BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Rusia vrea o NOUĂ ORDINE MONDIALĂ. „Dacă vreţi, numiţi-o post-occidentală”

    Alianţa Nord-Atlantică este o organizaţie specifică Războiului Rece, afirmă Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, susţinând că extinderea NATO a generat decenii întregi tensiuni în Europa şi avertizând că un sistem geopolitic unipolar nu poate funcţiona pe termen lung. “Ţinând cont de anumite poziţii enunţate la Conferinţa de Securitate de la Munchen, Războiul Rece nu s-a încheiat încă. NATO încă este o instituţie a Războiului Rece, atât în gândire, cât şi în inimă”, a declarat Serghei Lavrov, la Munchen,

    Şeful diplomaţiei ruse a luat prin surprindere pe toată lumea prezentând noua ordine mondială pe care o vrea Kremlinul. 

    Află aici care este NOUA ORDINE MONDIALĂ pe care o vrea Rusia. „Dacă vreţi, numiţi-o post-occidentală”

  • Cu ce se hrăneau soldaţii în timpul războiului mondial

    Un astfel de temerar este americanul Steven Thomas, care colecţionează, dar şi testează raţii militare, dornic să mănânce ceea ce mâncau şi eroii lui, scrie Financial Times.

    Acesta a prins gust de alimente pentru armată din copilărie, iar la maturitate a început să caute informaţii despre ce mâncau militarii în trecut şi chiar să achiziţioneze raţii militare pe care se filma deschizându-le şi chiar gustând din ele, după care încărca filmuleţele pe YouTube.

    Atunci, spune Thomas, şi-a dat seama că unele alimente rezistă foarte bine trecerii timpului. Printre cele care l-au impresionat se numără un fursec cu ciocolată din cele distribuite soldaţilor americani participanţi la Războiul Coreei în 1951, un hot-dog din 1982 ori cafea instant din Cel de-Al Doilea Război Mondial. Recordul de vechime îl deţine însă un pesmet marinăresc din 1863 destinat combatanţilor din Războiul de Secesiune din SUA.

  • Cum se pregătesc de Apocalipsă miliardarii din Silicon Valley: insule private sau adăposturi fortificate

    Reid Hoffman, cofondatorul LinkedIn, a declarat publicaţiei americane că estimează cum mai mult de 50% din miliardarii din Silicon Valley şi-au luat măsuri de precauţie în ce priveşte un posibil sfârşit al lumii.  Adăposturi fortificate, menite să facă faţă unor evenimente catastrofale precum o epidemie virală sau un război nuclear, au început să capete interesul lor, după ce din ce în ce mai multe indicii referitoare la un posibil Război Rece au început să apară.

    Hoffman a mai spus că anumiţi oameni bogaţi se tem de o reacţie negativă împotriva miliardarilor din Silicon Valley, din cauza faptului că inteligenţa artificială creată acolo ar putea lua locurile de muncă a din ce în ce mai mulţi oameni.

    Steve Huffman, CEO-ul Reddit, care locuieşte în San Francisco, a cumpărat câteva motociclete, arme şi muniţie, astfel încât să poată să se adăpostească în casa lui cât mai mult timp în situaţia unui dezastru. În 2015, şi-a făcut chiar şi o operaţie la ochi pentru că a considerat că aceasta i-ar creşte şansele de supravieţuire.

    Antonio García Martínez, un fost product manager al Facebook, care locuieşte şi el în San Francisco, şi-a cumpărat circa cinci acri de pădure pe o insulă în Pacific, unde s-ar putea ascunde de un Armaggedon. Insula lui are generatoare, panouri solare şi arme.

    Articolul din New Yorker arată şi cum există anumite grupuri private pe Facebook care sunt gazdele unor discuţii între bogaţii lumii care îşi caută adăposturi în care să se ascundă. Noua Zeelandă a devenit o destinaţie cunoscută pentru cei care vor să îşi caute adăposturi în cazul unui război.

     

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • De ce a pus ISIS recompensa de 1 milion de dolari pe capul acestei studente de 23 de ani

    Joanna, cu origini iraniane- kurde, s-a născut într-o tabără de refugiaţi din Ramadi, Irak, în urma primului război din Golf. Tânăra a tras prima dată cu arma la vârsta de nouă ani şi era o adolescentă când, în 2014, a renunţat la facultate şi a plecat din Copenhaga către Siria. „M-am simţit inspirată de lupta pentru drepturile femeilor, pentru democraţie; pentru valorile europene am şi studiat ca o daneză”, declara aceasta pe Facebook.  

    Aşadar, s-a alăturat revoltei în curs împotriva guvernului sirian. A luptat mai întâi împotriva regimului Assad  şi apoi împotriva ISIS. Luptele s-au dus în oraşul sirian Koban, la graniţa cu Turcia, în timp ce lupta cu unităţile de protecţie ale poporului kurzilor (YPG). A ajutat, de asemenea, la eliberarea fetelor Yazidi care au erau reţinute ca sclave sexuale în timp ce lupta alături de forţele Peshmerga din Irak .

    Acţiunile ei au intrat în atenţia autorităţilor daneze care i-au interzis să mai călătorească în regiune. De asemenea, a fost apoi închisă în Vestre Fængsel, cea mai mare închisoare Danemarca, când s-a fost descoperit că a încălct interdicţia de a călători în Qatar. Ulterior, a petrecut trei săptămâni după gratii şi de atunci are paşaportul confiscat. Ea crede că este văzută ca o teroristă în propria ei ţară şi trăieşte ascunzând-se continuu şi schimbându-şi locuinţa în mod constant. „Îmi pare rău că încalc legea, dar la momentul respectiv am considerat că nu am  de ales” , a spus ea. „Cei pentru care mi-am riscat viaţa mă privează acum de libertatea. Nu mă aşteptam să pierd aproape totul luptând pentru libertatea şi siguranţa noastră”, a adăugat tânăra. 

  • De ce a pus ISIS recompensa de 1 milion de dolari pe capul acestei studente de 23 de ani

    Joanna, cu origini iraniane- kurde, s-a născut într-o tabără de refugiaţi din Ramadi, Irak, în urma primului război din Golf. Tânăra a tras prima dată cu arma la vârsta de nouă ani şi era o adolescentă când, în 2014, a renunţat la facultate şi a plecat din Copenhaga către Siria. „M-am simţit inspirată de lupta pentru drepturile femeilor, pentru democraţie; pentru valorile europene am şi studiat ca o daneză”, declara aceasta pe Facebook.  

    Aşadar, s-a alăturat revoltei în curs împotriva guvernului sirian. A luptat mai întâi împotriva regimului Assad  şi apoi împotriva ISIS. Luptele s-au dus în oraşul sirian Koban, la graniţa cu Turcia, în timp ce lupta cu unităţile de protecţie ale poporului kurzilor (YPG). A ajutat, de asemenea, la eliberarea fetelor Yazidi care au erau reţinute ca sclave sexuale în timp ce lupta alături de forţele Peshmerga din Irak .

    Acţiunile ei au intrat în atenţia autorităţilor daneze care i-au interzis să mai călătorească în regiune. De asemenea, a fost apoi închisă în Vestre Fængsel, cea mai mare închisoare Danemarca, când s-a fost descoperit că a încălct interdicţia de a călători în Qatar. Ulterior, a petrecut trei săptămâni după gratii şi de atunci are paşaportul confiscat. Ea crede că este văzută ca o teroristă în propria ei ţară şi trăieşte ascunzând-se continuu şi schimbându-şi locuinţa în mod constant. „Îmi pare rău că încalc legea, dar la momentul respectiv am considerat că nu am  de ales” , a spus ea. „Cei pentru care mi-am riscat viaţa mă privează acum de libertatea. Nu mă aşteptam să pierd aproape totul luptând pentru libertatea şi siguranţa noastră”, a adăugat tânăra. 

  • Cel mai frumos sat din Japonia de care nu a auzit nimeni

    În acest context, un om precum Fujiwara Kiyohira este de admirat. Acesta a trăit în nord-estul Japoniei, între 1056 şi 1128, iar în ciuda faptului că şi-a pierdut tatăl, soţia şi copilul din cauza acuzaţiilor de trădare, Fujiwara a decis să închidă cercul vărsării de sânge şi să-şi folosească averea şi puterea pentru a crea şi menţine pace, nu pentru a instiga la război.

    Stabilindu-şi reşedinţa în satul Hiraizumi, acesta şi-a dedicat ultimile decenii din viaţă pentru crearea unui rai budist pe Pământ, în care sufletele prietenilor şi inamicilor săi, atât oameni cât şi animale, să găsească consolare şi să trăiască în armonie. Fiul şi nepotul său au adăugat la viziunea sa şi mai multe grădini ori temple, făcând recunoscut numele acestuia de-a lungul şi latul Japoniei.

    În 1189, însă, după 100 de ani de pace sub generaţiile Fujiwara, visul budist a fost atacat şi dărâmat de Minamoto Yoritomo, al cărui unic scop a fost să devină shogun şi să stabilească dictatura militară. De-a lungul secolelor care au urmat, războaiele şi focul au devastat clădirile magnifice din lemn ale lui Hiraizumi. Cu toate acestea, realizarile familiei Fujiwara, extrem de influente în istoria Japoniei, nu au fost vreodată estompate din identitatea populară japoneză. Sala puternic aurită, „Holul de aur”, singura structură care a supravieţuit intactă încă din secolul al XII-lea, este considerată una dintre cele mai importante clădiri din Japonia.  De fapt, Hiraizumi ar putea fi chiar cel mai important sat japonez. 

  • Remus Borza, deputatul ALDE:”Studenţii pe banii Guvernului Grindeanu vin să strige jos Grindeanu, un paradox. Asta este o dictatură a străzii”

    “În mod normal, raportat la ceea ce se întâmplă astăzi în stradă, noi ar trebui să suspendăm dezbaterile pe bugete, pentru că, până când nu vom avea o soluţie finală la aceste convulsii sociale, care îmbracă germenii unei veritabile lovituri de stat şi care pot să degenereze întru-un război civil, orice discuţie a noastră este de prisos, câtă vreme am plecat de la construcţia bugetară pe nişte premise care s-ar putea să nu se mai îndeplinească”, a spus deputatul ALDE Remus Borza în timpul dezbaterilor din comisiile reunite de Buget.

    Remus Borza a explicat, la finalul şedinţei, că membrii PSD şi ALDE ”clocotesc” în ţară şi vor să organizeze o contramanifestaţie pentru că şi-au dat seama că este o ”manipulare grosolană”.

    ”Studenţii pe banii Guvernului Grindeanu vin să strige jos Grindeanu, un paradox. (…) Asta este o dictatură a străzii”, a susţinut el, afirmând că se crează prejudicii.

    Întrebat dacă prejudiciile sunt cauzate de proteste sau de OUG 13, Borza a afirmat că ”simplele proteste crează prejudicii ireparabile României”.

     

    ”Dragii mei, simplele proteste – că sunt de 100 de mii, 200 de mii, 300 de mii de oameni în stradă, în toate marile oraşe, crează prejudicii ireparabile României în imaginea externă. Iubiţilor, aici e foarte multă ipocrizie şi vorbim de un dublu standard”, a răspuns deputatul ALDE.

    Borza a susţinut că în orice democraţie se aplică regula majorităţii, făcând trimitere la protestele din SUA generate de măsurile adoptate de Donald Tump, care nu reusesc să-i clintească preşedintelui SUA ”niciun fir de păr”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Remus Borza, deputatul ALDE:”Studenţii pe banii Guvernului Grindeanu vin să strige jos Grindeanu, un paradox. Asta este o dictatură a străzii”

    “În mod normal, raportat la ceea ce se întâmplă astăzi în stradă, noi ar trebui să suspendăm dezbaterile pe bugete, pentru că, până când nu vom avea o soluţie finală la aceste convulsii sociale, care îmbracă germenii unei veritabile lovituri de stat şi care pot să degenereze întru-un război civil, orice discuţie a noastră este de prisos, câtă vreme am plecat de la construcţia bugetară pe nişte premise care s-ar putea să nu se mai îndeplinească”, a spus deputatul ALDE Remus Borza în timpul dezbaterilor din comisiile reunite de Buget.

    Remus Borza a explicat, la finalul şedinţei, că membrii PSD şi ALDE ”clocotesc” în ţară şi vor să organizeze o contramanifestaţie pentru că şi-au dat seama că este o ”manipulare grosolană”.

    ”Studenţii pe banii Guvernului Grindeanu vin să strige jos Grindeanu, un paradox. (…) Asta este o dictatură a străzii”, a susţinut el, afirmând că se crează prejudicii.

    Întrebat dacă prejudiciile sunt cauzate de proteste sau de OUG 13, Borza a afirmat că ”simplele proteste crează prejudicii ireparabile României”.

     

    ”Dragii mei, simplele proteste – că sunt de 100 de mii, 200 de mii, 300 de mii de oameni în stradă, în toate marile oraşe, crează prejudicii ireparabile României în imaginea externă. Iubiţilor, aici e foarte multă ipocrizie şi vorbim de un dublu standard”, a răspuns deputatul ALDE.

    Borza a susţinut că în orice democraţie se aplică regula majorităţii, făcând trimitere la protestele din SUA generate de măsurile adoptate de Donald Tump, care nu reusesc să-i clintească preşedintelui SUA ”niciun fir de păr”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro