BusinessMagazin

Tag: romania

  • România a avut anul trecut deficit comercial de 9,56 miliarde euro, apropiat de cel din 2011

    Exporturile FOB au însumat 200,674 miliarde lei (45,043 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 243,352 miliarde lei (54,607 miliarde euro).

    “Comparativ cu anul 2011, exporturile au crescut cu 4,6% la valori exprimate în lei (au scăzut cu 0,5% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 4,5% la valori exprimate în lei (au scăzut cu 0,6% la valori exprimate în euro)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 140,822 miliarde lei (31,59 miliarde euro) la expedieri şi de 178,813 miliarde lei (40,09 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70,2% din total exporturi şi 73,5% din total importuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-au metamorfozat cele “peste” 43 de miliarde de euro anunţate de consilierii lui Băsescu, în doar 39,8 mld. euro pe care îi primeşte România de la UE între 2014-2020

    Răspunsurile (date prin SMS) au stârnit nedumerire pentru că suma era mai mare cu aproape 4 mld. euro decât cea care se anticipa, adică 39 şi ceva de miliarde de euro. Dar, cum răspunsul avea un caracter cvasioficial, – Consiliul se terminase, lucrurile erau bătute în cuie – era de neînchipuit ca sfetnicii şefului statului să nu ştie despre ce este vorba. Informaţia primită a fost rapid asimilată şi diseminată.

    Ziariştii din presa scrisă au refăcut depeşele de presă, cei din televiziuni au solicitat reveniri, aşa că, la o oră de maximă audienţă (la Bucureşti era între 6 şi 7 din seară) ştirea în ţară (“cea bună”) a ajuns că România a obţinut o creştere însemnată a bugetului, 8-9 mld. euro în plus faţă de exerciţiul financiar 2007-2013. Doar că, la conferinţa de presă de după, preşedintele a anunţat suma exactă: 39, 88 mld. euro (“hai să zicem 40”, a rotunjit Traian Băsescu cifrele). Preşedintele nu a pronunţat niciodată, în cursul conferinţei de presă de la Bruxelles, de vineri seară, suma de 43 mld. euro, dar în mod cu totul “surprinzător”, dacă adăugăm la banii ce au fost promişi pentru 2014-2020 cele 4 mld. euro cum somează şeful statului, suma coincide cu cea anunţată presei de consilierii săi – “43 de miliarde şi chiar peste”.

    Mai multe pe zf.ro

  • Membrii UE nu se înţeleg pe bugetul 2014-2020, nu este exclus ca summitul liderilor Uniunii să eşueze

    Debutul ucrărilor Consiliului European în cadrul cărora şefii de state şi de guverne din UE ar fi trebuit să adpote bugetul multianual al Uniunii 2014-2020 au fost amânate pentru a doua oară în această după-amiază. Iniţial, summitul trebuia să înceapă, la Bruxelles, la ora locale 15.00, dar au fost amânate pentru 17.30 şi apoi cu încă o oră, pentru 18.30 (e posibilă o nouă amânare pentru 20.30), situaţie ce reflectă tensiunile din cadul negocierilor în timpul cărora ar trebui găsite modalităţi de reduce a bugetul total al Uniunii cu încă 30 mld. lei pe lângă tăierile de 70 mld. euro decise în noiembrie trecut. Bugetul multianual al UE ar urma să se ridice, între 2014 şi 2020,  950 – 970 mld. euro – iar sumele de care ar urma să beneficieze România  ar putea fi de peste 35 mld. euro, adică peste cele stabilite pentru exerciţiul 2007-2013 (fonduri structurale şi pentru agricultură).

    Mai multe pe zf.ro

  • TOPUL celor mai vizitate muzee din România

    Castelul Bran a avut, anul trecut, aproximativ 546.000 de vizitatori plătitori de bilete, numărul acestora fiind similar cu cel din 2011.

    “Numărul vizitatorilor s-a menţinut aproape constant. În 2012, am avut cu 0,31% mai puţini vizitatori faţă de 2011”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alexandru Prişcu, directorul Castelului Bran.

    Potrivit acestuia, numărul vizitatorilor români la Bran continuă să fie însă mai mare – circa 61% – decât cel al vizitatorilor străini – 39%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vosganian: În România sunt create ministere după oameni, în loc să numim oameni competenţi

    “Noi facem ministere după oameni, nu alegem oameni pentru ministere. Fiecare guvern nou schimbă modul de guvernare. Suntem în administraţia centrală ca noaptea în deşert, unde dunele de nisip arată diferit dimineaţa faţă de cum arată noaptea”, a afirmat Vosganian într-o conferinţă.

    El a adăugat că intenţionează să elaboreze o strategie de reindustrializare a ţării, care va presupune vânzarea participaţiilor minoritare ale statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Faţă de propunerea iniţială a CE, probabil vom primi mai puţini bani pentru perioada 2014-2020

    Fondurile alocate României de către Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 vor fi, probabil, mai mici comparativ cu propunerea iniţială a Comisiei, iar delegaţia ţării la reuniunea CE va încerca să diminueze cât mai mult diferenţa dintre suma iniţială şi noua alocare, a declarat premierul Ponta. El a precizat că din delegaţia României la Consiliul European din această săptămână, condusă de preşedintele Traian Băsescu, vor face parte şi secretari de stat din ministerele Finanţelor, Agriculturii, Fondurilor Europene. “La solicitarea preşedintelui, vor fi nu doar ministrul de externe, ci şi secretarii de stat de la Finanţe, Agricultură, Fonduri Europene, astfel încât să avem o echipă cât mai puternică şi să obţinem cât mai mult pentru România în exerciţiul 2014-2020. (…) Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, care prevedea nişte alocări corecte pentru România atât pe fonduri de coeziune, cât şi pe agricultură la plăţi directe şi dezvoltare rurală, de 48 miliarde euro, probabil că nu vor rămâne 48, însă este foarte important ca ceea ce nu rămâne din 48 să fie cât mai puţin: este o mare diferenţă dacă pierdem un miliard sau dacă pierdem zece”, a spus Ponta în şedinţa de guvern. El a amintit că ministrul fondurilor europene va avea atribuţii de coordonare a autorităţilor de management.

    Mai multe pe zf.ro

  • România a mandatat mai multe bănci să pregătească o emisiune de obligaţiuni în dolari

    Băncile contractate de statul român sunt Barclays, BNP Paribas, Citigroup şi HSBC, potrivit unor surse bancare.

    Întâlnirile reprezentanţilor Ministerului Finanţelor cu investitorii vor avea loc începând de luni.

    România a atras anul trecut de pe pieţele externe 2,25 miliarde euro şi 2,25 miliarde dolari (aproximativ 1,7 miliarde euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria ameninţă cu măsuri diplomatice în privinţa interzicerii simbolurilor etnice de către România

    Măsurile vor fi anunţate în cursul zilei, a adăugat el.

    Ungaria este deschisă la negocieri cu România pe această temă. El a repetat însă poziţia Ministerului ungar de Externe, potrivit căreia România este cea care trebuie să rezolve situaţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege: România, împărţită în 8 regiuni, cu buget multianual, conduse de consilii regionale

    Proiectul prevede că teritoriul naţional al României este împărţit în 8 regiuni, cu reşedinţele la Bucureşti, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Cluj Napoca, Brăila, Timişoara, Craiova, Călăraşi, iar fiecare regiune este formată din două sau mai multe judeţe.

    Regiunile prevăzute de proiect sunt: Regiunea Bucureşti-Ilfov – municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, cu reşedinţa în municipiul Bucureşti; Regiunea Centru – judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mures şi Sibiu, cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia; Regiunea Nord Est – judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, cu reşedinţa în municipiul Piatra Neamţ; Regiunea Nord-Vest: judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu reşedinţa în municipiul Cluj-Napoca; Regiunea Vest: judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, cu reşedinţa în municipiul Timişoara; Regiunea Sud-Vest: judeţele Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi şi Gorj, cu reşedinţa în municipiul Craiova; Regiunea Sud: judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman, cu reşedinţa în municipiul Călăraşi; Regiunea Sud Est: judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea, cu reşedinţa în municipiul Brăila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasadorul Marii Britanii cere României să nu facă ce-a făcut UK, adică să naţionalizeze, ci să vândă companiile de stat

    Guvernul de la Bucureşti trebuie să privatizeze anul acesta companiile stat, care sunt “ca o piatră de moară la gâtul României”, altfel nu va mai putea continua colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) după expirarea acordului preventiv curent. Pe de altă parte, Marea Britanie naţionali­zează bănci precum Royal Bank of Scotland, unde a ajuns să deţină 82% din acţiuni, şi a în­fiinţat o bancă de stat pentru sprijnirea IMM-urilor. În acest caz, România va obţine o creş­tere economică de doar 1%-2%, “rămâ­nând în urmă” faţă de celelalte state membre ale Uniu­nii Europene, estimează Martin Harris, amba­sadorul Marii Britanii la Bu­cureşti. “Anul trecut România a procedat foarte bine pe partea de macroeconomie şi conso­lidare fiscală, ceea ce e bine, dar nu suficient. Creşterea economică a României este ţinută în spate de companiile de stat. Ele sunt ca o piatră de moară la gâtul României şi nu vă puteţi permite asta într-un climat economic global unde competitivitatea este cea mai importantă calitate pentru creştere”, a declarat pentru ZF ambasadorul.

    Mai multe pe zf.ro