BusinessMagazin

Tag: romania

  • ANALIZĂ: Jumătate din maşinile second-hand la vânzare au kilometrajul ajustat. Care sunt preţurile corecte pentru automobile

     “Fără ajustările de kilometraj, preţurile maşinilor aduse din Germania nu ar putea fi competitive pe piaţa din România. Dacă ţinem cont de faptul că 48% dintre maşinile aflate la vânzare în România provin din Germania şi dacă adăugăm şi o parte din restul maşinilor de pe piaţă, rezultă că cel puţin una din două maşini vândute în România nu are kilometrajul real.

    De altfel, rezultatele unei analize statistice derulate asupra rulajelor maşinilor second-hand au arătat că aproximativ 70% dintre maşinile aflate la vânzare în România au kilometrajul semnificativ mai mic decât media. În această situaţie este de aşteptat ca trei din patru români care vor achiziţiona o maşină second-hand în perioada următoare să nu ştie ce au cumpărat cu adevărat”, potrivit VeziCatFace.ro.

    Concluziile analizei se bazează pe rezultatele unor comparaţii realizate la nivel de “preţ corect” pentru maşinile second-hand din cele două ţări, autorii analizei exemplificând cu trei dintre cele mai cumpărate maşini rulate din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a înregistrat în aprilie cea mai puternică scădere a volumului vânzărilor de retail

     Scăderi semnificative, dar mai reduse decât România, au fost raportate de Malta, cu 2,6%, precum şi de Germania şi Portugalia, ambele cu 0,9%, se arată într-un comunicat al Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

    Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în această perioadă de Letonia, cu 2,5%, Marea Britanie, cu 2,1%, Estonia, Franţa şi Slovenia, toate trei cu 1,4%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ: Chiriile pe piaţa de birouri din România ar putea să crească în perioada următoare

    “Datorită, în parte a activităţii puternice de pre-închiriere în sectorul de birouri, indicele încrederii chiriaşilor este la cel mai înalt nivel înregistrat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2011, în timp ce cererea de spaţii rămâne evident pozitivă şi simţitor mai mare decât creşterea aşteptată în totalul spaţiului de birouri disponibil în viitorul apropiat.

    Decalajul dintre cele două a crescut în ultimul trimestru, ceea ce a rezultat într-o creştere bruscă a aşteptărilor asupra evoluţiei chiriilor în trimestrul următor, această tendinţă pozitivă înregistrându-se pentru prima data în ultimii patru ani”, relevă rezultatele unui sondaj realizat de The Royal Institution of Chartered Surveyors România- Institutul Regal al Inspectorilor Acreditaţi (RICS) în rândul a circa 1.000 de companii din domeniul imobiliar din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING va lista la Amsterdam divizia de asigurări NN Group, cu operaţiuni şi în România

     ING, care deţine în prezent integral NN Group, are planuri să listeze pachetul de acţiuni rămas până la 31 decembrie 2016, se arată într-un comunicat al grupului.

    Oferta publică se referă doar la pachetul de acţiuni deţinut de ING, astfel că nu vor fi emise noi titluri.

    NN Group are în România operaţiuni de asigurare de viaţă, pensii private obligatorii, pensii facultative şi administrare de investiţii. Compania este prezentă pe piaţa locală prin ING Asigurări de Viaţă, ING Pensii şi ING Investment Management International.

    Grupul olandez trebuie să vândă afacerile de asigurări ca urmare a condiţiilor Uniunii Europene la un pachet de ajutor financiar primit de la stat în contextul crizei financiare din 2008. Vânzarea NN marchează ultimul pas al acestei restructurări, după ce ING a vândut operaţiunile de asigurări pe care le avea în SUA, America Latină şi Asia, scrie cotidianul Wall Street Journal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Indira Crasnea, Mediafax: Europa faţă cu îndoiala

    INDIRA CRASNEA este redactor-şef adjunct al Mediafax.

