BusinessMagazin

Blog

  • Bun venit în viitor: Inteligenţa artificială asistă chirurgul în prima operaţie complet ghidată de AI în Chile

    Un pas revoluţionar în medicina modernă a fost realizat luni la Clinica Las Condes din Santiago, Chile, unde Ricardo Funke, şeful secţiei de chirurgie, a efectuat o operaţie laparoscopică de colecistectomie singur, asistat doar de o cameră ghidată de inteligenţă artificială, raportează Reuters.

    Procedura a combinat instrumente chirurgicale magnetice cu un software capabil să direcţioneze autonom camera, urmărind mişcările chirurgului şi ajustând unghiurile în timp real, fără ajutor uman.

    „Camera mă urmărea oriunde îmi mişcam mâinile. Întregul proces a fost excelent”, a declarat Funke pentru Reuters. „Acest sistem ne permite să facem operaţia singuri, asistaţi doar de AI”.

    În întreaga lume, companii, universităţi şi centre de cercetare dezvoltă instrumente chirurgicale asistate de AI. Conform Precedence Research, piaţa globală a roboţilor chirurgicali a fost estimată la 15,6 miliarde de dolari în 2024, urmând să ajungă la 64,4 miliarde de dolari până în 2034.

    În iulie, cercetătorii de la Johns Hopkins University din SUA au raportat o operaţie complexă pe ficatul şi vezica biliară a porcilor, realizată de un robot ghidat de AI, considerată un pas major spre proceduri medicale automate.

    Alberto Rodriguez, CEO-ul Levita Magnetics, compania care a furnizat tehnologia folosită în operaţia din Santiago, a declarat: „Acesta este primul pas în automatizarea chirurgicală cu un pacient real în sala de operaţie, demonstrând că AI poate ajuta chirurgul.”

  • Nou prim-ministru în Franţa: Sébastien Lecornu, aliat al lui Macron şi fost ministru al Apărării, preia funcţia în vremuri tulburi. El promite că va colabora cu opoziţia pentru rezolvarea deficitului bugetar. „Va fi necesar să schimbăm modul în care lucrăm cu opoziţia”

    Sébastien Lecornu a preluat funcţia de prim-ministru al Franţei promiţând schimbări majore, încercând să implice partidele de opoziţie în sarcina de a reduce deficitul bugetar, notează Bloomberg.

    Lecornu, care a fost ministru al apărării în cabinetul anterior, a devenit miercuri al cincilea prim-ministru al ţării în doar doi ani. Ultimii doi premieri au fost înlăturaţi după ce au încercat să adopte bugete ce ar fi redus drastic deficitul Franţei, cel mai mare din zona euro.

    „Va fi necesar să schimbăm modul în care lucrăm cu opoziţia”, a declarat Lecornu într-un scurt discurs la ceremonia de predare a mandatului cu premierul demisionar François Bayrou.

    Noul premier a vorbit în contextul în care o mişcare populară numită Bloquons Tout („Blocăm Totul”) a închis numeroase şcoli, a perturbat transporturile şi a dus la sute de arestări. Sindicatele plănuiesc greve de masă pe 18 septembrie, ca reacţie la propunerile bugetare ale guvernului precedent, pe care le descriu drept măsuri de austeritate.

    Ca unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Emmanuel Macron, Lecornu riscă să devină ţinta nemulţumirilor faţă de cei opt ani de politici ale preşedintelui şi refuzul acestuia de a muta o parte mai mare din povara fiscală asupra oamenilor bogaţi.

    Pentru a încerca să evite blocajul politic, Macron i-a cerut lui Lecornu să consulte parlamentarii pe tema bugetului înainte de a-şi alege miniştrii. Aceasta inversează paşii convenţionali în formarea unui guvern în Franţa şi încearcă să imite politica de coaliţie din alte democraţii parlamentare.

    Lecornu a spus că va începe miercuri după-amiază întâlniri cu liderii partidelor politice, iar în zilele următoare cu sindicatele.

    „Această instabilitate, criza politică şi parlamentară prin care trecem cere responsabilitate”, a declarat el.

    Problema principală pentru Lecornu va fi cum să reducă deficitul bugetar. Pentru a obţine un compromis, el ar putea fi nevoit să încetinească ritmul de ajustare promis de Bayrou, care viza scăderea deficitului la 4,6% din PIB în 2026, de la un nivel aşteptat de 5,4% anul acesta.

  • Elena Lasconi, primul interviu după alegerile prezidenţiale: „Ştiu că aş fi câştigat alegerile”

    Elena Lasconi a afirmat în emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuţ Cristache, prezentată de Gândul, că este convinsă că ar fi câştigat alegerile prezidenţiale din 2024 dacă procesul electoral nu ar fi fost anulat.

    Invitată joi la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuţ Cristache, prezentată de Gândul, Elena Lasconi a făcut o retrospectivă asupra evenimentelor care au avut loc în timpul campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui României.

    La data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a România a decis anularea întregului proces electoral, inclusiv rezultatele primului tur, care s-a desfăşurat pe 24 noiembrie 2024, invocând ingerinţe externe care aveau o presupusă legătură cu candidatul la preşedinţia ţării, Călin Georgescu.

    Elena Lasconi, care în urma turului întâi din campania prezidenţială de anul trecut a ajuns pe locul doi în sondaje, a declarat în emisiunea „Ai Aflat” că a trecut peste resentimentele şi atacurile din campanie, spunând că nu mai are intenţia de a candida în viitor.

    Fosta candidată a adăugat că şi-a asumat competiţia „din suflet” şi că este convinsă că ar fi câştigat scrutinul dacă acesta nu ar fi fost anulat.

    „Nu am orgolii, nu mai sunt supărată pe nimeni. Poate că nu mi-a fost greu să primesc atâtea lovituri în acea perioadă şi văd că continuă, deşi eu nu mai am niciun interes să candidez nicăieri. Dar ştiu că am făcut-o din suflet şi ştiu că aş fi câştigat alegerile prezidenţiale, dar istoria ne va arăta că alegerile nu s-au anulat pentru că vin ruşii, ci s-au anulat pentru că încurcam grozav sistemul”, a declarat Elena Lasconi.

  • Daniel Dines îşi ajustează deţinerile UiPath: conversie şi transfer de acţiuni Class B în Class A

    Pe 5 septembrie 2025, Daniel Dines, CEO şi fondator al UiPath, a convertit 3,1 milioane de acţiuni Class B în acelaşi număr de acţiuni Class A, potrivit documentelor SEC.
     
    Conversia nu implică costuri şi păstrează controlul total asupra voturilor şi investiţiilor.
     
    În aceeaşi zi, Dines a transferat 5 milioane de acţiuni Class B către IceVulcan Investments Ltd., entitate pe care o controlează.
     
    Mutarea face parte dintr-un plan de tranzacţionare 10b5-1, adoptat în iulie 2025, care permite tranzacţii planificate pentru a
    respecta regulile privind informaţiile privilegiate.
     
    Practic, nu este vorba despre vânzări externe, ci despre ajustări ale structurii acţionariatului personal. Conversia Class B în Class A nu afectează valoarea de piaţă, dar clarifică structura de vot şi modul în care fondatorul păstrează controlul companiei.
     
    Astfel de mişcări sunt comune în rândul fondatorilor companiilor listate şi reflectă atât planificarea strategică, cât şi conformitatea cu reglementările.
     
    În ultima perioadă Dines a derulat mai multe vânzări indirecte – prin IceVulcan. UiPath are o capitalizare de 6,4 mld. dolari

  • Dezvoltatorul imobiliar Impact pune pauză planurilor privind emisiunile de obligaţiuni. Dan Sebastian Câmpeanu, CEO: Statul face concurenţă antreprenorilor prin programul Fidelis, care oferă dobânzi pe care nu ni le permitem

    Costurile ridicate de finanţare impuse de programul Fidelis au împiedicat lansarea emisiunilor de obligaţiuni de către dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (simbol bursier IMP), spune directorul general Dan Sebastian Câmpeanu, subliniind că randamentele atractive ale titlurilor de stat împiedică atragerea de capital la dobânzi rezonabile, întârziind astfel planurile de refinanţare prin obligaţiuni corporative.

    „Am avut în trecut mai multe emisiuni de bonduri listate la Bursa de Valori Bucureşti. Ţintim în continuare o emisiune de obligaţiuni sau chiar green bonds, dar momentan ne lovim de faptul că aceste instrumente au dobânzi destul de mari din cauza concurenţei cu titlurile de stat Fidelis”, afirmă şeful companiei.

    Zilele acestea, Ministerul Finanţelor derulează o nouă emisiune Fidelis, prin care populaţia poate subscrie la titluri de stat cu maturităţi cuprinse între 2 şi 10 ani, oferind dobânzi de până la 7,9% în lei şi 6,5% în euro. Precedentele două emisiuni au strâns 1,5 mld. lei, respectiv 1,6 mld. lei de la investitori, observându-se recent un interes ridicat pentru tranşele în euro cu scadenţa la 10 ani.

    „Aşteptăm momentul în care aceste bonduri vor avea dobânda anuală de cel mult 6% la euro. Nu este sustenabil să accesăm finanţări care au un cost mai mare. Momentan, Ministerul Finanţelor face concurenţă puternică antreprenorilor care vor să se finanţeze prin piaţa de capital prin aceste titluri de stat cu randamente foarte generoase, pe care noi nu ni le putem permite”, continuă CEO-ul.

    Dan Sebastian Câmpeanu a mai precizat că societatea a reuşit să reducă semnificativ gradul de îndatorare bancară, mizând pe utilizarea capitalurilor proprii şi lichidităţile generate de clienţi. Totuşi, creditarea corporativă trebuie să reprezinte cel puţin 40-50% din bugetul de dezvoltare, pentru a asigura resursele necesare finalizării proiectelor chiar şi în condiţii de volatilitate pe piaţă, adaugă el.

    „Mixul de finanţare pe care l-am folosit a constat în accesarea de credite de investiţii, emisiuni de obligaţiuni corporative, majorări de capital social şi avansurile pe care le încasăm de la clienţii care semnează contracte de vânzare-cumpărare sau alte contracte.”

    Luna trecută, compania a obţinut un credit de 10 mil. euro de la Garanti Bank pentru refinanţarea investiţiilor realizate în cadrul proiectului Greenfield Plaza. Banii vor fi folosiţi inclusiv pentru dezvoltarea de apartamente în Greenfield Băneasa şi în faza a doua a proiectului Boreal Plus din nordul Constanţei, a declarat şeful Impact pentru ZF.

    Grupul a înregistrat un profit net de 9,1 mil. lei în intervalul ianuarie-iunie 2025, susţinut de o creştere semnificativă a vânzărilor, după o pierdere de 2,6 mil. euro în S1/2024. Cifra de afaceri s-a majorat cu 79%, la 35,3 mil. euro.

    Omul de afaceri Gheorghe Iaciu deţine 58% din totalul acţiunilor companiei, care se tranzacţionează în creştere cu 8% în ultimul an. Impact are o valoare de piaţă de 540 mil. lei.

     

  • Petrolul fierbe pe pieţe: Conflictul din Orientul Mijlociu, incidentele din Polonia şi sancţiunile Statelor Unite pentru Rusia pun presiune pe evoluţia barilului

    Preţurile petrolului au urcat miercuri, după ce Orientul Mijlociu şi Europa de Est au fost zguduite de noi tensiuni geopolitice, iar Washingtonul a lansat o nouă ofensivă economică împotriva Moscovei. Totuşi, spectrul unei supraproducţii globale de ţiţei limitează avântul pieţei, informează Reuters.

    Cotaţiile Brent au crescut cu 0,8%, până la 66,95 dolari pe baril, în timp ce West Texas Intermediate (WTI) a avansat cu 0,9%, atingând 63,19 dolari. Mişcarea vine după ce Israelul a anunţat că a vizat lideri Hamas la Doha, capitala Qatarului.

    Imediat după atac, preţurile au sărit cu aproape 2%, însă entuziasmul s-a domolit rapid.

    Între timp, în Europa, tensiunile au escaladat după ce Polonia a doborât drone ruseşti lansate într-un atac masiv asupra vestului Ucrainei – un moment fără precedent, fiind prima dată când un membru NATO deschide focul direct în cadrul acestui război. Cu toate acestea, pieţele nu anticipează o întrerupere imediată a aprovizionării.

    Analiştii atrag atenţia că „norul negru al supraproducţiei” continuă să apese asupra pieţei, menţinând cotaţiile Brent cu doi dolari mai jos decât săptămâna trecută. „Primele de risc geopolitic rareori durează mult, dacă nu apar perturbări reale în livrări”, avertizează SEB.

    În paralel, preşedintele SUA, Donald Trump, a cerut Uniunii Europene să impună tarife de 100% Chinei şi Indiei – două dintre principalele pieţe pentru petrolul rusesc, care au susţinut bugetul Kremlinului de la începutul invaziei din 2022.

    Totuşi, strategia americană ridică semne de întrebare: măsuri prea dure ar putea alimenta inflaţia şi pune presiune asupra Rezervei Federale. Analiştii LSEG notează că incertitudinea persistă, mai ales în contextul aşteptărilor ca Fed să reducă dobânzile la şedinţa din 16-17 septembrie – un pas care ar stimula cererea de petrol.

  • Reacţii internaţionale după incursiunea dronelor ruseşti în Polonia

    Statele Unite şi mai mulţi lideri europeni au condamnat ferm incidentul din noaptea trecută, când drone ruseşti au intrat în spaţiul aerian al Poloniei, descriind acţiunea Moscovei drept o ameninţare directă la adresa securităţii NATO.

    Incursiunea dronelor ruseşti în Polonia a provocat reacţii imediate din partea aliaţilor Varşoviei, care au transmis condamnări ferme şi şi-au reafirmat sprijinul pentru securitatea poloneză.

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a calificat incidentul drept „pur şi simplu inacceptabil” şi a cerut Moscovei „să pună capăt acestei goane nebuneşti”. „Nu vom face compromisuri privind securitatea Aliaţilor”, a transmis Macron.

    Preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, a avertizat că episodul „subliniază gravitatea situaţiei de securitate şi este inacceptabil”, potrivit Sky News.

    La rândul său, liderul Lituaniei a acuzat Rusia că îşi extinde în mod deliberat agresiunea, iar omologul său din Letonia a spus că evenimentul demonstrează cum „agresiunea rusă din Ucraina ne afectează direct”.

    Premierul Cehiei, Petr Fiala, a declarat că este „greu de crezut” că incidentul ar fi fost o coincidenţă, subliniind că „regimul lui Putin ameninţă întreaga Europă şi testează constant cât de departe poate merge”.

    Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a amintit că „securitatea unuia este securitatea tuturor”, iar Polonia are dreptul să ia „măsurile necesare pentru apărarea suveranităţii”.

    Şi peste Atlantic au venit reacţii critice. Senatorul american Dick Durbin a avertizat că astfel de incursiuni „nu pot fi ignorate”.

  • Probleme pentru compania daneză care a creat cea mai vânată pastilă de slăbit din lume. Gigantul pharma vrea să dea afara 9.000 de oameni

    Novo Nordisk, producătorul danez al medicamentelor pentru slăbit Ozempic şi Wegovy, va reduce 11% din forţa de muncă şi şi-a revizuit în scădere estimările de profit pentru acest an, pe măsură ce compania se confruntă cu presiunea competitorului american Eli Lilly, scrie FT.

    Gigantul farmaceutic a anunţat că va concedia aproximativ 9.000 de angajaţi, dintre care 5.000 în Danemarca, dintr-un total de 78.400 de angajaţi. Compania estimează că măsura va genera economii de circa 1,3 miliarde de dolari până în 2026..

    Restructurarea va costa Novo Nordisk aproximativ 1,3 miliarde de dolari în acest an pentru concedieri şi ajustări, dar va aduce economii de aceeaşi valoare în fiecare an după implementare. Din cauza acestor cheltuieli iniţiale, prognoza de creştere a profitului operaţional pentru 2025 a fost redusă de la 10-16% la 4-10%.

    Aceasta este una dintre primele decizii luate de noul CEO, Mike Doustdar, care a preluat conducerea în iulie. Novo Nordisk, odată cea mai valoroasă companie din Europa, şi-a pierdut două treimi din valoarea de piaţă după ce unul dintre medicamentele sale importante nu a avut rezultatele aşteptate, creşterea companiei a încetinit şi au început să vină avertismente privind scăderea profitului.

    „Este întotdeauna dificil să vezi colegi talentaţi şi valoroşi plecând, dar suntem convinşi că aceasta este decizia corectă pentru succesul pe termen lung al Novo Nordisk. Avem nevoie de o schimbare de mindset şi de abordare pentru a deveni mai rapizi şi mai agili”, a declarat Doustdar.

    În ultimii cinci ani, Novo şi-a majorat numărul de angajaţi cu aproape 75%, pe fondul popularităţii internaţionale crescute a medicamentelor Wegovy şi Ozempic, promovate intens pe reţelele sociale şi în rândul celebrităţilor.

    Potrivit CEO-ului, compania trebuie să se „adapteze” pe măsură ce medicamentele pentru obezitate devin „mai competitive şi orientate către consumatori”. Noua strategie include stimularea culturii performanţei, folosirea mai eficientă a resurselor şi prioritizarea investiţiilor în domeniile terapeutice cheie.

    Reducerea locurilor de muncă va avea un impact semnificativ în Danemarca, o economie puternic dependentă de Novo, unde creşterea economică era deja estimată să încetinească.

    Analiştii şi investitorii au avertizat că reducerea costurilor trebuie să fie echilibrată, astfel încât compania să continue să investească în promovare şi cercetare-dezvoltare. Grégoire Biollaz, manager de investiţii la Pictet, a declarat înainte de anunţ: „Trebuie să fie o decizie raţională şi bine explicată.”

    Compania daneză a pierdut teren în SUA, unde tratamentele pentru slăbit de la Eli Lilly au câştigat treptat cote de piaţă, forţând Novo să regândească strategia pentru a-şi menţine poziţia în segmentul global al medicamentelor pentru obezitate.

