Tag: romania

  • Holdingul german ProCredit vrea să preia încă 67,7% din ProCredit Bank România

    ProCredit Holding, grupul financiar german care deţine 32,2% din capitalul ProCredit Bank România, intenţionează să preia participaţiile celorlalţi acţionari ai băncii locale, urmând să controleze practic toate acţiunile. ProCredit Bank România, înfiinţată în urmă cu 10 ani, a avut de la început un acţionariat eterogen. La sfârşitul lui 2011 alături de ProCredit Holding figura în acţionariat una dintre cele mai puternice bănci germane Commerzbank, cu 19,3% din capital, însă aceasta a anunţat de anul trecut renunţarea la participaţie. În acelaşi timp, BERD avea 17,1%, banca de dezvoltare a statului german KFW avea aproape 14%, IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale – 12,6%, iar compania germană de consultanţă IPC – circa 5%. Toate aceste participaţii urmează, aşadar, să fie preluate de ProCredit Holding – un grup cu sediul în Frankfurt dedicat investiţiilor în servicii financiare pe pieţe ale statelor în curs de dezvoltare. Astfel, sub brandul ProCredit funcţionează mai multe bănci mici din Europa de Est, Africa şi America Latină.

    Mai multe pe zf.ro

  • Erste: România are nevoie de o masă critică de ingineri şi de poveşti de succes după modelul Dacia

    România se află încă într-o fază în care dezvoltarea economică este alimentată de îmbunătăţirea eficienţei producţiei, însă are potenţial pentru a recupera decalajele faţă de alte state mai avansate, precum Ungaria, Cehia şi Slovacia, pentru a face tranziţia în următorii ani la o dezvoltare economică bazată pe educaţie şi inovaţie.

    “Vestea bună este că România are foarte mult potenţial pentru recuperarea decalajelor. Cât de repede va face acest lucru depinde de politicile interne pentru creşterea eficienţei în industrie şi pe termen lung de sectorul cercetare-dezvoltare şi învăţământul superior”, a declarat, într-o discuţie cu jurnaliştii, Birgit Niessner, analist-şef CEE Macro Research, Erste Group.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul Toyota Auris, disponibil în România la preţuri de la 14.500 euro

    Modelul păstrează atributele actualului Auris, dar este mai bine echipat şi mai economic, arată constructorul auto, într-un comunicat.

    Noua generaţie Auris vine în România cu trei niveluri de echipare: Terra (varianta standard), Luna şi Sol. Totodată, maşina este lansată cu două motorizări pe benzină, două motorizări diesel şi o motorizare hibrid.

    Cititi mai multe pe www.mediafax..ro

  • Veniturile Orange România au scăzut uşor anul trecut. Numărul de clienţi a crescut

    Excluzând impactul deciziilor autorităţilor de reglementare a pieţei telecom, privind scăderea tarifelor de interconectare, veniturile Orange în România au crescut anul trecut cu 0,8% faţă de anul anterior. Tarifele de interconectare, sau de terminare a apelurilor, sunt plătite între operatori pentru convorbiri în afara reţelei.

    În trimestrul al patrulea, veniturile s-au situat la 233 milioane de euro, comparativ cu 243 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor publicate, miercuri, de grupul France Telecom, care controlează compania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Urbanizarea României a îngheţat de 20 de ani

    Din 1990 şi până în 2011 gradul de urbanizare al României a îngheţat. Dacă în 1990 în mediul urban trăiau 54,3% din populaţia României, 21 de ani mai târziu procentul a avansat cu doar 0,6% – la 54,9%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Cum urbanizarea este asociată cu un nivel de trat mai ridicat al populaţiei, rezultă că, de la revoluţie încoace, România a bătut pasul pe loc. Dezvoltarea ansamblurilor rezidenţiale în jurul oraşelor având caracteristici urbane nu compensează dezastrul din industrie care i-a forţat pe mulţi oameni rămaşi fără slujbe să se întoarcă la ţară sau să plece aiurea. Mai grav decât nivelul modest al urbanizării este faptul că ruralul românesc are ca principal atribut sărăcia, spun sociologii şi specialiştii în geografie economică. Nu a locui într-o zonă rurală este marea problemă, spune profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti. “Problema este că locuitorii din ruralul românesc stau extrem de prost la alimentarea cu apă curentă, nu au încălzire centrală, nu au toalete. Totul se reflectă în nivelul de trai, în nivelul de sănătate”.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cristian Diaconescu: MAE ar trebui să facă efortul de a feri România de întâmplări nefericite

    “Îmi susţin tot ceea ce am declarat (…) iar dacă de «argumente» duce lipsă «ministerul», atunci îl informez pe onor «minister» că argumentele îi sunt pe masă, aşa cum se află, de altfel, şi pe masa mea, amândoi citind aceleaşi hârtii care sunt, culmea, transmise zilnic de. ..chiar MAE, iar dacă «ministerul» conştientizează care îi sunt responsabilităţile, poate face totuşi un efort în a feri de întâmplări nefericite această ţară şi această naţiune”, a comentat fostul ministru de Externe.

    Diaconescu a spus că a ales sa scrie pe blog, în locul unei reacţii inter-instituţionale, “pentru a dimensiona discuţia la nivelul cuvenit” şi a constatat că “Ministerul Afacerilor Externe şi-a epuizat lista de priorităţi şi a trecut la exprimarea «cu surprindere şi îngrijorare» a unor reacţii la ce mai vorbeşte lumea la televizior”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a evitat la limită recesiunea în 2012. Oamenii de afaceri sunt însă dezamăgiţi

    Creşterea economică a fost însă “pe muchie”, economia României în­re­gistrând o creştere firavă, de 0,2%, atât pe întregul an 2012, cât şi în ultimul tri­mestru faţă de T3 2012, potrivit datelor “semnal” anunţate de Institutul de Statistică. În schimb, economia Germaniei, motorul de creştere al Europei, s-a contract cu 0,6% în ultimele trei luni ale anului trecut faţă de T3 2012, mai mult decât eco­nomia Franţei care a scăzut cu 0,3%, ceea ce arată că zona euro se afun­dă şi mai mult în recesiune. Dintre statele est-europene, Un­ga­ria a înregistrat cea mai mare scă­dere economică tri­mes­trială, de 0,9%, în principal din cauza de­cli­nului din sectorul agricol şi in­dus­trial. La polul opus se află economia Po­loniei, cea mai mare din Europa de Est, care s-a menţinut pe creştere cu un avans de 0,7%. “Economia europeană a mers prost în ansamblu în 2012. Sen­zitivitatea ridi­ca­tă a eco­no­miei româneşti faţă de eco­no­mia UE ne-a influenţat negativ, efec­tul de contagiune fiind resimţit la evo­luţia producţiei industriale şi a ex­por­tu­rilor”, afir­mă Cristian Socol, con­si­lier eco­nomic al premierului Ponta.

    Mai multe pe zf.ro

  • MOL România se extinde şi ajunge la 137 de benzinării

    “Încă de la începutul anului continuăm aplicarea strategiei noastre de creştere pe piaţa românească, întrucât avem încredere în potenţialul său pe termen lung. Noile benzinării extind reţeaua MOL România la 137 de unităţi şi sunt situate pe trasee foarte utilizate de către şoferi, atât în zona centrală a României cât şi în regiunea estică”, a declarat Kinga Daradics, Country Chairman MOL România.

    Benzinăria din Huedin ocupă o suprafaţă totală de 4.000 de metri pătraţi. Staţia este echipată cu trei pompe multi – produs, cu un total de 20 de pistoale, din care două cu alimentare rapidă, care deservesc vehiculele de mare tonaj.La staţia de benzinărie din Piatra-Neamţ, şoferii au la dispoziţie două pompe, una multiprodus cu opt pistoale şi una pentru alimentare rapidă, cu două pistoale. Suprafaţa totală ocupată este de 1.107 metri pătraţi.

    Ambele benzinării includ magazine, cu suprafeţe de 72 mp şi, respectiv, 61 de metri pătraţi, în care clienţii pot cumpăra produse alimentare, produse din tutun, băuturi, lubrifianţi MOL Dynamic, produse de îngrijire auto EVOX, precum şi cafea sau sandviş-uri.Carburanţii disponibili la pompe sunt benzină – Tempo 95 şi EVO Benzină, respectiv motorină – Tempo Diesel şi EVO Diesel.

    Grupul MOL este o companie multinaţională integrată şi independentă, activând în domeniul petrolului şi gazelor, cu sediul central în Budapesta, Ungaria. Are operaţiuni în peste 40 de ţări şi peste 31.000 de angajaţi în întreaga lume. Grupul controlează cinci rafinării şi două unităţi petrochimice la nivelul managementului integrat al lanţului de aprovizionare, în Ungaria, Slovacia, Croaţia şi Italia. Compania deţine, de asemenea, o reţea de peste 1.700 de staţii în Europa Centrală şi de Sud-Est, în 11 ţări.

    De asemenea, Grupul operează o reţea de conducte de gaze naturale de înaltă presiune de peste 5.800 km în Ungaria. MOL activează şi în comercializarea şi distribuţia de gaze naturale la nivel regional. În România, MOL deţine 137 de bezinării şi a semnat acorduri de concesionare cu Agentia Naţională pentru Resurse Minerale pentru trei perimetre din vestul României, dintre care unul a fost ratificat de către toate autorităţile competente.

  • Restaurantele din România vând anual peste 20.000 de sticle de vin mai scumpe de 100 de euro

    “La valoarea de peste 100 de euro bucata, peste 90% din vinurile care se vând în restaurante sunt din import. Anual, se vând în restaurantele din România peste 20.000 de sticle de vin care costă mai mult de 100 de euro bucata”, a declarat Ciocoveanu pentru MEDIAFAX.

    El estimează piaţa vinurilor de import la aproximativ 10 milioane de euro.

    Majoritatea vinurilor mai scumpe de 100 de euro se vând în restaurantele de lux independente sau în restaurantele hotelurilor de patru şi cinci stele. Mai mult de jumătate din vinurile scumpe se consumă în restaurantele din Bucureşti.

    “Cei care le consumă sunt în general turişti străini, care se cazează în hotelurile de patru şi cinci stele. Principalele ţări din care provin vinurile sunt Franţa, Italia, SUA şi Chile. Cele mai scumpe sunt vinurile franţuzeşti”, a afirmat şeful importatorului de vinuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările Coca-Cola în România au crescut cu 1% anul trecut

    În 2011, Coca-Cola a vândut în România 160,7 milioane navete de băuturi, iar în 2010 167,8 milioane navete, potrivit unui raport prezentat joi de Coca-Cola Hellenic. “Volumul vânzărilor în România a înregistrat o creştere marginală în trimestrul al patrulea şi a crescut cu 1% pe ansamblul întregului an”, se spune în raport.