Tag: consum

  • Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a face cu o criza in forma de W?

    Criza cea mare se amana pentru 2013, ne anunta Nouriel Roubini:
    talentul Europei, al SUA sau al Chinei de a-si impinge in viitor
    problemele va asigura inca un an-doi de tranzitie, pana ce vom
    intra intr-o noua perioada de “furtuna perfecta”. In Occident si in
    SUA s-ar razbuna criza nerezolvata a datoriilor si a deficitelor si
    incapacitatea de a crea locuri de munca; in Orient, eforturile
    Chinei de a-si stapani supraincalzirea economica vor paraliza
    comertul cu Vestul, fara a reusi sa impiedice o “aterizare dura” a
    economiei asiatice, iar coincidenta dintre astfel de factori va
    aduce o perioada de recesiune de unde va fi greu de iesit, lasa de
    inteles Roubini.

    2011, istoria unui an memorabil (GALERIE
    FOTO)

    Noutatea e aici doar anul prezis pentru furtuna perfecta; in
    rest, previziuni despre o “aterizare dura” iminenta a Chinei apar
    cel putin din 2004 incoace, iar amanarea electorala a unor probleme
    fiscale in democratiile mai mult sau mai putin dezvoltate e
    calificata de zeci de ani drept pericolul care va arunca economiile
    respective in prapastie. Nici teama de revenire a recesiunii nu e
    noua: din 2008 inca s-au prefigurat mai multe modele de evolutie a
    crizei, de la cele optimiste, exprimate in literele V sau U, pana
    la cele pesimiste, figurate in litere ca W sau L, ba chiar O, dupa
    anumite abordari mai ironice. Insusi guvernatorul BNR spunea nu
    demult ca la noi criza a luat intre anii 2008 si 2011 forma unui V
    frant, cu ruptura V-ului cauzata de majorarea in iulie trecut a
    TVA, dar daca n-ar fi fost ruptura, “forma de V putea fi mai
    ascutita, adica revenirea putea fi mai rapida”.

    In situatia de fata, cu tot cu marirea TVA, cele mai noi
    prognoze ale BNR despre evolutia economiei, datand din mai, arata o
    reducere a decalajului fata de PIB potential de la circa 5% la
    inceputul lui 2011 spre mai putin de 3% la inceputul lui 2013, ceea
    ce ar corespunde in sfarsit cu ideea de crestere economica
    sanatoasa, un ideal visat de autoritati si de analisti deopotriva
    inca de pe vremea guvernelor Stolojan si Vacaroiu.

    Pana atunci insa, ce facem cu furtuna perfecta? Scumpirea
    materiilor prime, incheierea unor programe de stimulare a
    economiilor de catre state (inclusiv a programului de relaxare
    monetara cantitativa in SUA) si taierile de cheltuieli
    guvernamentale (austeritatea bugetara) au facut ca ritmul de
    crestere economica in zona euro si in SUA sa nu mai fie atat de
    promitator pe cat parea anul trecut, iar mai nou sa apara estimari
    ca in trimestrul sau trimestrele urmatoare, cresterea se va
    restrange si mai mult. Unii interpreteaza chiar acest semi-recul
    presupus drept dovada ca tarile dezvoltate se indreapta spre o
    criza in forma de W, altii iau in considerare doar o faza temporara
    de incetinire a cresterii.

    Inainte de furtuna perfecta. Avem sau nu de-a
    face cu o criza in forma de W? (GALERIE GRAFICE)

    Cum acelasi gen de temeri au functionat si in ultimii doi ani,
    capitalurile s-au orientat din timp spre pietele emergente mari,
    ferite de criza sau macar mai putin vulnerabile la ea (China,
    Brazilia in primul rand), tendinta care e in plin avant acum, cu o
    a doua faza de orientare insa, catre piete ca Rusia, India, Mexic,
    Indonezia si Turcia, conform analizelor Erste. In privinta Europei
    de Est, ocolita ca un focar de infectie in 2009, pe cand se credea
    ca de aici va porni criza in Europa, zona e azi socotita de
    Institutul International de Finante (IIF), principala grupare
    mondiala a institutiilor financiare, drept singura din lume unde e
    de asteptat pentru 2011 o sporire a influxurilor de capital cu
    aproape 100 de miliarde de dolari fata de anul trecut, pana la
    246,6 miliarde de dolari, adica aproape de nivelul dinainte de
    criza.

  • Rusia vrea sa introduca noi restrictii privind comertul si consumul de bere

    Un proiect de lege propus in Duma, camera inferioara a
    Parlamentului rus, prevede interzicerea totala a vanzarii de bere
    la chioscurile stradale, statiile de transport public, aeroporturi
    si benzinarii, prin care au loc circa o treime din vanzari la nivel
    national. Daca va fi aprobat, proiectul de lege va intra in vigoare
    in ianuarie 2013. O alta prevedere a documentului este interzicerea
    comercializarii berii in intervalul 11 p.m. – 8 a.m. Actiunile
    Carslberg au scazut cu 4,21% in urma informatiei. Carlsberg detine
    brandul Baltika, cel mai bine vandut pe piata din Rusia, unde
    compania are o cota de 40%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce cumpara cei din clasa de mijloc electrocasnice scumpe

    “Inprima faza ne-am imaginat un client tinta din topul celor mai
    bogati 300 de romani. Intre timp s-a dovedit ca si oamenii din
    clasa mijlocie cumpara produse premium si de lux pe care le privesc
    ca pe o investitie, avand in vedere ca durata lor de viata ajunge
    si la 20 de ani”, spune Leo Popescu, director de vanzari la Miele
    Romania.

    In afara de produsele premium, in magazin exista si oferte
    pentru persoanele cu venituri medii, diferenta fiind data de faptul
    ca aparatele au in acest caz mai putine functii. “Pana in 2008,
    clientii intrau in showroom si cereau cel mai scump produs. Erau,
    practic, cumparatori din patura celor aproximativ 5% care pot fi
    incadrati la categoria bogatilor”, afirma Spiros Stathis, regional
    export manager Miele in Atena, precizand ca vanzarile Miele din
    primele sase luni ale acestui an au fost de 1,2 milioane de euro. O
    treime din incasarile companiei provin din vanzarea de masini de
    spalat, iar 25-28% din incasari vin din cuptoare.
    In prezent, reteaua de distribuitori Miele este formata din 24 de
    parteneri care au 37 de magazine.

    “In ce priveste extinderea retelei, cerere pentru parteneriate
    exista, dar nu oricine poate sa vanda”, afirma Popescu, avand in
    vedere ca investitia intr-un astfel de magazin este de aproximativ
    60.000 de euro, cifra care cuprinde exclusiv echipamentele si
    electrocasnicele expuse. In prezent, mai exista showroomuri Miele
    in Brasov si Arad, deschise prin parteneriate cu alte companii.
    “Suntem in discutii pentru a deschide in acest an showroomuri si in
    Constanta, Iasi si Cluj, tot prin intermediul partenerilor”, anunta
    Popescu. In medie, intr-un magazin intra in jur de 10-11 vizitatori
    pe zi in timpul saptamanii, iar sambata in jur de 15.

    Miele – care vinde cel mai scump frigider din Romania, combina
    frigorifica side-by-side MasterCool, de 134.000 de lei – a avut
    anul trecut afaceri de 2 milioane de euro, fata de 1,95 milioane de
    euro in 2009. Pentru 2011, asteptarile initiale vizau o cifra de
    afaceri de 2,5 milioane de euro, dar rezultatele din prima jumatate
    a anului au dus la revizuirea lor pana la 3 milioane de euro.

  • Oficialii orasului Amsterdam se opun interzicerii consumului de marijuana

    “Daca turistilor li se interzice accesul in aceste cafenele,
    vanzarile ilegale si distributia drogurilor pe strazile
    Amsterdamului vor fi in crestere. Amsterdamul nu isi doreste sa
    faciliteze consumul de droguri usoare de catre turisti, ci sa-i
    ajute pe cei care doresc sa consume droguri sa faca acest lucru
    intr-un mod cat mai responsabil cu putinta”, explica primarul
    Eberhard van der Laan.

    in luna mai, camera inferioara a Parlamentului a votat un proiect
    de lege care obliga cafenelele din Olanda sa devina cluburi cu
    acces restrans. Numai cetatenii olandezi ar avea permisiunea de a
    intra in aceste localuri. Masura a venit in urma apelului primit
    din partea unor orase mici ce se afla de-a lungul frontierelor
    sudice si estice, care se plang de cresterea numarului de tineri
    petrecareti care vin din Belgia, Germania si Franta in cautarea
    drogurilor.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • BNR vrea noi reguli pentru creditul de consum si imprumuturile imobiliare in euro

    BNR doreste sa delimiteze clar aria de definire a creditelor
    imobiliare, care va cuprinde finantarile pentru care se constituie
    garantie imobiliara si sunt destinate exclusiv cumpararii unui
    imobil (casa/teren), construirii unui imobil, sau
    amenajarii/extinderii unei locuinte.

    Creditele de consum cu ipoteca vor fi tratate la fel ca orice
    alt credit de consum.In cazul creditelor de consum pentru
    cumpararea de bunuri, clientul trebuie sa dispuna de un avans de
    20% din valoarea bunului achizitionat si o garqantie reala (in
    general ipotecara) sau personala (de exemplu polita de asigurare)
    de 133% din suma imprumutata.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Saorma sau restaurant? Ce si unde mananca romanii?

    Criza financiara si situatia economica dificila au modificat
    comportamentul de consum al romanilor atunci cand ies la
    restaurant.”Uitandu-ne la ce se intampla la nivel global, se
    observa trecerea de la restaurante scumpe la restaurante mai putin
    scumpe si la consumul unui numar mai mic de preparate. In Romania
    cel mai des se renunta la desert si la aperitive cand se iese in
    oras, astfel incat valoarea totala a unei mese in afara casei este
    in scadere”, spune Maria Gavrilescu, channel marketing leader
    Unilever Food Solutions.


    De asemenea, se mai poate observa ca unii romani au ales sa
    gateasca mai mult in casa mai degraba decat sa iasa la
    restaurant.


    Cititi mai multe
    pe www.zf.ro

  • Editie limitata Pepsi-Cola, ca pe vremea anilor ’70-’80

    Campania care insoteste aceasta editie, “Pepsi-Cola. Si ieri. Si
    azi” face apel la amintirile celor care isi mai amintesc de sticla
    de bautura racoritoare care insotea prajitura de la cofetaria din
    colt. Campania se desfasoara in variate medii de comunicare – de la
    TV la presa, online si retele sociale, iar vizualurile sunt
    fotografii reale realizate in perioada amintita.

  • Petrolul descoperit anul trecut la nivel mondial poate acoperi doar 20% din consum

    BP noteaza, in Raportul Statistic anual privind industria
    energetica globala, ca rezervele dovedite de petrol au crescut anul
    trecut la nivel mondial cu doar 6 miliarde de barili, la 1.383
    miliarde de barili.In acelasi timp, productia de petrol a urcat la
    82 milioane de barili pe zi, adica 29,9 miliarde de barili pentru
    intregul an.

    Consumul mondial de petrol a crescut din nou anul trecut dupa
    doi ani consecutivi de declin, de la 84,7 milioane barili pe zi la
    87,4 milioane barili pe zi. Astfel, consumul global de petrol a
    totalizat anul trecut aproape 32 miliarde de barili.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se dezgheata piata electrocasnicelor

    Adrian si Magda Ionescu si-au cumparat anul trecut un apartament
    cu doua camere in cartierul Nicolae Grigorescu din Capitala.
    Proaspat casatoriti, cei doi tineri si-au mobilat casa de la zero.
    In materie de electrocasnice insa au cumparat doar strictul
    necesar: un aragaz, o masina de spalat, un frigider, un televizor
    LCD si cateva electrocasnice mici. “Am luat doar ce era necesar
    pentru ca nu am avut bani. Mai mult de jumatate din salariu am dat
    doar pe frigider”, marturiseste Ionescu, precizand ca va inlocui
    electrocasnicele pe care le-a cumparat doar atunci cand se vor
    defecta.

    In 2009 si 2010 criza s-a resimtit in comportamentul
    consumatorilor prin faptul ca au cumparat electrocasnice doar din
    necesitate, de multe ori pentru a inlocui bunuri care se defectau.
    “Romanii au fost extrem de sensibili si la costuri, preferand
    promotiile si reducerile. In plus, sesizam o scadere a vanzarilor
    produselor independente, care sunt inlocuite de produsele
    incorporate”, spune Adrian Olteanu, directorul general al lantului
    de electro-retail Flanco.

    In toate tarile unde puterea de cumparare este mare, acolo unde
    venitul este de doua sau trei ori mai mare fata de pretul unui
    aparat electrocasnic lucrurile stau diferit. In Romania insa, un
    frigider costa cat salariul mediu pe economie. “E o investitie
    foarte mare sa-ti aloci un salariu din cele 12 pentru un produs
    electrocasnic. Este o decizie importanta pe care oamenii o
    cantaresc pe toate partile”, afirma Monica Iavorschi, director
    general al Arctic. In plus, romanul din clasa de mijloc are un
    buget pe care si-l aloca acum cu precadere pentru a-si plati
    facturile si a-si cumpara mancare.

    Pentru prima data in ultimii doi ani insa, piata bunurilor de
    folosinta indelungata a cunoscut o crestere fata de aceeasi
    perioada a anului precedent. In primul trimestru din 2011 piata a
    atins o valoare de 307 milioane de euro, cu 10,7% peste cea
    inregistrata in T1 2010, potrivit unui raport al companiei de
    cercetare de piata GfK. “Cresterea pietei in primul trimestru fata
    de 2010 poate fi considerata un semnal al revenirii consumului,
    insa ramanem rezervati in ceea ce priveste o crestere semnificativa
    de la un trimestru la altul”, spune directorul Flanco, precizand ca
    trebuie tinut cont de faptul ca aceasta crestere nu a venit in mod
    egal de la toti jucatorii de pe piata. Flanco a atins in luna
    aprilie a acestui an o cota de piata de 10%, iar pana la finalul
    anului Olteanu estimeaza ca va ajunge la 11%. Aceasta este cea mai
    mare cota de piata a companiei din ultimii patru ani, in ciuda
    faptului ca suprafata de vanzare este acum cu 35% mai mica decat in
    anul 2008 si cu un sfert mai redusa fata de 2009. “La inceputul
    anului 2011, suprafata de vanzare a Flanco era de circa 34.000 mp,
    iar pana la sfarsitul anului 2011 ne-am propus sa ajungem la 38.000
    mp, in urma extinderii retelei de magazine”, completeaza
    Olteanu.

    In ce priveste piata de electrocasnice mari, primul trimestru a
    fost stabil, atingand aceeasi valoare ca anul trecut – 59 milioane
    de euro. Unul dintre factorii care au contribuit la aceste
    rezultate a fost cresterea TVA de anul trecut. Potrivit oficialilor
    GfK, masinile de spalat au fost produsele care au performat cel mai
    bine in acest trimestru, dominand cu ratele lor de crestere
    sectorul electrocasnicelor mari. Masinile de gatit au fost
    produsele cu cele mai slabe rezultate, inregistrand totodata si cea
    mai mare scadere in cadrul sectorului. A avut loc o reorientare a
    preferintelor consumatorului catre produse mai noi si mai
    atractive, cum ar fi aparatele de gatit incorporabile. “Daca ne
    raportam la electrocasnicele mari, cele mai importante cresteri au
    fost inregistrate de masini de spalat si de aparate frigorifice,
    care au fost cumparate pentru a le inlocui pe cele care nu mai
    functionau sau pe cele vechi cu unele noi, cu functii avansate”,
    explica Olteanu.

  • Speriati de criza economica, romanii renunta la achizitia de case si masini

    Studiul releva ca 7 din 10 romani din mediul urban declara ca
    detin o locuinta proprietate personala, dar cifrele se nuanteaza
    considerabil in functie de factorul “varsta”, se arata intr-un
    comunicat al ISRA Center. Astfel, procentul “proprietarilor de
    locuinta” creste odata cu varsta. In timp ce doar 40% dintre
    tinerii romani (20-34 de ani) detin o locuinta proprie, in cadrul
    grupei de varsta 50-65 de ani propietarii de locuinta reprezinta
    majoritatea, procentul lor fiind de peste 90%. “In general,
    detinerea unei locuinte se dovedeste a nu fi influentata
    considerabil de alte variabile demografice (ex. venit, marimea
    localitatii sau regiune) asa cum este influentat de varsta. Doar
    romanii din regiunea Moldova detin o locuinta persoanala intr-o
    masura relativ mai mica – 58%, comparativ cu media de 69% la nivel
    national”, se mentioneaza in studiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro