In aceasta situatie, guvernul va fi nevoit sa pregateasca un
plan de masuri pe termen scurt, de pana la doi ani, a afirmat
intr-o conferinta Kósa, care ocupa si functia de primar al orasului
Debrecen, scrie
Mediafax.
Partidul de centru-dreapta Fidesz a castigat alegerile
parlamentare din Ungaria, obtinand o majoritate de doua treimi in
legislativ si puterea de a amenda orice lege. Ungaria a fost
condusa in precedentii opt ani de Partidul Socialist.
Cititi mai mult pe www.mediafax.ro
Proiectul ar putea viza 3,5 milioane de maghiari care traiesc in
tarile vecine, in principal in Romania si Slovacia. Tensionate de
mai multi ani, relatiile dintre Slovacia, unde sunt circa 500.000
de etnici maghiari, si Ungaria s-au deteriorat la inceputul lunii
dupa declaratia ministrului ungar de externe, Janos Martonyi, care
a anuntat ca legea va fi “una din primele legi adoptate de noul
parlament”.
Conform lui Erik Berglof (foto), economistul-sef al Bancii
Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, banca intentioneaza sa
selecteze cateva tari din zona suficient de mari ca sa sustina
dezvoltarea unor piete locale de capital solide, urmand sa-si
concentreze eforturile asupra lor. Berglof n-a nominalizat nici o
tara anume, insa este de asteptat ca acestea sa fie Ungaria,
Romania sau Serbia, scrie
Reuters.
In tarile selectate, BERD ar urma sa dea si sa ia credite ea
insasi in moneda locala, ca sa stimuleze crearea unor piete lichide
de credit si de obligatiuni, si va cere guvernelor sa se finanteze
cu precadere de pe piata interna. BERD ar urma sa investeasca, de
asemenea, in proiecte de infrastructura a acestor piete si va oferi
consiliere tehnica si legislativa.
“Avem vointa politica si constiinta bancilor private ca trebuie
actionat. Acum trebuie sa profitam de moment”, a spus Erik Berglof
. “Criza a scos in evidenta cele doua mari vulnerabilitati ale
regiunii – dependenta prea mare de capitalul strain si folosirea
excesiva a imprumuturilor in valuta. Este urgent sa abordam aceste
vulnerabilitati, cu concursul guvernelor, al institutiilor
financiare internationale, al bancilor si al altor actionari ai
BERD din sectorul privat.”
La reuniunea de la Zagreb, BERD a anuntat sambata ca va colabora
cu autoritatile locale, cu FMI, Comisia Europeana, banci si
institutii financiare internationale pentru a stimula dezvoltarea
instrumentelor de finantare in moneda locala peste tot in Europa de
Est, inclusiv prin “consolidarea bazei de
investitori locali (fonduri de pensii si sectorul de
asigurari)”.
Bancherii se declara in principiu de acord cu ideea de limitare
a finantarii in valuta, insa se tem ca impunerea unor reglementari
de restrangere a imprumuturilor in valuta – luata in discutie in
ultimele luni si de Banca Centrala Europeana – ar putea afecta si
mai mult cresterea economica in Europa Centrala si de Est.
“Consideram cu totii ca imprumuturile in valuta ar trebui
restranse”, a declarat Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen
International, aflat la reuniunea BERD de la Zagreb. Atat Stepic,
cat si omologii sai Andreas Treichl de la Erste Group Bank si
Federico Ghizzoni de la UniCredit apreciaza insa ca a pune capat
creditarii in valuta e imposibil daca nu se ofera acces la
finantare pe termen lung in monedele locale, la niste dobanzi
rezonabile. “Noi sugeram o dezvoltare treptata a pietelor locale de
capital”, a spus Ghizzoni. “Aceasta nu se poate face insa in cateva
saptamani sau luni. Va fi nevoie de ceva timp.”
Cu cateva zile inainte de reuniunea BERD, The
New York Times scria ca nicaieri criza financiara n-a fost mai
pronuntata decat in Europa de Est, din cauza imprumuturilor in
valuta devenite predominante aici si care i-au lasat pe debitori
sub povara “unora din cele mai costisitoare credite cu dobanda
variabila din lume” dupa ce monedele locale din tari ca Ungaria si
Romania s-au depreciat.
Ziarul se intreba cum se face ca bancile occidentale relanseaza
acum creditarea in valuta in aceste tari, oferindu-le oamenilor
iarasi acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat peste cap
economiile de aici. Relansarea creditelor in valuta in tarile
estice nemembre ale zonei euro ii ingrijoreaza pe multi economisti,
intre care pe cei ai BERD, desi toata lumea e constienta ca fara
creditare nu se poate iesi din recesiune. “Reglementarea
imprumuturilor in valuta face parte din mixul de politici. Dar daca
ea se aplica atata vreme cat esti inca in recesiune, poti face mai
mult rau decat bine”, a admis si Erik Berglof.
Din perspectiva bancilor straine, situatia creditarii in Europa
de Est nu e de natura sa le ameninte portofoliile. Ponderea
creditelor neperformante a Erste Bank in Europa de Est a crescut la
8,5% la sfarsitul lui martie, de la 7,8% la sfarsitul lui
decembrie. Pentru comparatie, creditele neperformante ale Erste
Bank in Austria, tara de origine, s-au redus de la 6,4% la 6,3%.
Erste este al treilea mare creditor in regiune, dupa UniCredit si
Raiffeisen International.
Pana acum, numai Ungaria a luat
masuri de restrangere a creditelor in valuta pentru populatie, a
caror pondere a ajuns de la mai putin de 5% in 2003 la aproape 70%
in 2008, nivel de la care a scazut ulterior la circa 63% la
sfarsitul anului trecut. Pentru comparatie, ponderea imprumuturilor
in moneda straina (populatie si companii) este in Romania putin
peste 60% din total.
Ceea ce nu depinde insa deloc de BERD este costul creditelor in
valuta, adica motivul pentru care ele au devenit atractive – faptul
ca au fost si raman mai ieftine decat cele in moneda locala. Daca
piata creditului din Polonia sau Cehia s-a redresat destul de bine
dupa criza de la sfarsitul lui 2008-inceputul lui 2009, creditele
denominate in forinti sau lei au ramas in continuare purtatoare de
dobanzi mult mai mari, “din cauza inflatiei mai mari decat in
Europa de Vest si a politicilor fiscale imprudente ale guvernelor
locale”, nota The New York Times.
“Statul maghiar se finanteaza pe seama transportatorilor romani,
care sunt pur si simplu vanati de organele de control. Isi
protejeaza trans¬portatorii proprii cu orice chip. Pe soferii
camioanelor inmatriculate in Ungaria fie nu-i opresc, fie nu ii
amendeaza”, a declarat pentru Gandul secretarul general al Uniunii
Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR), Radu
Dinescu.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Intr-o vreme in care in Romania se discuta de o remaniere
guvernamentala si intr-o situatie in care se vede, practic, ca
restructurarea sectorului public este infinit mai dificila decat se
credea, nu ar fi o restrangere a aparatului administrativ central
semnalul ca ceva se misca intr-o directie buna?
Cu o schema a Executivului oricum mai redusa decat a Romaniei,
(care are 15 ministri cu portofolii si un vicepremier fara
portofoliu) noul guvern de dreapta al Ungariei a considerat ca 12
ministere (plus alti trei ministri fara portofoliu) cat are in
prezent Guvernul este deja prea mult.
Cititi mai multe pe
www.zf.ro
Si totusi, deficitul de anul trecut in relatiile comerciale cu
Budapesta a fost mai mic decat cel inregistrat in 2008, de 2,6
miliarde de euro, potrivit datelor Institutului National pentru
Statistica. Cea mai mare pondere, peste un sfert din totalul
deficitului, a avut-o grupa statistica “masini, aparate si
materiale electrice si parti din acestea”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
“Nu avem incredere in tehnologia aceasta, decizia este,
bineinteles, un lucru de responsabilitate al Guvernului Romaniei,
noi avem numai o opinie, noi avem numai o teama pentru eventuale
riscuri si pericole, care, dupa parerea noastra, acest proiect le
prezinta pentru Romania si Ungaria”, a afirmat Füzes Oszkár.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Viata noastra e in mainile noastre, chiar daca suntem membri ai
UE si inconjurati de tari mari – Rusia pe de o parte, Germania pe
de alta si – gratie tehnologiei moderne – nici SUA nu mai sunt asa
de departe ca odinioara”, a declarat ironic Viktor Orban,
presedintele partidului de centru-dreapta Fidesz, readus la putere
prin vot popular. Orban se referea de fapt la viitoarele negocieri
cu FMI, despre care sustine ca sunt importante, doar ca nu vrea ca
ungurii sa creada ca soarta tarii lor se decide peste hotare.
Cum era de asteptat, tonul se schimba cand e vorba de interviuri
pentru presa straina. Janos Martonyi, desemnat sa ocupe functia de
ministru de externe intr-un guvern al Fidesz, sustine intr-un
interviu pentru Reuters ca e posibila o prelungire a actualului
acord cu FMI sau incheierea unuia nou, dupa ce actualul expira in
octombrie. In tot cazul, necesitatile de finantare pentru anul in
curs raman notabile, atata vreme cat dupa primele cinci luni,
autoritatile au calculat ca deficitul va depasi deja 80% din cel
programat pentru tot anul, tinta pentru 2010 fiind de 3,8% din PIB.
Viktor Orban, care in opozitie a avertizat in mai multe randuri ca
tinta e nerealista, a prezis ca deficitul va ajunge la 7-7,5% anul
acesta si a declarat pentru Financial Times ca el nu-si propune
nicio tinta de deficit. “Intrebarea nu e ce tinta avem, ci cat de
mare e deficitul”, afirma el.
Cu toate acestea, Fidesz a promis in campanie o reducere a
fiscalitatii, care ar urma sa fie finantate prin concedierea
personalului inutil din administratie (de pilda, scrie
Portfolio.hu, ar urma sa fie injumatatit numarul de consilieri
locali). Masuri de austeritate? “Masurile de austeritate nu-s
masuri”, raspunde Orban. “In Ungaria, ele duc la contractarea
economiei si impiedica viitoarea crestere.” In tot cazul, liderul
Fidesz are in mod evident o viziune mai pesimista despre
indicatorii statistici: in afara de previziunile sumbre despre
deficit, crede si ca rata reala a somajului a ajuns deja undeva la
16-20%. Tot la capitolul viziune despre economie, Fidesz sustine ca
va promova atat proiectul energetic Nabucco, cat si South Stream,
ceea ce ar fi o dovada de continuitate fata de fostele
guvernari.
Pe scurt
BULGARIA
Exportul va va salva. Cresterea exporturilor va fi factorul
esential de stimulare a redresarii economiei bulgare, apreciaza
FMI, in raportul de previziuni privind Bulgaria in 2010, obtinut de
agentia BGNES. FMI sustine ca economia de la sud de Dunare isi va
reveni pe urmele celei europene, dar nu asteapta pentru acest an o
crestere mai mare de 0,2%, apropiata de prognoza oficiala de 0,3%
formulata in ianuarie, atunci cand guvernul de la Sofia a revizuit
prognoza precedenta (care avea in vedere o scadere de 2%). In
schimb, daca exporturile vor creste, piata interna se va contracta
in continuare, mai ales ca efect al cresterii somajului, asteptat
sa urce de la o rata de 7,8% in 2009 la 9,2% in 2010. Fondul
preconizeaza si o reducere a investitiilor in Bulgaria, ca efect al
slabei dinamici economice. Contul curent al balantei de plati ar
urma sa se micsoreze in continuare, de la 9,5% din PIB in 2009 la
6,25% din PIB in acest an, iar inflatia ar urma sa se situeze in
jur de 2,2%. Cat priveste deficitul fiscal, FMI numeste “foarte
indraznet” planul premierului Borisov de a reduce deficitul la 0,7%
din PIB si propune in loc o estimare de 1,8% din PIB. Deloc in
ultimul rand, institutia de la Washington atrage atentia ca
Bulgaria se confrunta cu riscul ca bancile-mama straine sa-si
retraga banii din filialele bulgaresti.
LETONIA
Norocul unora. Compania AirBaltic din Letonia va avea parte de
investitii din partea statului in valoare de circa 1 miliard de
euro in urmatorii trei ani, pentru modernizarea flotei de avioane,
a declarat Bertolt Flick, CEO al AirBaltic, citat de BalticTimes. O
serie de comentatori au criticat aspru insa decizia guvernului de a
elibera imediat banii pentru investitii, considerand ca e vorba de
o risipa de bani publici, atata vreme cat alte zone ale economiei
se confrunta cu taieri drastice de bugete. Guvernul de la Riga
controleaza peste 52% din actiunile companiei, control pe care pana
acum l-a pastrat cu strasnicie, desi au aparut numeroase oferte de
a prelua compania din partea unor operatori aerieni europeni.
Ministrii cabinetului au confirmat ca guvernul va investi intr-o
prima faza 15,6 milioane de lati (22,2 milioane de euro) in
AirBaltic. Capitalul companiei va fi majorat cu 30 de milioane de
lati, la majorare urmand sa participe si actionarul minoritar
Baltijas Aviacijas Sistemas. La ora actuala, cele mai noi avioane
din flota AirBaltic au 19 ani vechime.
Partidul Socialist s-a clasat pe locul al doilea, acumuland
19,3% din voturi.
Formatiunea nationalista Jobbik a obtinut 16,7% din voturi, iar
cea ecologista Politica Poate Fi Diferita (LMP) 7,43%.
De asemenea, Forumul Democratic a fost sprijinit de 2,65% din
alegatori, cu mult sub pragul electoral de 5%.
Viktor Orban, lansat in cursa pentru ocuparea functiei de
premier dupa victoria Fidesz, le-a transmis sustinatorilor sai ca
ungarii au votat pentru viitorul Ungariei si ca au pus capat unei
perioada de esecuri.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
analiza bancii germane.
Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
considerate de analistii Deutsche Bank.
Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
a ponderii datoriei publice in PIB.
Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
scadere a ponderii indatorarii in PIB.
Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
usurinta.
Romania vazuta de Deutsche Bank
– Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
– Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
-3% din PIB
– Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
PIB
– Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
– Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
(2020): 53% din PIB