BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Primul Next Home din Romania, in centrul comercial Liberty Center

    Magazinul are o suprafata de 100 de metri patrati si va oferi produse pentru amenajarea casei. “Suntem bucurosi sa lansam Next Home in Romania pentru ca vom putea oferi clientilor produse de calitate, cu un design special la un pret rezonabil. Avem propuneri care se pot potrivit stilului si personalitatii oricarei case”, a declarat Victoria Houghton, managing director al companiei.
     

    Next este un retailer englez care isi asigura distributia prin trei canale principale: Next Retail (un lant de peste 480 de magazine in toata lumea), Next Directory (un catalog ce se distribuie prin direct mailing) si un site. Primul magazin Next (cu imbracaminte) a fost deschis anul trecut.
     

    “Next Home completeaza foarte vine oferta din Liberty Center si speram sa convinga cat mai multi clienti. Este un brand pe care ne bucuram sa il includem in portofoliul de retaileri. Mandria este cu atat mai mare cu cat brandul Next Home a ales Liberty Center pentru a-si face intrarea pe piata”, a declarat Marius Barbu, director executiv al centrului comercial.
     

  • Zara investeste 10 mil. euro in magazinul din Unirea

    Inditex a inchiriat spatiul de 6.000 de metri patrati pe care retailerul de electrocasnice il ocupa la parterul Unirea Shopping Center, unde va deschide un magazin Zara si unul Zara Home, pe o suprafata de 2.000 de metri patrati, potrivit agentului de inchiriere Retail Group, care a intermediat tranzactia.

    Costul amenajarii spatiului de vanzare este de circa 2.000 de euro pe metru patrat, amenajarea magazinelor propriu-zise urmand sa necesite investitii de circa sase milioane de euro. Un milion de euro vor fi investiti in fatada magazinului, parcarea supraetajata de deasupra spatiului inchiriat urmand sa fie ‘imbracata’ intr-o fatada Zara, in timp ce restul spatiului disponibil va fi transformat in birouri pentru companie si spatiu de depozitare.

    In total, potrivit informatiilor disponibile, vor fi investiti circa zece milioane de euro in amenajarea noului spatiu inchiriat. Aici vor fi deschise primele spatii stradale ale retailerului pe plan local, magazinul Zara urmand sa fie al treilea din Capitala (dupa cele din Plaza Romania si Baneasa Shopping City).

    Inditex are pe plan local 24 de magazine, in Bucuresti, Cluj (Polus Center), Iasi (Iulius Mall) si Constanta (City Park Mall), dintre care cinci magazine Zara si Pull and Bear, patru magazine pentru brandurile Bershka, Stradivarius si Oysho si cate un magazin Zara Home si Massimo Dutti.

    Luna viitoare urmeaza sa fie deschise alte cinci magazine (Zara, Bershka, Pull and Bear, Oysho si Stradivarius) in Iulius Mall din Timisoara, unde retailerul spaniol va ocupa peste 3.000 de metri patrati in extensia centrului comercial la care se lucreaza in prezent.
     

    Cititi aici mai multe despre povestea unui mall fantoma

  • Alka investeste 2,5 milioane de euro in gama Nutline

    Investitia a fost demarata in 2008 si include dezvoltarea spatiului de productie de la fabrica Filipestii de Padure, achizitia de noi echipamente si dezvoltarea noilor ambalaje.
    Extinderea gamei s-a realizat prin introducerea unor noi produse cum ar fi alune, arahide, caju, precum si noi retete de mixuri. Gama Nutline include in prezent 14 produse, disponibile in 21 de sortimente.

    Potrivit ultimului studiu de piata AC Nielsen, citat de catre Alka, brandul Nutline este lider pe categoria de seminte si fructe uscate, cu o cota de piata de 38%.
    Piata de fructe uscate a crescut in perioada octombrie – noiembrie 2008 cu aproximativ 23,7% in volum, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor Nielsen Romania. Diversificarea sortimentală pe această piată este inca destul de redusa, semintele si arahidele detinand o cota de 85% din total.

    Infiintata in 1994, Alka are in portofoliu gama de seminte si fructe uscate Nutline, napolitanele Alka, precum si alte sapte branduri de biscuiti si cafea. Compania exporta o parte din produse catre Anglia, Cipru, Grecia sau Polonia. In 2007, vanzarile companiei au fost de 37 de milioane de euro.
     

  • Magazin Staer de 1 mil. euro la Brasov

    Showroom-ul, care este amplasat in centrul comercial situat in strada Cristianului, are o suprafata de peste 4.000 de metri patrati, in cadrul caruia sunt expuse peste 20.000 de produse. Structura magazinului este dezvoltata in jurul a patru apartamente tipice din Brasov, iar fiecarei locuinte ii corespunde cate o zona mai extinsa de expunere cu variante de mobilier ce pot fi achizitionate. In cadrul magazinului lucreaza 50 de angajati.

    “Orasul Brasov reprezinta unul dintre punctele strategice din Romania in care compania noastra si-a propus sa se extinda, de aceea am hotarat sa inauguram cel de-al doilea showroom sub noul concept de magazin Staer implementat inca de anul trecut”, a declarat Nicolae Stefan, fondatorul companiei.

    Staer International opereaza 27 de magazine in toata tara, in majoritatea magazinelor mari si mijlocii, precum Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Barlad, Botosani, Brasov, Bucuresti, Buzau, Calarasi, Cluj Napoca, Constanta, Deva, Galati, Giurgiu, Iasi, Onesti, Oradea, Piatra Neamt, Roman, Satu Mare, Sibiu, Slobozia, Targu Mures si Vaslui.

    Cititi aici despre infiintarea companiei si planurile pentru anul acesta.

  • Euromedic a investit 3 mil. euro intr-un centrul de diagnostic la Iasi

    Celelalte centre Euromedic sunt amplasate la Arad, Constanta, Petrosani, Bucuresti, Medgidia si Pascani. In cadrul parteneriatului cu Nefromed Dialysis Centers, pe segmentul serviciilor de dializa, compania mai opereaza centre la Cluj Napoca, Alba Iulia, Barlad, Sibiu si Botosani. Filiala locala a operatorul de servicii medicale Euromedic International mizeaza anul acesta pe o cifra de afaceri cu 35% mai mare decat in 2008, pana la 16,5 milioane de euro.

    Compania si-a propus continuarea strategiei de dezvoltare pe piata serviciilor medicale locala, atat pe segmentul centrelor de diagnostic imagistic, cat si pe cel al serviciilor de dializa, “tinand cont de oportunitatile oferite de piata”, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii companiei. Anul trecut, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 14 milioane de euro, dublu fata de rezultatul consemnat in anul anterior. Tot in 2008, compania a anuntat o investitie de aproximativ 40 de milioane de euro pe o perioada de 18 luni; jumatate din suma a fost deja folosita pana in decembrie.
     

  • RTC a investit peste 3 mil. euro intr-un depozit de papetarie

    Amenajat pe o suprafata de 10.000 de metri patrati, inchiriati in Chitila Logistic Park,  noul depozit de papetarie permite reducerea cu 60% a timpului de procesare pentru orice comanda de produse office (birotica si papetarie), cu 30% a suprafetei ocupate de marfa (prin depozitarea pe verticala), automatizarea tuturor proceselor si cresterea cu 200% a eficientei personalului, conform lui Relu Cirjan, directorul general al Proffice.  Divizia de distributie birotica si papetarie a grupului RTC detine o cota de aproape 25% dintr-o piata a produselor office de 300 milioane euro, avand o cifra de afaceri ce depaseste rulajul insumat al urmatoarelor 10 companii concurente.

    Be Proffice, cea mai mare companie din cadrul divizie Proffice, a incheiat anul 2008 cu un rulaj de 63 mil. euro. "In 2009 suntem pe pierdere. Acum ne concentram mai mult ca oricand pe cresterea eficientei. Continuam sa facem disponibilizari, renuntam la anumite proiecte. Absolut orice este posibil", admite Octavian Radu, anuntand totusi ca RTC are un buget de investitii si achizitii de circa 10 milioane de euro anul acesta. 

    RTC Holding cuprinde opt divizii de business, respectiv Diverta (retail de carte, jocuri video, muzica, film, IT si papetarie), Proffice (distributie de produse pentru birou si IT), Sistec&ProCA ( furnizor de solitii si servicii IT si distributie specializata de IT), Rafar (retail haine, incaltaminte si accesorii in franciza), Flaro (productie subansamble de plastic, mobilier si produse de birou), Rimobi (dezvoltare de proiecte imobiliare), TCE (curierat) si Sebra (francize de cafenele).
     

  • Actavis Bulgaria investeste 60 mil. euro in marirea capacitatii de productie

    Capacitatea de productie a celor doua unitati va fi de circa cinci miliarde de tablete pe an, potrivit informatiilor furnizate de agentia de stiri sofita Novinite. Compania islandeza, controlata indirect de omul de afaceri Thor Bjorgolfsson, este de anul trecut de vanzare, printre posibilii cumparatori aflandu-se competitori cu filiale in Romania precum Sanofi-Aventis (in curs de preluare a Zentiva) si Teva (cel mai mare producator de generice la nivel mondial).

  • P&G : etapa a doua a investitiei de la Urlati depinde de guvern

    Declaratia ii apartine lui Daniel Myers, vicepresedinte product supply P&G, care, cu prilejul demararii lucrarilor de constructie a fabricii de sampoane din localitatea Urlati, a tinut sa precizeze ca Romania ar trebui sa fie mai agresiva in autopromovare pentru atragerea investitiilor straine.

    "Guvernul Poloniei, spre exemplu, este foarte agresiv, ofera facilitati cum ar fi scutiri de taxe sau pregatirea personalului care urmeaza sa lucreze intr-o noua fabrica", spune Myers. Compania americana Procter&Gamble a demarat ieri lucrarile la fabrica de sampoane din orasul Urlati, Prahova, un proiect greenfield pentru care se vor investi, in prima faza, 50 de milioane de dolari, urmand ca in faza a doua, care se va finaliza in 2010, investitia sa se dubleze.

    Pentru constructia acestei fabrici, compania a mai vizat si alte tari din zona, cum ar fi Polonia, Turcia sau Ucraina. Potrivit lui Myers, alegerea Romaniei in defavoarea Poloniei, unde compania mai detine alte patru fabrici, a fost determinata de pozitia strategica a tarii noastre, care va favoriza exportul in toate tarile din regiune.

    Concretizarea celei de-a doua etape a investitiei de la Urlati depinde si de autoritatile locale si de modul in care acestea vor investi in dezvoltarea infrastructurii din zona, a adaugat Myers. Procter&Gamble mai detine in Romania o fabrica de detergenti la Timisoara pe care a cumparat-o in 1995 si in care a investit pana acum peste 40 de milioane de dolari. In 2007, compania a raportat o cifra de afaceri de 400 de milioane de dolari.
     

  • P&G : etapa a doua a investitiei de la Urlati depinde de guvern

    Declaratia ii apartine lui Daniel Myers, vicepresedinte product supply P&G, care, cu prilejul demararii lucrarilor de constructie a fabricii de sampoane din localitatea Urlati, a tinut sa precizeze ca Romania ar trebui sa fie mai agresiva in autopromovare pentru atragerea investitiilor straine.

    "Guvernul Poloniei, spre exemplu, este foarte agresiv, ofera facilitati cum ar fi scutiri de taxe sau pregatirea personalului care urmeaza sa lucreze intr-o noua fabrica", spune Myers. Compania americana Procter&Gamble a demarat ieri lucrarile la fabrica de sampoane din orasul Urlati, Prahova, un proiect greenfield pentru care se vor investi, in prima faza, 50 de milioane de dolari, urmand ca in faza a doua, care se va finaliza in 2010, investitia sa se dubleze.

    Pentru constructia acestei fabrici, compania a mai vizat si alte tari din zona, cum ar fi Polonia, Turcia sau Ucraina. Potrivit lui Myers, alegerea Romaniei in defavoarea Poloniei, unde compania mai detine alte patru fabrici, a fost determinata de pozitia strategica a tarii noastre, care va favoriza exportul in toate tarile din regiune.

    Concretizarea celei de-a doua etape a investitiei de la Urlati depinde si de autoritatile locale si de modul in care acestea vor investi in dezvoltarea infrastructurii din zona, a adaugat Myers. Procter&Gamble mai detine in Romania o fabrica de detergenti la Timisoara pe care a cumparat-o in 1995 si in care a investit pana acum peste 40 de milioane de dolari. In 2007, compania a raportat o cifra de afaceri de 400 de milioane de dolari.
     

  • Skype, achizitia ratata a eBay

     

    Cele peste 2,5 de miliarde de dolari (1,75 de miliarde de euro), cat a platit eBay in urma cu trei ani pentru achizitionarea serviciului de telefonie prin internet Skype, nu au fost altceva decat rezultatul supraevaluarii unei companii cu potential din domeniul online. Concluzia apartine conducerii eBay, care considera acum ca pretul platit a fost cu cel putin un miliard de dolari mai mare decat ar fi meritat, avand in vedere ca Skype nu si-a atins scopul initial, de a deveni o metoda ieftina de comunicare intre vanzatorii si cumparatorii de pe site-ul de licitatii online. Explicatia ar fi faptul ca multi dintre comerciantii care scot la licitatie diferite produse pe eBay nu considera necesar sa aloce timp pentru a raspunde intrebarilor potentialilor cumparatori pe parcursul unei conversatii pe Skype. “Suntem constienti ca Skype este o afacere de sine statatoare, care a avut o crestere exploziva atat in termeni financiari, cat si in ce priveste numarul de utilizatori, dar serviciul nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor creionate in 2005”, spune John Donahoe, directorul executiv al eBay. Aceste nemultumiri ale managementului eBay au generat o serie de discutii, in randul mai multor analisti si specialisti din domeniu, cu privire la o posibila vanzare a Skype – tranzactie care ar aduce eBay atat resurse financiare, cat si libertatea sa se concentreze pe extinderea activitatii de baza, care de asemenea traverseaza o perioada mai grea. Speculatiile merg chiar mai departe, aceiasi analisti considerand ca Skype are astfel doua variante viabile: fie face efortul de a reveni la cresterile consistente din anii trecuti, fie devine obiectul unei achizitii ieftine pentru o alta companie.
     
    Realitatea este ca serviciul de telefonie prin internet este supus unei presiuni permanente din partea conducerii eBay, care are asteptari poate chiar nerezonabile cu privire la performantele companiei, care numara peste 330 de milioane de utilizatori si care a mers in profit sase trimestre consecutiv. Este drept, veniturile de aproximativ 100 de milioane de dolari (70,1 milioane de euro) pe trimestru ale companiei au crescut in perioada aprilie-iunie a acestui an cu numai 51%, de doua ori mai putin decat in 2007. Henry Dewing, analist si consultant al companiei de cercetare de piata Forrester Research, considera ca in conditiile actuale incasarile nu sunt suficiente, dar nici nu vor mai creste la fel de spectaculos, mai ales ca Skype detine o cota mica din piata telefoniei prin internet, estimata de analistii companiei de cercetare Infonetics Research sa ajunga la 50 de miliarde de dolari (35,2 miliarde de euro) in 2010.
     
    “Exista diferente mari de perceptie in ce priveste asteptarile eBay si cele ale consumatorilor legate de ceea ce face eBay cu Skype”, afirma Josh Silverman, directorul executiv al Skype. Sarcina actuala a lui Silverman este sa se asigure ca serviciul de telefonie prin internet va continua sa aiba crestere si ca veniturile vor fi cel putin suficiente pentru sustinerea serviciului, independent de businessul cu licitatii online. Situatia Skype este dificila pentru ca trebuie sa faca fata unei piete din ce in ce mai competitive, cu furnizori de servicii in fata carora incepe sa piarda unele din avantajele pretului scazut. “Skype lupta impotriva unor jucatori mult mai stabili pe piata”, este de parere Elroy Jopling, director de cercetare in cadrul Gartner.
     
    Una dintre principalele probleme ale Skype este sa demonstreze ca serviciul sau de telefonie este mai avantajos decat cele oferite de marile companii din telecom. Compania ofera apeluri gratuite nelimitate in reteaua Skype oriunde in lume, veniturile fiind generate din tarifele percepute pentru apelurile catre numere de telefonie fixa sau mobila. Spre exemplu, pentru apeluri catre America de Nord, compania ofera convorbiri nelimitate pentru un abonament lunar de trei dolari, in timp ce pentru alte 36 de tari din lume, tariful este de 10 dolari pe luna. Din pacate insa, majoritatea utilizatorilor Skype efectueaza in cea mai mare parte apeluri online in retea, numai 10% dintre utilizatorii Skype platind pentru a vorbi cu utilizatorii non-Skype, potrivit lui Josh Silverman. O buna vreme, compania a oferit convorbiri la preturi mai mici decat tarifele percepute de marii operatori de telefonie mobila, dar pe masura ce competitia se accentueaza in industria telecom, furnizorii traditionali de servicii de telefonie s-au concentrat tot mai mult pe reducerea preturilor. Verizon Communication sau Time Warner, spre exemplu, ofera pachete de convorbiri nelimitate, pentru o taxa fixa, atunci cand acestea sunt achizitionate impreuna cu alte servicii, cum ar fi internetul de mare viteza. De altfel, segmentul telefoniei prin internet din SUA este dominat de companii precum Comcast, Cablevision sau Time Warner si nu de furnizorii specializati pe acest segment, precum Skype sau Google Talk.
     
    Potrivit lui Josh Silverman, planurile tarifare ale Skype includ si alte facilitati pe care companiile rivale nu le ofera, cum ar fi serviciul de videoconferinte, cel de transfer de fisiere, dar si apelurile nelimitate la nivel global. In ce priveste videoconferintele, spre exemplu, aproximativ 30% dintre clientii companiei utilizeaza acest serviciu, conform calculelor sefului Skype.
     
    Serviciul de telefonie prin internet al eBay ar avea insa mult de castigat daca ar ataca mai agresiv segmentul telefoanelor mobile capabile sa se conecteze la internet, oferind astfel consumatorilor o alternativa mai ieftina de comunicare in raport cu ofertele operatorilor traditionali de servicii de telefonie mobila. Lansata in primavara acestui an, cea mai noua versiune a aplicatiei Skype pentru mobilele dotate cu sistem de operare Windows Mobile de la Microsoft a fost instalata deocamdata numai pe sapte milioane de terminale. “Fara discutie, tot mai multi prefera telefoanele mobile in defavoarea celor fixe, chiar si atunci cand se afla acasa”, spune Jopling, directorul de cercetare al Gartner.
     
    Schimbarea modelului de business este deci necesara pentru Skype, directorul companiei mizand ca va reusi astfel sa incurajeze un numar tot mai mare de clienti sa intre in randul celor care platesc pentru convorbirile prin internet, dar si sa promoveze Skype ca un serviciu de comunicare ieftina, indiferent de echipamentul pe care este folosit, computer, celular sau alt dispozitiv mobil. Insa cel mai probabil, Skype ar avea cel mai mult de castigat daca ar alege un model de business axat pe publicitate online si nu pe incasarile de pe urma convorbirilor efectuate in afara retelei. O perspectiva care l-ar ajuta probabil pe Donahoe, seful eBay, sa evite in cele din urma vanzarea Skype.