    Aparent neliniştiţi de faptul că scepticii şi extremiştii le vor cotropi un pic instituţiile, liderii Europei comunitare s-au adunat (şi o vor mai face) ca să „revadă” priorităţile Uniunii. În „chineza” de la Bruxelles „să revadă” are multiple înţelesuri şi domeniile vizate sunt foarte largi: „creşterea, competitivitatea şi crearea de locuri de muncă”, „funcţionarea uniunii monetare”, lupta împotriva „schimbărilor climatice”, proiectul unei „uniuni a energiei” şi lupta împotriva imigraţiei ilegale.

    Revederea/revizuirea/cosmetizarea nu se va întâmpla mintenaş, prioritate având cele mai pământene, cum ar fi schimbarea garniturii de la Bruxelles, o operaţiune incitantă deopotrivă pentru actori şi marele public, care va acoperi sperietura şi temerile mânate în inima Europei comunitare de Marine Le Pen & comp.

    Stricto senso, invazia eurofobă/eurosceptică/extrema dreaptă/ “nedefiniţi” în Parlamentul European se traduce într-o proporţie liniştitoare de mandate. Figurile cele mai mediatizate ale acestui val sunt franţuzoaica Marine Le Pen şi britanicul Nigel Farage. “Isprava” Frontului Naţional a fost că şi-a adjudecat un sfert din voturile date în Franţa la alegerile europene, iar UKIP a fost şi mai bun, în Marea Britanie.

    După spusele doamnei Le Pen, nu supărarea pe Europa i-a împins pe francezi să-şi dea votul Frontului Naţional, ci “furia uriaşă” faţă de felul în care François Hollande îi conduce pe francezi. Nigel Farage este un iubitor al “superbei” Europe şi o spune grăitor: “Îmi place Europa. Este un spaţiu superb. Sunt căsătorit cu o germancă. Am muncit pentru societăţi europene. Îmi place cultura europeană”. Plăcutul se opreşte însă aici şi începe revolta antiinstituţională: “Dar urăsc steagul. Urăsc imnul. Urăsc instituţiile”.

    Deocamdată, prezenţa “şturlubatică” a euroscepticismului (în toate formele sale) în Parlamentul European este văzută cu nuanţe din tabăra “tradiţională”.

    Luând în considerare poziţiile, specificităţile, o categorie este cea “fără echivoc”, mânioasă, dar pragmatică. Intransigentei Viviane Reding i se face “rău” de la orice fel de extremism – dreapta, stânga. Şi Europei i se face “rău”, în solidar cu doamna Reding. Dar, dincolo de “grand mal”, doamna Reding este practică: în EP, “marea majoritate este proeuropeană, aceasta este cea care va face legi şi va lua decizii”.

    Cealaltă categorie este sceptică şi vede cu bătaie lungă. Mult-încercatul François Hollande îi dă glas: “Europa a devenit (…), sincer să fiu, de neînţeles, chiar şi pentru state. Aşa ceva nu mai poate dura. Europa trebuie să fie simplă, clară, pentru a fi eficientă acolo unde trebuie, şi să se retragă de acolo unde nu este nevoie de ea. Uniunea Europeană a reuşit de doi ani să treacă peste criza din zona euro (…), dar cu un preţ: cel al unei austerităţi care a sfârşit prin a descuraja popoarele”.
    Unda de şoc a alegerilor europarlamentare încă nu s-a consumat. Pentru atenuare, momentan se folosesc mesaje în care se fac trimiteri mai abstracte: la ideologii, principii, alb-negru. Dar odată acest şoc trecut, Uniunea merge mai departe. Supravieţuieşte şi încearcă să fie mai atrăgătoare. Pentru binele său. Trebuie să fie acea “simplă, clară, eficientă” când trebuie sau retractilă (tot când trebuie).

    În Parlamentul European, grija imediată, în raport cu prezenţa “răilor”, va fi întărirea grupurilor tradiţionale şi o mai mare apetenţă pentru aliere, atunci când situaţia o va impune. Un fel de “alegere a apelor” pe o scară mai largă, într-un club.
    În ceea ce priveşte noul Executiv comunitar, braţul care va “revedea”/revizui/cosmetiza, aceasta este o poveste cu chinuri. Jean-Claude Juncker, “Mr. Euro” nu a fost dorit din prima ca forţă călăuzitoare a acestui braţ, deşi Popularii au câştigat alegerile europene..

    Însă, oricât vor fi înghesuiţi, izolaţi euroscepticii, eurofobii şi extremiştii (de-a dreapta, de-a stânga) în instituţiile şi forurile de la Bruxelles, dincolo de această graniţă este împărăţia “marelui absent”, mare cât Europa. “Marele absent”, care dă cu flit Europei comunitare, pentru că, din diverse considerente, nu aduce bine/confort în viaţa sa şi care atunci când simte că Europa îl ameninţă se transformă în votantul supărat. De exemplu, supărat că libera circulaţie îi aduce pe cap “străini”, care se dedau la o serie de obiceiuri şi apucături de “dumping”.

    În împărăţia “marelui absent” vieţuieşte şi unul din (încă) copiii problematici, numit România. La noi, să fi absent civic este de bonton, dar să te exprimi ca eurosceptic echivalează pentru destui cu o blasfemie. Oamenii sunt neîncrezători din aceleaşi motive cu vecinii lor europeni: nu simt Uniunea ca un “bine” în viaţa de toate zilele. Mai rău, având în vedere nedoritul specific local, Uniunea Europeană este ades percepută ca o “afacere” din care trag foloase doar o mână de aleşi.
    După alegerile europene, îndoielile nu vor ofili Europa comunitară. Îndoielile sunt un medicament eficient care o vor obliga să fie puternică şi atrăgătoare.

  • Prima veste bună de după criză: fuziunile şi achiziţiile au crescut cu o treime faţă de anul trecut

    La nivel internaţional, cea mai mare tranzacţie din primul trimestru a venit din telecomunicaţii, în SUA, acolo unde primii doi operatori de cablu, Comcast şi Time Warner Cable, au pus bazele unei fuziuni în valoare de 68 de miliarde de dolari.
    În Europa, piaţa de fuziuni şi achiziţii (M&A – mergers & acquisitions) s-a majorat cu 19% în primele trei luni, cel mai mare deal fiind în sectorul media, acolo unde Liberty Global, care deţine compania UPC, a preluat integral operatorul olandez de cablu TV Ziggo pentru 11 miliarde de dolari. Preluarea Ziggo este a doua mare tranzacţie în industria europeană a cablului TV şi telefoniei fixe în mai puţin de un an, după ce Vodafone a cumpărat în octombrie operatorul german Kabel Deutschland Holding în urma unei înţelegeri de peste 10 miliarde de dolari. De câţiva ani, în sectorul global de media şi telecomunicaţii există o luptă a preluărilor, similară cu cea care a început acum în sectorul farmaceutic.

    În februarie grupul Actavis, unul dintre cei mai mari producători de generice din lume, a cumpărat Forest Laboratories pentru 24 de miliarde de dolari, însă mai recent, în aprilie, Pfizer şi-a anunţat intenţia de a cumpăra AstraZeneca, o mişcare cu impact enorm în industria mondială a medicamentelor. Dacă tranzacţia se va finaliza, valoarea acesteia va fi de peste 120 de miliarde de dolari, cea mai mare din istoria producătorilor de medicamente.

    O altă mişcare în această zonă este cea dintre GSK şi Novartis, care fac schimb de active. Astfel, Novartis preia portofoliul de medicamente oncologice de la GSK pentru 14,5 miliarde dolari şi le cedează portofoliul de vaccinuri (mai puţin cele împotriva gripei) pentru 7,1 miliarde dolari.

    Tot în farma, grupul german Bayer negociază preluarea diviziei de produse de larg consum a Merck & Co. Nici canadienii de la Valeant nu stau degeaba şi oferă 47 de miliarde de dolari pentru compania Allergen (care deţine mărcile de medicamente Botox Cosmetics şi Vistabel, folosite la atenuarea ridurilor).

    După ce au pierdut patente pentru produse cu vânzări de miliarde de dolari şi cu tot mai puţine inovaţii în pipeline, companiile farma se bat acum din nou pentru a prelua noi companii. Este aceeaşi strategie pe care au mai folosit-o şi la finalul anilor ‘90 – începutul anilor 2000, când au apărut GlaxoSmithKline (GSK – ca urmare a fuziunii dintre GlaxoWellcome şi SmithKline Beecham) şi AstraZeneca (după ce suedezii de la Astra s-au înţeles cu britanicii de la Zeneca).

    Anul 2014 ar putea aduce şi cea mai mare tranzacţie din industria materialelor de construcţii din ultimele două decenii, cea dintre Lafarge şi Holcim. Pentru România, aceasta ar fi cea mai mare transformare a pieţei, după ce Lafarge şi Holcim vor fi nevoiţi să vândă cel puţin una din cele 4 fabrici din România pentru a putea fuziona.

    Frământări există în această perioadă şi în industria grea a Europei. GE, unul dintre cele mai mari conglomerate industriale la nivel global, este în discuţii pentru preluarea companiei franceze Alstom, producătorul trenurilor TGV. Mişcarea americanilor se loveşte însă de o rezistenţă în Franţa, acolo unde guvernul a emis un decret care îi permite să blocheze orice preluare de către străini a unor companii din sectoare economice considerate “strategice”.

    Consultanţii spun că şi România beneficiază de pe urma tuturor acestor mişcări ce au loc pe scena internaţională, în top aflându-se sectorul financiar, unde se aşteaptă consolidări, dar şi exituri ale unor jucători (care atrag automat şi intrarea altora).

    “În momentul de faţă se resimte în piaţă un interes sporit pentru tranzacţii. Putem vorbi despre o adevărată efervescenţă, însă este greu de spus câte tranzacţii se vor materializa în cele din urmă. Această efervescenţă are mai multe cauze. Pe de o parte îmbunătăţirea climatului economic european, ratele de creştere afişate de România, precum şi îmbunătăţirea ratingului de ţară au dus la o creştere a interesului investitorilor străini pentru piaţa românească”, spune Alexandru Medelean, director, liderul echipei de servicii integrate pentru antreprenori al PwC România.

    Totodată, situaţia tensionată dintre Ucraina şi Rusia îi determină pe unii investitori să se uite către oportunităţi de plasament în ţările din regiune, iar România este una dintre pieţele luate în calcul.

    Alexandru Medelean notează însă că există şi alte cauze de ordin intern care determină această tendinţă, cum ar fi faptul că multe dintre companiile antreprenoriale româneşti, care au trecut cu bine de criză şi şi-au consolidat poziţiile, caută acum oportunităţi de consolidare prin achiziţii.

    Consultanţii arată că interesul pentru România este evident atât din partea fondurilor de investiţii, cât şi a investitorilor strategici, fiind implicaţi în mai multe negocieri de anul trecut. “În practica noastră am resimţit un reviriment cert pe mai multe tipuri de tranzacţii, inclusiv consolidări în piaţa locală, investiţii străine noi, atât din zona de strategic cât şi de private equity, tranzacţii imobiliare. În mod indiscutabil, suntem implicaţi în semnificativ mai multe operaţiuni de M&A decât în perioada similară a anului trecut (…)”, au spus reprezentanţii Deloitte. Firma de consultanţă se aştepta la o intensificare a activităţii de fuziuni şi achiziţii şi estimează că aceasta va continua. Unele tranzacţii au impact direct în România, cel mai relevant exemplu fiind cel al deal-ului dintre Holcim şi Lafarge, dar şi semnarea unui acord între Pfizer şi AstraZeneca, care ar determina apariţia unui nou lider în piaţa farma locală.

    De la începutul anului, pe piaţa de M&A au avut loc tranzacţii precum preluarea Romprest, a World Class, a Praktiker sau Lemarco.În ochii investitorilor, România îşi păstrează atributele de piaţă mare, cu potenţial de creştere pe multe sectoare de bunuri şi servicii, cu resurse naturale şi “o forţă de muncă economică şi calificată”, însă sunt şi unele puncte slabe care persistă precum decalaje nerecuperate, lipsa unei viziuni pe termen lung sau birocraţia şi corupţia în insuficient regres.
    “Sentimentele sunt în ameliorare, mai ales datorită îmbunătăţirii majorităţii indicatorilor macro-economici, în primul rând PIB, şi a ratingului de ţară. Suntem deja într-un nou ciclu economic, de expansiune, ceea ce nu înseamnă că lucrurile vor continua să se amelioreze de la sine, fără eforturile şi contribuţia mediului de afaceri şi a responsabililor politici”, au spus reprezentanţii Deloitte.

    Consultanţii implicaţi în tranzacţii sunt de părere că sectorul financiar va livra cele mai multe deal-uri anul acesta, în condiţiile în care sistemul trece printr-o perioadă de consolidare şi au loc exituri în corelaţie cu intrarea unor investitori noi. Dar şi sectorul agricol şi cel al producţiei industriale se anunţă agitate. “Sectoarele producţiei industriale, îndeosebi subsectoarele care deservesc industria de automobile, îşi menţin poziţia de top în preferinţele investitorilor strategici din afara României, investitori care-şi doresc o platformă de producţie la costuri relativ scăzute, cu un capital uman bine pregătit din punct de vedere tehnic şi care adresează o piaţă de desfacere importantă atât pe plan local cât şi pe plan european”, spune Cornelia Bumbăcea, partener tranzacţii în cadrul PwC România.

  • România a înregistrat în aprilie cea mai puternică scădere a volumului vânzărilor de retail

    Scăderi semnificative, dar mai reduse decât România, au fost raportate de Malta, cu 2,6%, precum şi de Germania şi Portugalia, ambele cu 0,9%, se arată într-un comunicat al Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

    Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în această perioadă de Letonia, cu 2,5%, Marea Britanie, cu 2,1%, Estonia, Franţa şi Slovenia, toate trei cu 1,4%.

    În zona zona euro, formată din 18 state membre UE, comerţul cu amănuntul a crescut în aprilie, faţă de martie, cu 0,4%.

    Raportat la aceeaşi lună a anului trecut, volumul vânzărilor de retail a crescut în aprilie cu 3,4% în UE şi cu 2,4% în zona euro.

    În România, creşterea s-a situat în acest interval la 4,6%, în timp ce singura ţară care a raportat scădere este Portugalia, cu 0,4%.

    Cele mai puternice rate de creştere au fost consemnate în Letonia, cu 10,5%, Estonia, cu 9,3%, Marea Britanie, cu 8,4%, şi Lituania, cu 8%.

  • Club Business Magazin: Cum arată viitorul industriei de relaţii cu clienţii

    Marcin Grygielski, Interactive Intelligence: România este o piaţă interesantă pentu noi, a doua piaţă ca importanţă în regiune. Avem planuri mari aici. Interactive Intelligence Group este un furnizor global de servicii şi soluţii software. Avem peste 6.000 clienţi din întreaga lume care beneficiază de soluţii pentru centre de contact, soluţii integrate pentru comunicaţii de business şi software şi servicii pentru automatizarea proceselor de business, care pot fi implementate atât la sediul companiei, cât şi în cloud. Am investit foarte mult din 2009 încoace în dezvoltarea serviciilor în cloud. În SUA, 70% din activitate se desfăşoară deja în cloud, iar la nivel mondial procentul ajunge la 50%.

    Suntem primii care vom lua startul în cursa către cloud în regiune. O tendinţă în industria noastră este de a simplifica modul în care sunt raportate datele legate de indicatorii de performanţă din contact center pentru a putea vedea simplu şi clar ce aspecte pot fi îmbunătăţite. Apoi, corelarea datelor clienţilor cu cele de pe reţelele sociale ajută managerii centrelor de date la îmbunătăţirea campaniilor de marketing, a răspunsului în timp real din partea publicului ţintă. Am implementat sistemele noastre la nivel mondial la clienţi precum Alianz, iar directorii din call-center sau cei de IT au înţeles că nu e nevoie să facă experimente când e vorba de tehnologii inovative, ci se pot convinge rapid de beneficiile unui software performant.

    Arkadiusz Pielski, Asseco South Eastern Europe Polonia: Făcând o analiză la nivel regional, am observat că directorii de call center sunt preocupaţi de următoarele aspecte: îmbunătăţirea calităţii serviciilor, reducerea numărului de servere, simplificarea monitorizării datelor şi raportarea cu acurateţe, implementarea schimbărilor de strategie în timp foarte scurt şi, nu în cele din urmă, de costuri mai mici de operare.

    Avem o experienţă de ani buni în materie de software pentru industria de contact center. În medie, în timp de trei luni putem optimiza un sistem deja existent, fără a afecta funcţionalitatea unui call center. Putem reduce costul de operare al unui call center cu până la 50% prin adoptarea celor mai noi tehnologii. Suntem cea mai mare companie IT din Polonia, unul dintre jucătorii importanţi din regiune, cu 1.300 de angajaţi, şi al şaselea mare vânzător de software din Europa. Avem 30.000 de angajaţi la nivel mondial, în compania-mamă. Clienţii noştri provin atât din sectorul privat, cât şi din cel public.

    Adriana Ohanisian, Allianz-Ţiriac Asigurări: Odată cu demararea proiectului de call center, în urmă cu sase ani, Allianz-Tiriac Asigurari a pus la dispoziţia clienţilor săi un canal centralizat de gestionare a solicitărilor primite din partea acestora. Am definit atunci standardele de calitate şi am putut prin monitorizarea constantă a activităţii să optimizăm serviciile pe care le oferim asiguraţilor noştri. Desigur, toate softurile de call center realizează direcţionarea de apeluri şi măsurarea principalilor indicatori de timp (timp de răspuns, de abandon al apelului, etc.), de aceea elementele de cel mai mare interes pentru mine în alegerea aplicaţiei au fost monitorizarea şi raportarea activităţii.

    Fără un suport eficient din partea soluţiei tehnice alese, sarcina unui manager de call center de a ţine sub control fluxul de apeluri şi, implicit, de a acţiona este mult îngreunată. De aceea, aceste instrumente de supervizare reprezintă un factor de diferenţiere între producătorii de software din call center. Desigur, adoptarea tehnologiilor de ultimă generaţie trebuie să fie dublata de investiţia în resursa umană. Este importantă dezvoltarea continuă a angajaţilor nu doar în materie de interacţiune cu clientul, dar şi prin dobândirea de cunoştinţe în domeniul în care activează firma. Asimilând
    informaţii şi experienţă în domeniul asigurărilor în cazul nostru, angajaţii nostri din call center au şansa de a face un pas înainte în carieră în cadrul companiei.

    Vladimir Sterescu, CGS România: Eu reprezint un furnizor de talie medie la nivel global din industria de BPO. România devine treptat pentru mulţi furnizori de tehnologie o piaţă către care încep să se uite tot mai mult în ultimii ani. Piaţa se dezvoltă, sunt tot mai multe companii, chiar şi instituţii de stat, care au investit în ultimii ani şi încă investesc în centre de suport. Din experienţa noastră, trebuie făcută o distincţie între caracteristicile de bază ale unui centru de suport şi cele noi care apar pe piaţă.

    Este mai bine să cumperi totul de la un singur integrator decât să iei elementele de bază din diverse locuri şi apoi să îţi baţi capul să le integrezi, respectiv să le dezvolţi. Apoi, se vorbeşte tot mai mult despre integrarea social media în centrele de suport şi în tehnologie sau prioritizarea apelurilor către cel mai priceput angajat în acel sector. E important să vedem, înainte de a adopta aceste tehnologii, dacă există un randament al investiţiei, sau dacă îl cumpărăm doar ca să îl avem şi fără să ştim să îl folosim.

    Dacă trimitem toate apelurile către cei foarte buni, pe termen scurt vom avea rezultate foarte bune, dar în trei luni o să pierdem acel om chiar dacă îl plătim mai bine. În social media, abilităţile personalului care interacţionează cu clienţii trebuie să fie foarte bune, pentru că ceea ce se postează va rămâne acolo şi va circula foarte repede între utilizatorii respectivei platforme. Am văzut la multe companii cum, printre apeluri, angajaţii din call center gestionează şi online relaţia cu clienţii, doar pentru că li se cere să îşi crească productivitatea.

    Una peste alta, România se mişcă, suntem într-un con de lumină pozitiv. Cele mai recente studii arată că Bucureştiul a început să devanseze alte capitale din centrul şi estul Europei, precum Sofia şi Budapesta, dar încă suntem mult în urma Cehiei sau Poloniei. Statul începe să recunoască industria de contact center, iar de la sfârşitul anului 2012 autorităţile acordă subvenţii pentru cei care creează locuri de muncă în zona de suport. Companiile din domeniu vând mai ales România: o forţă de muncă bine instruită, deschisă spre nou, care vorbeşte mai multe limbi străine şi este disponibilă la un preţ atractiv pentru orice investitor.

    La acelaşi etaj putem avea 18 limbi străine, este ceva unic pentru zona est-europeană. Spre deosebire de provincie, Bucureştiul este din ce în ce mai asaltat de companii care fie externalizează servicii către furnizori de BPO, fie deschid propriile centre. În ultima vreme preluăm servicii din ce în ce mai complexe, ceea ce e foarte bine, pentru că începem să ne vindem mai scump.

     

  • Noul şef Auchan România estimează afaceri mai mari în acest an

     “Am câştigat clienţi, am vândut mai multe produse, iar valoarea vânzărilor este un pic mai mare faţă de anul trecut. Acest lucru se explică prin faptul că modelul de comerţ este diferit, vindem mai multe produse, la mai mulţi clienţi, dar cu preţuri mai mici. Pentru întreg anul mizăm pe o creştere mai importantă a cifrei de afaceri”, a spus Bellon la lansarea Centrul Comercial Auchan Titan, rezultat din unirea galeriilor Auchan Titan şi Iris.

    Totodată, noul director general al grupului francez în România menţine obiectivul declarat în luna octombrie a anului trecut de predecesorul său, Patrick Espasa, de a trece pe profit la sfârşitul anului 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va avea un portal oficial de turism. Ce informaţii va conţine romania.travel

     “Am mai avansat, avem site-ul romania.travel, la care se lucrează în permanenţă. Până la finalul anului vom avea şi portalul. Pe baza site-ului realizat de biroul de turism New York se va face platforma online a României”, a declarat miercuri într-o conferinţă Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT).

    Florin Jianu, ministrul delegat pentru IMM şi Turism, căruia îi place să afirme permanent, ca şi predecesoarea lui, Maria Grapini, că vine din mediul privat, a spus că vrea ca şi la minister să impună aceleaşi reguli şi că se va face economie la realizarea portalului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro