizat la adevăratul său potenţial. În paralel, investim serios în AI şi data science, ca să putem oferi recomandări relevante şi uşor de implementat pentru selleri – de la ce produse să promoveze până la ce bugete şi strategii să aleagă. Mă entuziasmează mult direcţia asta pentru că simt că suntem în mijlocul unui moment de transformare şi că putem dezvolta un produs cu impact real pentru zeci de mii de antreprenori.

  • Oficial al Siemens Ungaria: Închiderea fabricilor din Germania şi slăbiciunile acestei economii pot fi o oportunitate pentru Europa de Est

    Relocarea capacităţilor de producţie care sunt închise în Germania ar putea reprezenta o oportunitate de afaceri pentru regiune şi Ungaria, a declarat Tamás Jeránek, directorul subsidiarei maghiare a colosului industrial german Siemens, într-un interviu acordat publicaţiei Világgazdaság.

    Siemens este prezent în Ungaria de aproape 140 de ani şi a trecut prin numeroase schimbări atât pe plan intern, cât şi internaţional în această perioadă. Activităţile actuale ale grupului german în Ungaria cuprind mai multe companii şi domenii. Acestea includ, de exemplu, dezvoltarea de software, infrastructura feroviară şi materialul rulant, digitalizare industrială, distribuţia de energie, automatizarea clădirilor şi implementarea infrastructurii de mobilitate electrică.

    Întrebat dacă situaţia dificilă cu care se confruntă industria maghiară în ultimii ani a afectat compania, Jeránek, director general al Siemens Zrt. de aproape cinci ani, a răspuns că industria stagnează de trei ani şi că se vorbeşte despre scăderea numărului de comenzi în industria prelucrătoare. Acest lucru a dus iniţial la relaxarea disciplinei de plăţi. Apoi companiile au redus angajările. În aceste condiţii, mai multe companii s-au trezit într-o situaţie dificilă sau şi-au încetat activitatea.

    „De asemenea, resimţim provocările din ecosistemul nostru. Cu resursele noastre modeste, încercăm să remediem situaţia în anumite domenii. Ca parte a programului nostru „Magyar Gépgyártó” (Inginerie Mecanică Maghiară), am dezvoltat modele accesibile, asistenţă tehnică personalizată şi transfer de cunoştinţe, de care au profitat numeroase companii industriale”, a declarat Jeránek.

    El a subliniat că se poate observa şi polarizarea industriei. „În timp ce în trecut performanţele subsectoarelor individuale erau mai mult sau mai puţin paralele, acum acestea sunt divergente”, a spus directorul general. Este caracteristic faptul că se lansează din ce în ce mai puţine proiecte complexe şi că dezvoltările trebuie să se bazeze pe calcule amănunţite ale profitabilităţii, a explicat el. În opinia sa, mediul de piaţă nu se va schimba pe termen scurt şi industria trebuie să fie pregătită pentru acest lucru.

    Pentru Ungaria şi vecinii ei, relocarea capacităţilor care s-ar putea închide în Germania ar putea reprezenta o oportunitate de afaceri, a spus executivul, care vede şi el potenţial pentru compania sa în acest sens, deoarece Siemens susţine cea mai rapidă relocare posibilă a instalaţiilor şi echipamentelor din serviciul său. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că economia germană a susţinut dezvoltarea Ungariei timp de decenii şi rămâne cea mai mare piaţă de export a ţării noastre.

    Conform unei analize realizate de Creditreform, sunt de aşteptat aproximativ 23.900 de insolvenţe corporative în Germania până la sfârşitul anului 2025 (pentru comparaţie: cifra a fost la fel de mare în 2014) şi nu se întrevede o relaxare semnificativă în 2026, relatează publicaţia Bild. Aceasta înseamnă că economia germană se confruntă în prezent cu multe incertitudini: creştere slabă, prudenţă în investiţii, presiune cauzată de costurile cu energia, deteriorarea sentimentului de afaceri şi creşterea insolvenţelor. Dar tocmai acesta este motivul pentru care harta producţiei industriale din Europa s-ar putea schimba – şi, potrivit lui Tamás Jeránek, aceasta ar putea fi o mare oportunitate pentru Ungaria şi regiunea ei.

  • Nicuşor Dan, mesaj de Crăciun: Să ne recăpătăm forţa unei naţiuni conştientă de identitatea sa

    Preşedintele Nicuşor Dan a transmis joi un mesaj de Crăciun în care a scris despre cât de mare este importanţa acestei sărbători şi despre legătura cu familia, credinţa şi valorile personale.

    Mesajul a fost publicat pe 25 decembrie, pe pagina sa de Facebook.

    „Naşterea lui Hristos este pentru noi, creştinii, sărbătoarea speranţei, a luminii şi a adevărului credinţei. Oriunde ne-am afla, Crăciunul ne aminteşte de acasă, de magia copilăriei şi ne readuce mai aproape de esenţa valorilor care dau sens vieţii noastre. Momentele petrecute în familie şi bucuria de a-i avea aproape pe cei dragi sunt cele mai preţioase daruri, pe care, în tumultul vieţii de zi cu zi, riscăm uneori să nu le apreciem atât de mult pe cât ar trebui”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook.

    Preşedintele a adresat românilor şi o urare cu ocazia acestor sărbători.

    „Crăciun binecuvântat!”

     

  • Oana Ioniţă, ZF: Expresiile anului: rage bait şi parasocial. Am trăit între furie şi iluzie în 2025?

    Anul 2025 pare a fi anul în care am conştientizat (în sfârşit) cât de mult modelează internetul emoţiile, relaţiile şi realitatea socială. Cele două expresii ale anului desemnate de Oxford si Cambridge au legătură fix cu ecosistemului digital şi spun foarte multe despre cum ne „simţim” pe internet.

    Oxford a desemnat rage bait drept expresia anului, iar Cambridge a ales parasocial. Dacă ne uităm la ele pare că anul 2025 a primit o „diagnoză”, dar de fapt noi, utilizatorii de social media, am primit-o. La prima vedere, cele două par concepte diferite — unul vorbeşte despre furie, celălalt despre ataşament. Dar ambele au apărut în acest moment al istoriei pentru că reflectă transformările profunde prin care trece societatea noastră, în centrul cărora se află acelaşi actor: internetul. Puţine cuvinte ar putea descrie mai bine atmosfera digitală a momentului: un internet care ne provoacă, ne inflamează şi de cele mai multe ori ne consumă – timp, energie, emoţii. Rage bait defineşte acel tip de conţinut creat special pentru a ne enerva. Nu contează dacă este adevărat, profund sau util; contează să ne facă să reacţionăm. Algoritmii au învăţat că furia ţine oamenii lipiţi de ecran, iar creatorii de conţinut au înţeles repede că indignarea este moneda cea mai stabilă din economia atenţiei. Furia a devenit o resursă regenerabilă şi exploatată din nou şi din nou. Furie â engagement şi de aceea trăim o perioadă în care scandalul este strategie, iar reacţia emoţională este produs. Rage baitul nu este doar o tactică de manipulare a emoţiilor; el a ajuns să influenţeze şi modul în care este produs conţinutul media. Clipurile sunt filmate cu intenţia de a deveni virale, titlurile sunt gândite să stârnească instant revoltă, iar naraţiunile se construiesc în jurul conflictului pentru că, în ecosistemul digital, conflictul este, pur şi simplu, profitabil. În 2025, presiunea de a crea constant reacţii puternice modelează direct industria media şi transformă internetul într-o luptă permanentă pentru atenţie. Pe de altă parte, parasocial descrie relaţiile noastre unilaterale cu influenceri, vedete sau streameri – oameni pe care nu îi cunoaştem, dar de care ajungem să ne simţim apropiaţi (în cele mai rele cazuri, îi idolatrizăm). Pentru mulţi, aceste relaţii sunt o formă de confort. Pentru alţii, devin o iluzie periculoasă: aşteptăm de la un creator de conţinut ceea ce am aştepta de la un prieten, iar dezamăgirea, manipularea sau dependenţa nu întârzie să apară. Simone Schnall, profesor la Cambridge, subliniază că mulţi ajung să simtă că îi „cunosc” pe cei pe care îi urmăresc online şi dezvoltă un sentiment de încredere şi loialitate totală, deşi relaţia este complet unilaterală. Este efectul unei lumi în care expunerea constantă la fragmente din viaţa altora creează iluzia intimităţii. Pentru prima dată, relaţiile parasociale sunt nu doar acceptate, ci normalizate, şi ating niveluri fără precedent datorită tehnologiilor care permit interacţiuni nonstop. Relaţiile parasociale nu sunt doar o consecinţă emoţională, ci şi o strategie de business. Când publicul simte că „te cunoaşte”, devine mai predispus să cumpere produse promovate, să doneze în livestreamuri, să susţină financiar proiecte personale. Deci cât din această apropiere este autentică şi cât este construit strategic?  Cele două concepte nu există izolat; dimpotrivă, se susţin reciproc. O comunitate ataşată parasocial de un influencer reacţionează mai puternic la stimuli negativi — iar rage bait-ul devine astfel un instrument care poate mobiliza masele. Creatorii de conţinut ştiu asta, la fel şi platformele, care recompensează engagementul. Internetul ajunge astfel să funcţioneze ca un mecanism care alternează între furie şi ataşament, două emoţii care, împreună, menţin utilizatorii captivi. De asemenea, relaţiile parasociale creează loialitate, iar loialitatea creează vulnerabilitate: suntem mai uşor de stârnit, de provocat, de mobilizat emoţional. Aşa se explică de ce, în 2025, un simplu clip de câteva secunde poate genera mii de comentarii furioase. Internetul nu mai distribuie doar informaţii – distribuie trăiri. Trăim într-o perioadă dominată de polarizare, de presiune emoţională şi de o nevoie tot mai mare de conexiune, într-un context în care conexiunile reale sunt din ce în ce mai fragile şi mai greu de atins. Internetul oferă atât combustibil pentru furie, cât şi substitut pentru apropiere, dar ambele vin cu costuri psihologice şi sociale. Rage bait ne arată cât de uşor pot fi manipulate emoţiile negative; parasocial ne arată cât de vulnerabili suntem în căutarea celor pozitive. Furia şi ataşamentul au devenit resurse exploatabile, iar internetul infrastructura care le distribuie şi hrăneşte în timp real. Întrebarea nu mai este ce ne face internetul, ci cât de mult îi permitem să ne modeleze trăirile şi relaţiile. Cuvintele anului ne invită nu doar la analiză, ci şi la introspecţie: în ce măsură ne mai controlăm emoţiile într-o lume construită să ni le aprindă sau să ni le conforteze la cerere?

    Tehnologia a devenit nu doar mediul în care comunicăm, ci mediul în care simţim. Iar când simţim în mod constant, intens şi necontrolat, riscăm să pierdem ceva esenţial: gândirea critică.  

    Oana Ioniţă este social media manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium

  • Când e frig de crapă pietrele, tentaţia destinaţiilor calde atinge apogeul. Care sunt principalele atracţii pe care să nu le ratezi într-una din cele mai populare destinaţii?

    Tips&triks pentru o expediţie memorabilă. Dubai este un oraş aflat într-o continuă metamorfoză, mereu surprinzător şi plin de energie. Pentru prima vizită, nu poţi rata reperele absolut legendare, precum cea mai înaltă clădire din lume, Burj Khalifa. Dar pentru cei care revin sau pentru locuitori, adevărata magie a Dubaiului se descoperă atunci când ieşi din rutina obişnuită: aventuri urbane neaşteptate, plaje spectaculoase şi expediţii ascunse, departe de traseele turistice clasice.

    Acest emirat nu oboseşte niciodată să inoveze şi să viseze la lucruri măreţe – iar pentru vizitatorii curioşi, fiecare zi poate fi o experienţă unică, plină de surprize şi de momente memorabile. De la zgârie-nori impunători la dune aurii care se întind la infinit, Dubaiul te provoacă să explorezi, să descoperi şi să te laşi purtat de spiritul său futurist.

     

    Urcă în Burj Khalifa

    Burj Khalifa este un spectacol strălucitor, cu exteriorul său subţire ca un ac, acoperit cu sticlă, care străluceşte în soarele deşertului. La 828 de metri, este cea mai înaltă clădire din lume şi un simbol absolut al Dubaiului. Nu trebuie să ajungi până în vârf pentru a te bucura de privelişti impresionante. Unele dintre cele mai frumoase perspective pot fi admirate chiar de la nivelul solului, lângă Fântânile din Dubai – jeturi de apă care dansează într-un spectacol hipnotizant, acompaniate de muzică şi lumini, care se redeschid în această octombrie, după câteva luni de lucrări de îmbunătăţire.

    Dacă însă vrei să te simţi „deasupra lumii” – sau cel puţin deasupra Dubaiului – ai câteva opţiuni. Poţi vizita platformele de observaţie At The Top, inclusiv terasa exterioară ameţitoare de la etajul 148, sau să te îndrepţi către restaurantul şi lounge-ul Atmosphere de la etajul 122. Sfatul nostru? Păstrează apusul pentru plajă şi urcă aici dimineaţa, la micul dejun, pentru a vedea oraşul trezindu-se sub tine.

     

    Vizitează souk-urile din Dubai

    Dubai nu are Medina din Marrakech sau Marele Bazar din Istanbul, dar are propria sa colecţie de souk-uri fascinante, care merită descoperite. La Old Souk, de-a lungul Dubai Creek, te vei confrunta cu vânzători prea entuziasmaţi de pashmine, care încearcă să te convingă să cumperi suveniruri turistice, dar pentru unii vizitatori asta face parte din farmecul locului. Eu prefer să ocolesc agitaţia şi să merg pe aleea din spate, prin souk-ul de textile, unde comercianţi prietenoşi oferă o selecţie excelentă de materiale: mătase, paiete, in şi multe altele.

    Pe partea opusă a Creek-ului, în Deira, aerul se umple de aromele curry-ului, tămâii şi cuişoarelor la Spice Souk. Pentru a profita la maxim – şi pentru a te asigura că achiziţionezi cu adevărat scorţişoară autentică şi şofran de calitate – poţi opta pentru un tur ghidat de Frying Pan Adventures. De aici, este doar o scurtă plimbare până la Gold Souk, unde poţi achiziţiona de la o pereche simplă de cercei, la coliere elaborate sau seturi complete de nuntă.

     

    Cina în deşert

    Evită taberele turistice mari din deşert şi îndreaptă-te către Sonara Camp pentru o seară mai intimă în dune. La sosire, te aşteaptă cocktailuri şi pizza cu burrata, proaspăt scoasă din cuptorul pe lemne, în lounge-ul de la apus. Cina se serveşte într-o grotă decorată cu luminiţe feerice, săpată chiar în nisipul dunelor. Poţi chiar să ajungi la masă sandboarding!

    Spectacolul include dervişi rotitori, acrobaţii şi show-uri cu foc, dar nimic nu se compară cu magia răsăritului lunii peste dune – cea mai romantică şi memorabilă „reprezentaţie” dintre toate.

     

    Vizitează croitorii din Satwa

    Dubai găzduieşte practic toate brandurile de lux din lume, dar este şi un loc excelent pentru haine făcute la comandă, multe dintre ele realizabile rapid pentru turişti. Femeile ar trebui să viziteze Satwa, unde magazinele de materiale sunt pline până la tavan cu tot ce ai putea avea nevoie pentru o rochie de seară cu paiete, un beach cover-up sau o pereche de pantaloni scurţi eleganţi. Toate le-am făcut la Dream Girl Tailors, un loc care, privit din exterior, nu pare deloc glamour, dar care a devenit o instituţie datorită calităţii lucrărilor sale.

    Bărbaţii au, de asemenea, multe opţiuni de costume la comandă în Dubai. Gate Avenue din DIFC găzduieşte mai mulţi croitori care deservesc profesionişti din finanţe şi ospitalitate, de la jachete şi pantaloni în stil Riviera, până la costume complete cu trei piese. În timp ce eşti acolo, treci şi pe la The Cobbler, pentru cele mai bune reparaţii de pantofi realizate de adevăraţi meşteşugari, dar şi pentru o selecţie elegantă de pantofi formali pentru bărbaţi.

     

  • Europa 2026: previziuni salariale, ţările cu cele mai mari creşteri. România şi Ucraina, pe minus

    Salariile reale vor creşte în majoritatea ţărilor europene în 2026, cu Turcia în top la 8,1%. Marile economii occidentale se situează sub medie regională.

    Potrivit Băncii Centrale Europene, salariile reale din zona euro s-au redresat în mare măsură după scăderea bruscă înregistrată în timpul inflaţiei ridicate din 2022. Salariile nominale au crescut mai repede decât preţurile, permiţându-le europenilor o putere de cumpărare mai mare.

    Conform raportului „Tendinţe salariale 2025-2026″ al ECA, citat de Euronews, Turcia va înregistra cea mai mare creştere reală a salariilor în 2026, de 8,1%. Aceasta depăşeşte nivelul din 2025, când ţara a avut deja o creştere de 5,1%.

    „Turcia se distinge de alte ţări europene deoarece creşterile salariale şi inflaţia sunt mult mai mari”, a declarat Steven Kilfedder, şeful departamentului de analiză a produselor la ECA.

    Kilfedder a subliniat însă că turcii sunt încă departe de puterea de cumpărare pe care o aveau odată. Angajaţii au cunoscut ani de scădere a salariilor reale, inflaţia depăşind salariile. Scăderea a fost bruscă în 2022 şi încă semnificativă în 2024.

    O creştere nominală a salariilor de 40% combinată cu prognoza FMI privind inflaţia de 34,9% are ca rezultat o creştere reală de 5,1% în 2025.

    Până la sfârşitul anului, salariile reale vor creşte în 23 din cele 25 de ţări europene examinate. România (-0,9%) şi Ucraina (-3,2%) vor înregistra scăderi. Pentru 2026, România va continua tendinţa negativă cu -0,7%.

    În celelalte ţări, creşterea variază de la 0,2% în Austria la 5,1% în Turcia.

    ECA estimează o creştere medie a salariilor reale de 1,4% în 25 de ţări în 2025 şi de 1,7% în 2026. Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Bulgaria se vor număra printre ţările cu cea mai mare creştere.

    „Se preconizează că economiile din Europa de Est vor depăşi din nou cele din Europa de Vest, beneficiind de o creştere economică mai rapidă şi de o productivitate mai mare”, arată raportul.

    Dintre cele patru mari economii europene, Franţa ocupă primul loc. E urmată de Germania, Italia şi Regatul Unit. Marea Britanie va avea cea mai mică creştere a salariilor reale, de 1,1%. Asta deşi are o îmbunătăţire faţă de 2025.

    „Deşi se preconizează că Marea Britanie va înregistra cele mai mari creşteri salariale anul viitor, cu 3,6%, câştigurile vor fi parţial erodate de o inflaţie mai mare decât în ţările comparabile”, a explicat Kilfedder.

    Economiile mari din Europa de Vest, precum Spania şi Ţările de Jos, vor continua să se situeze sub media regională din cauza creşterii scăzute a productivităţii şi prudenţei angajatorilor.