     

     

  • Vremea se răceşte în Bucureşti

    De miercuri de la ora 20.00 până joi la ora 9.00, cerul va fi temporar noros în Capitală, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura minimă va fi de 16…18 grade.

    De joi dimineaţa până vineri la ora 9.00, vremea va fi uşor mai caldă decât în mod obişnuit pentru această perioadă. Cerul va fi temporar noros şi îndeosebi seara şi noaptea vor fi averse moderate cantitativ (10…15 l/mp), posibil însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla moderat. Temperatura maximă va fi de 27…29 de grade, iar cea minimă de 16…17 grade.

    Vineri până la ora 20.00, vremea se va răcori. Cerul va fi temporar noros şi vor mai fi averse, în general slabe cantitativ, la începutul intervalului. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 24…25 de grade.

    Meteorologii anunţă că de miercuri până vineri seara, municipiul Bucureşti se va afla sub incidenţa unei informări meteorologice ce vizează averse însemnate cantitativ şi intensificări temporare ale vântului.

  • Europa promite reforme, dar realitatea arată altceva: Doar 11% din planul Draghi pentru revitalizarea competitivităţii şi economiilor europene a fost pus în aplicare, în timp ce SUA accelerează puternic în cursa dezvoltării

    La un an după ce Mario Draghi a prezentat un set de 383 de recomandări menite să revitalizeze economia europeană şi să redea blocului comunitar şanse în competiţia globală cu SUA şi China, bilanţul este dezamăgitor. Doar 11,2% dintre propuneri au fost implementate, arată un audit realizat de European Policy Innovation Council, un think-tank din Bruxelles.

    Fostul premier italian avertiza în toamna anului 2024 că Europa se confruntă cu o „provocare existenţială” şi că riscă să piardă statutul de lider în tehnologiile emergente şi în tranziţia verde dacă nu accelerează reformele structurale. Însă, între promisiunile Comisiei Europene şi realitatea din teren, decalajul rămâne mare.

    Datele Eurostat confirmă tabloul sumbru: în trimestrul al doilea din 2025, economia SUA a crescut de opt ori mai rapid decât cea a Uniunii Europene. Între timp, Bruxelles-ul a reuşit să facă paşi mai ales în domenii „fără rezistenţă politică” – precum împrumuturile comune pentru apărare sau reducerea birocraţiei – însă reformele cu adevărat structurale au fost amânate.

    „Nu putem vorbi de schimbări de joc până acum”, spune Marion Mühlberger, economist-şef la Deutsche Bank.

    Oficialii europeni dau vina pe contextul geopolitic. Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei, a fost nevoită să îşi împartă atenţia între tensiunile comerciale cu Washingtonul, relaţia complicată cu administraţia Trump şi echilibrul fragil în raport cu China. Pe de altă parte, liderii naţionali au refuzat să cedeze suveranitate în domenii cheie.

    Crearea unei uniuni a pieţelor de capital, armonizarea regulilor din piaţa unică şi eliminarea barierelor pentru servicii – toate recomandări centrale din raportul Draghi – rămân blocate.

    „Toată lumea e de acord pe hârtie că ar trebui să avem o singură lege europeană în loc de 27 de legi naţionale. Dar când ajungem la guverne, apare opoziţia”, admite Stéphane Séjourné, comisarul european pentru industrie.

    António Costa, preşedintele Consiliului European, promite că summitul liderilor din octombrie va fi „un moment foarte important” pentru a relansa discuţiile despre uniunea pieţelor de capital, euro digital şi întărirea rolului internaţional al monedei unice.

    Între timp, Comisia a încercat să traducă principiile lui Draghi într-un „Competitiveness Compass”, axat pe achiziţii comune de materii prime critice şi pe relaxarea cerinţelor de capital pentru bănci. Însă cele mai radicale idei – precum finanţarea comună pentru industrii strategice sau infrastructură – au fost evitate.

    Von der Leyen a pus accent pe „simplificare şi dereglementare”, dar unele iniţiative au creat mai degrabă incertitudine decât claritate, spun analiştii.

    „Poţi să elimini tone de reglementări, dar dacă nu implementezi celelalte politici recomandate de Draghi, nimic nu se va schimba”, avertizează Sander Tordoir, economist la Centre for European Reform.

    Pentru Bas Eickhout, lider al Verzilor în Parlamentul European, problema centrală nu este birocraţia, ci lipsa de investiţii masive:

    „Europa are nevoie de capital pentru a rămâne relevantă. Altminteri, riscăm să devenim un spectator pe scena globală.”