BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • „Regina porumbului” – dar nu şi pentru investitorii americani

    Un vânt turbat poartă aroma uşor înţepătoare dar dulceagă a strugurilor proaspăt culeşi în tot Estul Franţei. Este toamnă în Alsacia, o regiune la doar o aruncătură de băţ de graniţa cu Germania, iar temperaturile sunt la jumătate faţă de Bucureşti. La doar 13-14 grade Celsius, porumbul de aici are frunzele puternic verzi şi se înalţă semeţ, spre deosebire de cel din Câmpia Română, care în mare parte din cauza secetei este acoperit de un galben pal, semn că i-a venit timpul. Celui din Alsacia, încă nu.

    La prima vedere, zona liniştită a satelor vechi din această provincie în care îndeletnicirea este agricultura pare îngheţată în timp. În realitate însă, în spatele acestui peisaj de septembrie americanii s-au „infiltrat” şi au adus cu ei şi tehnologia cu care speră ca într-o zi să hrănească o lume întreagă.

    Corteva Agriscience, companie care se ocupă cu producţia seminţelor şi cu protecţia plantelor, prin dezvoltarea de tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor, un gigant de 22 miliarde de dolari listat la New York, a investit 20 milioane de euro în Alsacia într-o fabrică care produce ambalaje pentru fungicide obţinute prin fermentare.

    „Avem o amprentă puternică în Franţa şi de aceea am ales să facem investiţia aici. Mergem acolo unde este cerere, dar observăm că în ultima perioadă şi în estul Europei, inclusiv în România, trendul este de creştere”, răspunde Susan Lewis, vicepreşedinte senior şi director de operaţiuni la Corteva, la întrebarea Business MAGAZIN de ce tocmai Franţa şi când vom vedea investiţii de acest tip şi în România?.
    Corteva Agriscience are o fabrică de seminţe în România, în Afumaţi, cu vânzări estimate la circa 170 milioane de dolari în 2019, faţă de cele încheiate de 165 milioane de dolari în 2018, fiind una dintre puţinele ţări din estul Europei în care americanii au ales să investească. De altfel aceasta este una dintre cele mai mari fabrici de procesare a seminţelor, fiind deschisă în 2002.

    Pe de altă parte, Corteva este prezentă în Franţa din 1982, iar în prezent are două unităţi administrative, patru fabrici, cinci centre de cercetare şi circa 1.000 de angajaţi. Noua investiţie va crea 50 de locuri de muncă.

    În Alsacia, respectiv în Cernay şi în centrul de producţie adiacent din Uffholtz, la doar 3 kilometri, Corteva se concentrează pe sinteza, formularea şi ambalarea de produse de protecţia plantelor sub formă de pulberi, granule sau lichidă.

    În timp ce la Cernay sunt produse fungicide şi insecticide, la Uffholtz compania se concentrează pe producerea de erbicide.
    În Alsacia, investiţia americanilor va susţine în principal producţia gamei Inatreq, o nouă clasă de fungicide pentru cereale în care molecula activă este obţinută din produse de origine naturală prin fermentare, care îi poate ajuta şi pe fermierii români.

    Astfel, decizia investiţiei în Hexagon se leagă de orientarea pe noua generaţie de agricultură, dar şi pe faptul că baza de operaţiuni din Franţa are o istorie mai îndelungată faţă de cea din România. 

  • Investiţia de 1,2 miliarde de euro pe care România a ratat-o

    MOL Grup a demarat construcţia fabricii de polioli, în urma unei investiţii de 1,2 miliarde de euro, în oraşul Tiszaújváros din Ungaria, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Complexul este preconizat să fie pus în funcţiune în 2021. MOL va investi 1,2 miliarde de Euro pentru construirea fabricii care va avea o capacitate de producţie de 200,000 de tone de polioli pe an.

    Zsolt Hernádi, Chairman and CEO of MOL Grup, Dr. Sami Pelkonen, CEO Chemical & Process Technologies în cadrul thyssenkrupp Industrial Solutions, Ferenc Koncz, membru al Parlamentului ungar şi Mihály Varga, Ministrul ungar al Finanţelor, au luat parte la ceremonia de marcare a demarării construcţiei. MOL Petrochemicals din Tiszaújváros va fi singura companie din Ungaria şi din Europa Centrală şi de Est cu un lanţ valoric integrat, de la extracţia ţiţeiului până la producţia de polieter polioli (materii prime utilizate pe scară largă în producţia de materiale plastice). Acest proiect va oferi oportunităţi de angajare pe termen lung pentru 200 de persoane, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Fabrica, a cărei producţie este preconizat să înceapă în 2021, este cel mai mare proiect de investiţii din surse proprii din istoria MOL, cu un buget total de 1,2 miliarde de euro, inclusiv ajutorul de investiţii al guvernului ungar în valoare de 131 de milioane EUR (o combinaţie de scutiri de impozite şi ajutoare pentru investiţii şi subvenţii pentru investiţii în numerar). Potrivit estimărilor MOL, uzina va contribui cu aproximativ 150 de milioane de euro pe an la rezultatele financiare ale Grupului MOL (EBITDA). Poliolii reprezintă o materie primă importantă şi foarte căutată pentru producţia de materiale plastice, cu largă întrebuinţare în numeroase industrii precum cea auto, construcţii şi industria textilă. Complexul Tiszaújváros va produce poliol folosind tehnologii eficiente şi ecologice, cum ar fi procesul HPPO (tehnologia de transformare a peroxidului de hidrogen în oxid de propilenă) dezvoltat de thyssenkrupp şi Evonik.

    „Acest proiect de investiţii va face ca Grupul MOL să fie unul dintre cei mai importanţi actori din industria chimică a regiunii, MOL fiind singura companie din Europa Centrală şi de Est care controlează întregul lanţ valoric de la extracţia ţiţeiului până la producţia de poliol”, a spus Zsolt Hernádi. „Odată pusă în funcţiune în 2021, fabrica va îmbunătăţi şi mai mult poziţia Tiszaújváros în industria chimică, deoarece expertiza şi noua infrastructură de producţie de aici pot atrage investitori suplimentari în zonă.”

    „Astăzi marcăm un pas important pentru transformarea industriei chimice din Ungaria, precum şi pentru cooperarea dintre MOL şi thyssenkrupp”, a spus dr. Sami Pelkonen. ”Prin Viziunea 2030, MOL urmăreşte o agendă ambiţioasă de creştere. Suntem mândri şi ne-am angajat durabil să susţinem această viziune şi să contribuim cu tehnologiile şi cunoştinţele noastre la un sector chimic inovator şi durabil.”

    Unul dintre fundamentele Strategiei MOL 2030 – Enter Tomorrow vizează extinderea lanţului valoric petrochimic al companiei şi producţia de bunuri cu valoare adăugată. Fabrica de polioli şi fabrica de cauciuc sintetic deschisă anterior sunt puncte de reper ale acestei strategii. Uzina de cauciuc sintetic a MOL Group şi a companiei nipone JSR produce 60.000 de tone de cauciuc butadien-stirenic prin polimerizare (S-SBR), un produs chimic foarte căutat la nivel mondial. Principala componentă a cauciucului sintetic este butadiena, produsă de MOL la o fabrică din proximitate, în funcţiune din 2015.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, în conformitate cu strategia sa pentru 2030, Grupul MOL îşi propune să facă progrese în dezvoltarea de produse chimice cu valoare adăugată şi produse chimice de specialitate, transformându-se într-un important grup din Europa Centrală şi de Est şi pe acest segment. Polieteri poliolii, care servesc drept materie primă pentru spuma poliuretanică, reprezintă principala direcţie a expansiunii petrochimice a Grupului MOL datorită gamei largi de aplicaţii în industria automobilelor, a construcţiilor, a ambalajelor şi a mobilei. Cu această investiţie strategică, MOL îşi propune să devină un partener strategic al producătorilor de poliuretan din ECE prin valorificarea lanţului valoric complet integrat, a tehnologiei de ultimă generaţie şi excelenţa serviciilor.

     

     

  • Agrobusiness. O asociaţie formată din câteva sute de proprietari de păşuni vrea să înfiinţeze o ciupercărie în Uricani, Hunedoara, investiţie de 4 mil. lei

    „Am primit 70% din valoarea totală a investiţiei, adică 2,8 milioane de lei de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.“

    Un grup format din 400 de proprietari de pădure şi păşune din Valea Jiului, judeţul Hunedoara, organizat în Asociaţia Composesorală 818 Uricani, investeşte 4 milioane de lei în înfiinţarea unei ciupercării, iar 70% din sumă provin din fonduri europene, primite de la Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Early Game Ventures investeşte 750.000 de euro în tehnologia de gestionare a infrastructurilor în cloud dezvoltată de startup-ul Bunnyshell

    Fondul Early Game Ventures acordat o finanţare de 750.000 de euro în Bunnyshell, un startup românesc ce dezvoltă tehnologii pentru managementul infrastructurii în cloud, la investiţie participând şi un business angel român.

    Aistenţa juridică a tranzacţiei a fost asigurată de casa de avocatură DLA Piper Dinu. Startup-ul a fost reprezentat de Boanţă, Gîdei şi Asociaţii S.C.A.

    „În ziua de astăzi, nu există aplicaţie sau sistem software care să nu funcţioneze în cloud. Dezvoltarea aplicaţiilor se face tot mai rapid, folosind componente, unelte, API-uri, SDK-uri şi alte resurse uşor de integrat şi usor de folosit inclusiv de ingineri ne-specializaţi. Şi totuşi, atunci când vine vorba despre instalarea aplicaţiilor pe o infrastructură în cloud, lucrurile se complică. Este nevoie de un administrator de sistem care să aleagă cea mai bună soluţie sau cea mai bună arhitectură şi să facă setările şi instalările. Aici intervine Bunnyshell, astfel încât, cu doar două-trei click-uri, oricine să poată instala şi lansa aplicaţii în cloud”, declară Alin Dobra, fondator şi CEO Bunnyshell.

    Bunnyshell funcţionează deja pe marile platforme de infrastructură, Google Cloud, Amazon Web Services, Microsoft Azure şi are parteneriate cu alte companii din domeniu precum Digital Ocean sau Cloudflare. De asemenea, compania furnizează servicii către clienţi corporate din România şi din afara ţării.

     

  • Mihaela Buzatu a readus la viaţă Mahalaua Cărămidarilor, o clădire din sudul Bucureştiului de pe strada Cărămidarii de Jos, după o investiţie de 100.000 de euro

    În cartierul Tineretului din sudul Capitalei, pe strada Cărămidarii de Jos, denumită aşa pentru că oamenii care locuiau acolo se ocupau de fabri­carea cărămizilor pentru construcţia caselor şi a pala­telor din Bucureşti în perioada interbelică, s-a restaurat anul trecut un imobil construit în 1939 din cărămidă „made in Romania“, după o investiţie de 100.000 de euro.
     
    „Povestea a fost începută de mult, eu doar am rescris-o la masa restaurantului care poartă numele străvechiului cartier bucureştean Mahalaua Cărămidarilor. Imobilul în care se află restaurantul a fost construit în anul 1939 din cărămidă şi era sediul unei firme de încărcat cartuşe. Eu i-am schimbat destinaţia, după o investiţie de 100.000 de euro din fonduri proprii“, povesteşte Mihaela Buzatu.
     

  • Cine sunt milionarii români care au investit, în ultimii ani, în producţia de vin

    Radu Timiş, proprietarul Cris-Tim, Valer Blidar de la Astra Vagoane Călători şi Raul Ciurtin, fondatorul Albalact (vândut între timp), sunt trei dintre antreprenorii care au decis să îşi orienteze o parte din câştiguri către domeniul vinului, sector care a atras la nivel internaţional unii din marii bancheri şi oameni de afaceri ai lumii. Ei nu sunt însă singurii.

    „Este un business în care am investit din pasiune, alături de un prieten cu care sunt partener în mai multe afaceri. Totul a început după o discuţie la un pahar de vin, iar acum îmi place să mă plimb printre rândurile de vie şi să fiu implicat în procesul de producţie”, spunea anterior omul de afaceri clujean Simion Mureşan. El e, alături de fratele său Teofil, acţionar al Direct One (telecom) şi Electrogrup Cluj (energie), iar împreună cu un prieten, Claudiu Sugar, a investit acum aproape un deceniu într-o cramă, o pensiune şi un restaurant vizavi de salina Turda. Crama La Salina, pe care se exploatează 70 de hectare de viţă-de-vie, era în momentul când a pornit la drum singurul producător de vin din judeţul Cluj.

    Licoarea lui Bacchus nu a cucerit de-a lungul anilor doar papilele gustative ale unora dintre cei mai critici connoisseuri, dar şi-a câştigat un loc de cinste şi în portofoliile unora dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din lume. Unii au investit în podgorii pe colinele din Toscana, Dealu Mare sau Bordeaux, în timp ce alţii au pariat pe colecţii de sute sau mii de sticle a căror valoare merge spre sute de mii sau chiar milioane de euro. Într-o perioadă în care preţul petrolului fluctuează, iar cel al aurului are şi el propriile urcuşuri şi coborâşuri (deşi mai mici), investitorii caută pariuri alternative, asociate unor riscuri mai mici. Vinul s-a dovedit pentru connoisseuri, pasionaţi, dar şi pentru oamenii de afaceri cu un fin simţ al businessului un pariu sigur.

    Producţia de vin este însă o afacere susţinută de cele mai multe ori financiar de alte businessuri. Cel puţin la început, spun mulţi dintre investitorii în domeniu.
    Unii afirmă că este pură pasiune, alţii sunt convinşi că businessul cu vin are nevoie de răbdare şi timp pentru a-şi arăta roadele. Chiar şi zece ani de răbdare. Tocmai de aceea, nu renunţă la businessul lor iniţial. „A început ca un hobby. Am un prieten care produce vin în zona Dealu Mare, dar care are un business mult mai mare decât mine. El mi-a insuflat «microbul»”, spune Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Călători din Arad, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de material rulant. El este unul dintre cei mai noi adepţi ai investiţiilor în domeniul viticol şi a pariat 5 milioane de euro în domeniu. Antreprenorul a achiziţionat deja 25 de hectare de teren în zona Tohani (Dealu Mare) şi continuă investiţiile. Blidar afirma recent că a descoperit vinul Fetească Neagră din zona Tohani încă din tinereţe şi a rămas preferatul său toată viaţa. Astfel, decizia de a merge în zona Tohani cu propria sa investiţie a venit natural.

    România este unul dintre cei mai mari producători de vin de la nivel european şi îşi face loc chiar şi la vârful clasamentului mondial, alături de state care nu mai au nevoie de nicio prezentare, precum Franţa, Italia, Spania, Germania sau Portugalia. Astfel, pare o alegere logică pentru antreprenori să parieze pe vin.
    Pentru că, în business, cele mai multe pariuri se fac cu mintea, nu cu sufletul.

  • Câţi bani are cea mai bogată familie din lume. Ce afaceri controlează şi cine sunt oamenii care investesc banii familiei

    Sam Walton, fondatorul Walmart, ar fi probabil uimit de modul în care nepoţii săi investesc astăzi banii. Iniţiativele lor, scriu cei de la Bloomberg, ar atrage totuşi şi aplauze.
     
    Averea familiei Walton este estimată la peste 175 de miliarde de dolari. Walmart, lanţul de magazine fondat în 1945 de Sam Walton, numără astăzi aproape 12.000 de magazine la nivel global şi generează anual venituri de peste 500 de miliarde de dolari.
     
    Ben Walton, nepotul de 44 de ani al lui Sam Walton, deţine Zoma Capital, un vehicul financiar care investeşte în sectoarele energiei şi apei. Steuart şi Tom, veri ai lui Ben, au achiziţionat brandul britanic de biciclete Rapha contra sumei de 225 de milioane de dolari.
     
    Tom deţine şi Ropeswing Group, companie ce operează un lanţ de restaurante care se adresează milenialilor.
     
    Toate aceste iniţiative investiţionale îi bucură pe consilierii financiari ai familiei Walton, care consideră că diversificarea portofoliului investiţional reprezintă singura metodă prin care averea celei mai bogate familii din lume poate fi asigurată.
     
    Cu toate acestea, acţiunile deţinute în alte afaceri decât Walmart reprezintă în prezent doar o mică parte din averea totală a familiei. Este totuşi un lucru pozitiv că noile generaţii vin cu idei proprii de afaceri, scriu cei de la Bloomberg, în condiţiile în care aproximativ 3,4 mii de miliarde de dolari urmează să fie transferate către moştenitorii în următoarele două decenii.

  • Ce a însemnat Untold 2019 în cifre: Investiţie de 15 mil. euro cu un profit operaţional de 3 mil. euro

    Untold a atras peste 370.000 de participanţi în cele patru zile de festival din 2019, iar mai bine de 20% dintre aceştia au fost turişti străini, De al an la an numărul de participanţi la festival a crescut cu circa 15%.

    Fondatorul Untold, cel mai mare festival de muzică organizat în România, a investit peste 16 milioane de euro în 2019 în organizarea evenimentului ajuns la cea de-a cincea ediţie. Bugetul este cu 2 milioane de euro mai mare faţă de nivelul din 2018, potrivit lui Bogdan Buta, unul dintre organizatorii festivalului. Banii pentru investiţii sunt obţinuţi de la firmele partenere care pariază pe promovare (40% din buget), din vânzarea de bilete şi abonamente (40%) şi de la partenerii care vin cu standuri în cadrul evenimentului (20%).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este oficial: Veşti uriaşe pentru şoferi. Investiţie masivă pentru refacerea drumurilor de lângă Bucureşti

    Consiliul Judeţean Giurgiu a accesat un proiect european de 67,6 mil. lei (14,3 mil. euro) pentru modernizarea drumului judeţean DJ 503: Giurgiu-Ghizdaru-Gara Stăneşti-Gara Chiriacu-Toporu- limită judeţ Teleorman.

    Finanţarea nermbursabilă a fost accesată prin Regio (Programul Operaţional Regional 2014-2020), în cadrul Axei prioritare 6 – „Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională“, Prioritatea de investiţii 6.1 – „Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale“.

    Investiţiile aferente modernizării DJ 503 au o valoare totală de 67,6 mil. lei, din care peste 57 mil. lei sunt alocate de Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), aproximativ 8,8 mil. lei au ca provenienţă bugetul de stat, cofinanţarea beneficiarului având o valoare de peste 1,3 mil. lei. Implementarea proiectului se realizează pe o perioadă de 114 luni, începând cu 1 iulie 2014. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Marea Britanie vrea să preia frâiele revoluţiei din industria auto: Statul britanic pariază 80 milioane lire sterline pe maşini electrice

    Guvernul britanic a anunţat un plan de investiţii de 80 milioane lire sterline (100 mil. dolari) pentru a dezvolta următoarea generaţie de maşini electrice şi, pe termen lung, o aeronavă hibrid, potrivit CNBC.

    Autorităţile britanice au anunţat că finanţarea ar ajuta la reducerea emisiilor de carbon din mai multe industrii, de la transport, construcţii şi până la energie.

    Sectorul industrial, alături de sectorul academic, vor conduce inovaţia prin dezvoltarea noilor tehnologii pe bază de energie electrică.

    Investiţia survine în cadrul unui program denumit Industrial Strategy Future of Mobility Grand Challenge. Ţintele acestui program sunt de a scăpa de combustibilul fosil la nivelul transportului feroviar din Marea Britanie până în 2040 şi atingerea unui obiectiv de zero emisii de carbon pe şoselele ţării până în 2040.

    „Conducerea revoluţiei electrice va întări capacitatea Marii Britanii de a oferi lumii următoarea generaţie de vehicule electrice, aeronave hibrid şi sisteme inteligente”, spune Mark Walport, executivul care conduce biroul britanic pentru Cercetare şi Inovare.