“Bancile nu o duc prea bine, mai ales din punct de vedere al
calitatii activelor, in Romania, intr-o oarecare masura in Ungaria
si mai putin in Bulgaria. Sistemele bancare din Romania, Ungaria si
Bulgaria par, de asemenea, a avea o situatie mai slaba din cauza
dezechilibrelor macroeconomice”, a declarat, intr-un interviu
pentru Bloomberg, Michael Steinbarth, director la Fitch Londra.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Noua varianta a Nissan Juke este disponibila cu trei niveluri de
echipare, respectiv Visia, Acenta si Tekna.La motorizarile de 1,6
litri, cu 117 Cai Putere (CP) pe benzina si 1,5 litri dCi si 110 CP
diesel cu transmisii manuale exista posibilitatea de a alege
oricare dintre cele trei versiuni de echipare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Seul este orasul cu cel mai bun scor din punctul de vedere al
calitatii conexiunilor la internet broadband, iar Japonia are cele
mai multe orase in acest clasament”, observa Cristian Popescu,
directorul general al Cisco România, in baza a 40 de milioane de
teste de calitate realizate in perioada mai-iunie 2010 in 68 de
tari la nivel mondial. Calitatea a fost evaluata in functie de
viteza de download, de upload si latenta unei conexiuni la
internet.
Daca viteza medie globala de download a crescut cu 49% in doar
trei ani, pana la 5,9 Mbps anul acesta, iar cea de upload a avansat
cu 69 de procente in acest interval pana la 1,7 Mbps in 2010, in
Romania avansul a fost chiar mai mare, tara pozitionata pe locul 7
din cele 14 state pregatite pentru aplicatiile de internet ale
viitorului (precum televiziunea de inalta definitie prin protocol
internet sau comunicatiile video online) inregistand cresteri
procentuale de trei cifre pana la un download de 13,8 Mbps si un
upload de 4,9 Mbps.
Primele sase tari in acest clasament sunt Coreea de Sud,
Japonia, Letonia, Suedia, Bulgaria si Finlanda, in tip ce dupa
Romania urmeaza Lituania, Olanda, Hong Kong, Germania, Portugalia,
Danemarca si Islanda, potrivit studiului.
“Multe economii emergente fac salturi uriase concentrându-se pe
furnizarea celor mai bune conexiuni broadband in oraşele lor,
recunoscând impactul acestora asupra economiei”, a spus Popescu, cu
argumentul ca 10% dintre utilizatori se bucura deja de o calitate
imbunatatita a conexiunilor broadband.
Sapte dezvoltattori locali de software au intrat anul acesta in
clasament, in frunte cu compania TeamNet International din
Bucuresti, potrivit Deloitte Technology Fast 50 care include cele
mai dinamice de companii de tehnologie din regiune, in baza ratei
de crestere a veniturilor din ultimii cinci ani. Principalele
criterii de selectie pentru companii sunt proprietatea intelectuala
detinuta, care trebuie sa contribuie la veniturile operationale,
sau investitiile in proportie substantiala din venituri pentru
cercetarea si dezvoltarea de tehnologie. In plus, veniturile
trebuie sa fie de cel putin 50.000 de euro pe an in ultimii cinci
ani de activitate, sediul companiei trebuie sa fie neaparat in
Europa Centrala, iar actionarul majoritar nu trebuie sa fie un
investitor strategic.
Clasata pe locul al doilea, compania TeamNet a inregistrat o
rata de crestere a veniturilor de 3.120% in perioada 2005-2009,
fiind urmata pe locul 13 de AROBS Transilvania Software, cu o
crestere de 831%, Crys Computers (locul 18, crestere de 635%),
Fortech (locul 19, crestere 629%), Lasting Software (locul 23,
crestere de 541%), The Red Point (locul 26, crestere de 510%) si
Advantage Software Factory (locul 41, crestere de 301%).
Astfel, Romania are un nivel de reprezentativitate de 14%, in
conditiile in care in urma cu doi ani, cand a intrat pentru prima
data in proiectul Deloitte, ocupa prin companiile locale o pondere
de numai 6% din total. Pe primul loc in regiune se claseaza
Polonia, cu 11 companii prezente in clasament, urmata de Ungaria,
cu 10 companii, si de Cehia, care este reprezentata de 8
companii.
“Per ansamblu, rata medie de crestere a veniturilor raportata de
companiile din Romania a coborât usor de la 1.093% anul trecut, la
938%, similara cu rata medie de crestere inregistrata la nivelul
intregului clasament (967%)”, a declarat Ahmed Hassan, partener
coordonator pe Audit si Lider al industriilor de tehnologie, media
si telecomunicatii in cadrul Deloitte Balcani.
In ansamblu, veniturile cumulate ale companiilor prezente in
clasament au scazut anul trecut pana la 378 de milioane de euro, cu
13% mai putin fata de nivelul din 2008, cand incasarile s-au cifrat
la 434 de milioane de euro. Rata medie de crestere, de altfel si
factorul care determina prezenta unei companii in clasament, a fost
insa de 967%, primele cinci companii din top inregsitrand un avans
al veniturilor fata de 2005 de 3.526%.
Dupa venituri, cea mai mare companie este dezvoltatorul de
solutii de securitate informatica ESET din Slovacia, tara care a
avit in medie cele mai mari venituri, de aproape 30 de milioane de
euro, in timp ce Estonia se situeaza la jumatate din acest nivel,
iar companiile din Cehia inregistreaza o medie a veniturilor de 11
milioane de euro.
iPhone 4 este disponibil deja pe piata locala prin intermediul
Orange, cu preturi de la 219 euro, pentru un abonament lunar de 29
de euro, incheiat pe o perioada de doi ani.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Omul de afaceri Radu Georgescu si-a petrecut, an acest an,
vacanta in Romania, cu masina, dupa ce in ultimii doi ani anul
trecut a petrecut acelasi gen de concediu in Statele Unite. “A fost
absolut senzational. Am oprit unde ni s-a facut somn si nu a fost
nicio problema. Iar oamenii mi-au zambit tot timpul, contrar
crizei”, spune Georgescu. In schimb Bogdan Georgescu, seful
agentiei de consultanta imobiliara Colliers spune ca o saptamana de
vacanta petrecuta in Romania a fost groaznica.
Iata doua opinii contrare, care vin fie din niveluri diferite de
asteptare fie din firesti separari de calitate a serviciilor. Este
normal sa fie asa si astfel de situatii sunt curente, despre
oricine ar fi vorba in orice zona a lumii. Este o problema de
preceptie si de asteptari. Daca am transforma vacantele celor doi
Georgesti si am adauga sumelor cheltuite de cei doi multe zerouri,
am obtine doi investitori. Doi investitori care traverseaza o
perioada de criza si care au de luat decizii: unde merg, ce domenii
de activitate aleg, ce oportunitati au si ce castig vor
obtine?
Participantii la discutia organizata de BUSINESS Magazin cred ca
Romania are calitati: mediul de afaceri in sine, oamenii deschisi
la minte, abilitatile de comunicare si cunossterea limbilor
straine, adaptabilitatea de care dau dovada romanii in general.
Slabiciuni sunt in primul rand in zona politicului, alaturi de
sistemul de invatamant, de migratia fortei de munca, calitatea
scazuta a vietii, precum si cea mai mare parte a
infrastructurii.
Pentru un om de afaceri slabiciunile se pot transforma in
oportunitati, de aceea regasim la acest capitol imbunatatirea
calitatii vietii sau infrastructura. Tot oportunitati sunt si
consumatorul, pentru ca Romania este o piata mare, importanta,
alaturi de pozitia geografica, potentialul de dezvoltare al satului
romanesc sau nevoia de informatizare a sistemului financiar.
Media pare sa fie, in opinia mediului de afaceri, o amenintare,
alaturi de sistemul de administratie publica, de imbatranirea
populatiei sau de faptul ca o parte din ansamblul democratic pare
sa nu functioneze. Justitia se afla undeva intre slabiciune si
amenintare.
Cele cateva fraze de mai sus rezuma simplu si concis atat orele de
discutii cat si anii de experienta acumulati in mediul de afaceri
romanesc. Ce trebuie sa inteleaga autoritatile romane,
identificate, repetam, de mediul de afaceri drept una din cele mai
mari vulnerabilitati ale Romaniei, este faptul ca investitiile se
bazeaza de cele mai multe ori tocmai pe perceptie si pe
preferinte.
In ianuarie 2010 Romania se situa pe locul 16 intre cele mai
atractive destinatii pentru investitii din lume, inaintea Rusiei
sau Cehiei, intr-un clasament intocmit de firma de consultanta
A.T.Kearney si in care China este considerata cea mai buna tinta
pentru investitii. “Companiile cauta antidotul nesigurantei si vor
din ce in ce mai mult sa investeasca in <strainatatea
apropiata>”, spune atunci Paul Laudicina, presedintele
A.T.Kearney. In acelasi studiu Romania se situa pe un important loc
sase in preferintele investitorilor europeni, fiind prima
destinatie europeana, inaintea Italiei, Frantei sau Poloniei. La
acel moment Romania se bucura de respectiva pozitie favorabila la
capatul unui an electoral, lipsit de masuri de austeritate si in
care efectele crizei nu s-au resimtit pregnant, dar si dupa o
perioada de cativa ani de crestere economica sustinuta.
La aproape un an de la publicarea studiului, putem paria pe orice
ca perceptia favorabila a investitorilor asupra Romaniei este in
masura sa se fi schimbat, mai ales dupa desele si contradictoriile
schimbari in legislatia fiscala, dupa derutantele modificari in
prognozele de inflatie, crestere economica sau somaj ale diverselor
insitutii sau dupa relativa indiferenta cu Guvernul a tratat
masurile de revigorare ale economiei pe care le-a promis.
Culmea este ca, cel putin in declaratiile oficiale, ministrii
pareau constienti de problemele economice ale Romaniei dar si de
solutii. Constantin Nita, fost ministru pentru IMM in perioada 2008
– 2009, declara: “Revenirea noastra depinde daca vom sti sa
stimulam mediul de afaceri sa produca bani, nu sa crestem
impozitele ca sa-l sufocam. Daca nu stimulezi agentii economici nu
ai de unde sa ai bani la fondul de pensii sau la cel de sanatate.
Si nici investitiile in proiecte mari de infrastructura nu sunt o
solutie viabila, pentru ca blocam banii intr-o zona care nu are o
rata mare de multiplicare a investitiei. Pai in anii ’70, Japonia a
tasnit in sus pentru ca a investit doar 30% in proiecte de
infrastructura si 70% din investitii au mers catre IMM-uri. Cui sa
spui asa ceva in Romania?”.
Problema nu este cui sa spui, ci cine sa faca. Si de ce.
Criza a modificat consumatorul, spune Octavian Popescu,
vicepresedintele agentiei media Initiative, “Criza i-a facut pe
oameni sa-si schimbe valorile si lucrurile in care cred…
Credibilitatea, competenta si securitatea reprezinta principalele
criterii care influenteaza comportamentul de cumparare. Lumea s-a
divizat intre eroii si raufacatorii crizei”, spune Popescu. Cum la
nivel fundamental investitorul se aseamana in mare masura cu
consumatorul, principalele criterii se mentin si in cazul unei
decizii investitionale; Romania, la nivel investitional, nu pare a
fi tocmai un model de credibilitate si securitate si face destul de
multe pentru a-si indeparta competentele.
Pe plan international criza mai aduce doua modificari importante –
detronarea SUA din pozitia de principala tinta a investitiilor in
urmatorii doi ani si aparitia CIVETS.
Detronarea SUA de catre China, India si Brazilia apare in
studiul “World Investment Prospects Survey 2010-2012” al UNCTAD,
Comisia Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare. Studiul este
intocmit in baza raspunsurilor a circa 500 de manageri de
investitii din multinationale, consultati, specialisti in economie
sau din lumea academica. Mexicul sau Thailanda sunt alte surprize,
urcand in topul preferintelor investitorilor.
Cine este CIVETS? NU este vorba despre zibeta, micutul mamifer, ci
de grupul de state – Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia si
Africa de Sud – pregatit sa inlocuiasca mantra BRIC – Brazilia,
Rusia, India si China, socotite marile aspiratoare de investitii
ale momentului si motoarele cresterii economice mondiale. CIVETS
sunt ideea lui Michael Geoghegan, directorul executiv de la HSBC.
“Fiecare dintre ele are o populatie mare, tanara, in crestere.
Fiecare are o economie diversa si dinamica. Si fiecare, in termeni
relativi, este stabila din punct de vedere politic”, spunea recent
Geoghegan. Iar HSBC este o institutie familiarizata cu pietele
emergente.
“In lumea de astazi nu-ti poti permite sa astepti ca afacerile sa
apara. Trebuie sa mergi acolo unde sunt afacerile”, crede seful
HSBC.
Romania a fost, pentru o perioada scurta din pacate, un loc unde
“au fost afaceri”. Greseala tuturor a fost credinta ca afacerile
“vor fi” tot timpul, chiar fara sprijin guvernamental, ba cu taxe
majorate asezonate cu inutile dispute politice. O statistica simpla
este relevanta: in mai 2007 in Romania au fost infiintate 1482 de
companii cu capital strain. Un an mai tarziu, apareau 1.098 de
sociatati, iar in 2009 numarul noilor societati cu participatie
straina la capital se injumatatea la 580. In 2010 s-au infiintat
numai 422 de companii cu capital strain.
In acelasi siaj al anilor de crestere economica, Romania inca mai
atrage investitii straine, care au8 crescut de la 1,9 miliarde de
euro in 2003 la 5,2 miliarde euro in 2005 si la 9,5 miliarde euro
in 2008. Valoarea s-a injumatatit in 2009, la 4,5 miliarde euro,
iar la finele lunii iunie a acestui an investitiile straine directe
totalizau 1,8 miliarde euro. O suma rezonabila, daca e sa luam in
calcul efectele crizei. Dar privind “per capita” Romania avea cea
mai mica valoare a investitiilor straine directe, 2.408 euro/cap de
locuitor din Centrul si Estul Europei, aproape jumatate din
valoarea din Bulgaria, 4.870 euro si mult sub cei 8.049 euro din
Cehia.
Fara a spera sa ajunga la valori comparabile cu cele indicate
deja, Romania ar trebui sa isi fixeze un obiectiv rezonabil, cum
sunt cei 3.323 de euro ai unui polonez, daca nu cei peste 6.000 de
euro din Ungaria.
Pentru inceput ar trebui ca oficialii romani sa intocmeasca o
analiza SWOT (strengths, weaknesses, opportunities, threats –
puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari) a Romaniei.
Sau sa citeasca discutia care urmeaza.
“Sunt total de acord ca ar trebui sa avem un credit cat mai
ieftin in Romania. Jobul meu nu e sa fac in fiecare zi cat mai mult
profit pentru actionariii mei, in cel mai scurt timp posibil,
pentru ca nu asta este definitia bancherului.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
In primul trimestru al anului 2010 deteriorarea economica,
termenele foarte mari, uneori de 6 luni, pronuntate de instantele
de judecata cat si amanarile din timpul anului 2009 datorate grevei
magistratilor au contribuit la cresterea numarului de insolvente de
aproape doua ori, fata de aceeasi perioada a anului trecut cand se
inregistrau 5.173 companii aflate intr-una din fazele procedurii de
insolventa, precizeaza un studiu al Coface Romania, furnizor de
servicii economice. In trimestrul al doilea al anului evolutia s-a
temperat, numarul de insolvente scazand brusc fata de aceeasi
perioada a anului trecut (1455 fata de 5262).
Pe fondul scaderii considerabile a cererii si avand in vedere
marjele comerciale foarte mici, micii distribuitori reusesc cu greu
sa supravietuiasca, spune compania. “Consideram ca pe fondul
masurilor de austeritate adoptate de guvern, urmatoarele luni ale
anului 2010 vor fi caracterizate de o scadere a nivelului
vanzarilor. Astfel, este de asteptat ca imposibilitatea acestor
companii de a rezista pe piata sa determine in continuare cresterea
numarului de insolvente”.
Companiile din sectorul de constructii au fost afectate de
blocajul financiar din ultima perioada a anului 2008, 2009 si din
prima jumatate a anului 2010, rezultatul fiind cresterea continua a
numarului de cereri de insolventa. Lipsa proiectelor noi, amanarea
sau anularea anumitor proiecte de catre investitori au facut ca
relansarea pietei de constructii sa fie intarziata.
Desi lucrarile de infrastructura ar trebui sa sprijine sectorul
constructiilor si economia in ansamblu, lipsa fondurilor nu numai
ca intarzie demararea si continuarea lucrarilor si afecteaza
activitatea unui numar insemnat de companii. Inca din primele luni
ale anului 2010 majoritatea companiilor din domeniul constructiilor
ajunse in incapacitate de plata indicau drept cauza principala a
respectivei situatii neincasarea de bugetul local sau de stat a
unor facturi pentru lucrari deja realizate. Fiecare incapacitate de
plata genereaza un efect de domino catre ceilalti creditori ai
respectivei companii, spune Coface.
Un alt domeniu ce se remarca fata de evolutia inregistrata in prima
jumatate a anului trecut este agricultura, domeniu care a crescut
de la 372 de insolvente la 537 in prima jumatate a anului 2010.
Cele mai sigure domenii, cu ponderea cea mai scazuta in totalul
insolventelor inregistrate in prima parte a anului 2010, raman
activitatile din industria extractiva, sanatate si asistenta
sociala, productia si furnizarea de energie electrica si termica,
apa si gaze. Aceasta situatie este urmarea faptului ca respectivele
domenii sunt restrictive din punct de vedere al investitiilor, iar
numarul jucatorilor limitat.
Sursa Coface Romania
De asemenea, se vor lua masuri de sporire a securitatii
conturilor de Internet ale ministerului, a precizat aceeasi
sursa.Aceasta piratare s-a tradus pe contul @francediplo prin
aparitia unui mesaj insultator, in limba engleza, la adresa
romanilor si printr-o amenintare cu distrugerea Uniunii
Europene.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Un bun exemplu de ceea ce functioneaza se afla aici, in aceasta
camera”, a spus Gitenstein, in timpul vizitei pe care a facut-o,
impreuna cu sotia sa, Elisabeth Gitenstein, la Complexul
Educational Lauder-Reut.
Diplomatul a adaugat ca Scoala Lauder-Reut este un proiect
extraordinar si un exemplu de model de succes in invatamantul
privat.El a spus insa ca exemple de ceea ce nu functioneaza sunt
sistemul sanitar, sistemul de educatie publica si unele institutii
publice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro