BusinessMagazin

Tag: zona euro

  • Seful BCE cere din nou reforme in guvernanta zonei euro

    “Criza a scos in evidenta slabiciunile din structura guvernantei
    economice a uniunii economice si monetare, care trebuie rezolvate
    urgent”, a spus Trichet. El a aratat ca actuala guvernanta a zonei
    euro nu a fost aplicata corect si, lucru mai important, nu dispune
    de suficiente elemente de constrangere. Trichet a subliniat ca BCE
    sustine, printre altele, “un regim de sanctiuni mai rapid si
    automatizat” pentru tarile care nu isi respecta angajamentele
    bugetare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ratingul datoriei elene ajunge la un minim istoric. Cine mai poate finanta Grecia? (GALERIE FOTO)

    Agentia considera ca este foarte probabila o intrare a tarii in
    incapacitate de plata a datoriei in urmatoarele 12 luni, intrucat
    accesul tarii la credite de pe pietele financiare in 2012 si
    probabil si in anii urmatori este improbabil, iar aceasta creeaza o
    discrepanta intre proiectiile economice si realitatea finantarii
    disponibile.

    S&P a precizat ca ar putea declasa in continuare Grecia in
    categoria “incapacitate selectiva de plata”, in conditiile unei
    eventuale restructurari a datoriilor sale care sa afecteze
    drepturile creditorilor (de exemplu, ca detinatorii de obligatiuni
    elene sa accepte preschimbarea unora cu scadente pe termen scurt in
    unele cu termen mai lung).

    Conform Business Insider, care citeaza datele Bancii
    Reglementelor Internationale, cei mai mari creditori ai Greciei in
    sectorul privat sunt bancile germane, cu o expunere de 26,3 mld.
    dolari, urmate de cele franceze, cu 19,8 mld. dolari.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Restructurarea sub forma prelungirii scadentelor este ceruta la
    ora actuala de Germania, care le propune creditorilor privati sa
    accepte o amanare cu sapte ani a scadentei pentru obligatiunile
    grecesti existente, dand astfel posibilitatea Greciei sa se
    redreseze economic si sa recastige increderea pietelor
    financiare.

    Principiul este enuntat intr-o scrisoare adresata de ministrul
    german de finante Wolfgang Schaeuble sefilor BCE, FMI si omologilor
    sai din zona euro si se refera la o asumare voluntara de catre
    creditorii privati a acestei prelungiri de scadenta. Agentiile de
    rating interpreteaza insa aceasta formula drept o recunoastere a
    insolventei de facto a Greciei si o presiune asupra investitorilor
    privati, destinata sa menajeze sensibilitatea electoratului din
    zona euro, satul sa tot contribuie cu bani la salvarea statelor cu
    probleme.

    Reactia Ministerului de Finante de la Atena a fost ca decizia
    S&P ia in calcul doar niste zvonuri puse in circulatie de
    reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Centrale Europene “si
    nu faptul ca in prezent au loc discutii intre aceste institutii si
    FMI, cu scopul de a gasi o solutie viabila pentru acoperirea
    necesarului de finantare pentru Grecia in anii urmatori”. Necesarul
    de finantare al Greciei este de aproape 160 de miliarde de euro
    pana in 2014.

    DE CE E ATAT DE IMPORTANTA GRECIA

    Situatia este complicata, pe de o parte, de propriile probleme ale
    SUA – presedintele Obama le-a cerut saptamana trecuta statelor din
    zona euro, in special Germaniei, si investitorilor in obligatiuni
    grecesti sa impiedice un faliment “dezastruos” al Greciei, avand in
    vedere ca o criza in zona euro s-ar adauga la problema datoriilor
    SUA, in conditiile in care republicanii refuza o noua marire a
    plafonului de indatorare, solicitata de administratia Obama pentru
    a reusi sa asigure functionarea serviciilor publice.

    “Dezastrul” la care se refera Obama este o repetare a crizei din
    2008, sub forma unui anunt de insolventa al Greciei care sa
    antreneze nu numai vanzarea in panica de active financiare grecesti
    si ale zonei euro, dar si active americane sau ale unor economii
    emergente, repetand astfel scenariul Lehman Brothers.
    Contraargumentul adus de unii analisti este insa ca panica nu ar
    avea loc, din moment ce investitorii s-au pregatit deja de
    eventualitatea unei insolvente, reducandu-si deja mare parte din
    expunerea pe Grecia si pe alte state potential cu probleme, ceea ce
    a pasat finantarea Greciei in bratele BCE, ale FMI si ale bugetelor
    publice, asadar ale contribuabililor.

    Pe de alta parte, situatia este complicata de rezistenta Bancii
    Centrale Europene, care refuza sa accepte o prelungire a
    scadentelor la obligatiunile grecesti pe care ea le detine, in
    valoare estimata de Barclays Capital la circa 40 de miliarde de
    euro. Rezistenta BCE ar insemna ca toata povara refinantarii
    datoriei elene ar cadea pe umerii contribuabililor din zona euro.
    “Nu noi cerem detinatorilor de obligatiuni sa accepte prelungirea
    scadentelor”, a declarat vicepresedintele BCE, Vitor Constancio,
    citat de Bloomberg. Juergen Stark, membru al consiliului BCE, a
    spus la randul sau ca este treaba guvernelor si a autoritatilor
    grecesti sa rezolve situatia, nu a BCE si a creditorilor
    privati.

    Guvernele din zona euro si BCE trebuie sa ajunga la un acord in
    privinta formei de sustinere a Greciei pana la summitul din 23-24
    iunie. Conform planului initial german, ar fi vorba de un nou
    credit de 90 de miliarde de euro, la care statele din zona euro si
    eventual FMI ar urma sa contribuie cu 45 de miliarde de euro,
    statul grec cu vanzari de active de 30 de miliarde, iar 30 de
    miliarde sa fie acoperite prin rostogolirea datoriilor de catre
    creditori.

    La inceputul lui iunie, si Moody’s a redus ratingul Greciei cu trei
    trepte, oprindu-se insa la Caa1, un nivel similar cu cel al
    Cubei.

  • Roubini: Economia mondiala ar putea fi amenintata de “o furtuna perfecta”

    In opinia sa, exista una din trei sanse ca acesti factori sa se
    combine si sa afecteze cresterea economica, din 2013, a afirmat
    Roubini intr-un interviu acordat la Singapore, transmite Bloomberg.
    Alte posibile urmari pot fi o crestere economica “anemica dar in
    regula”, sau un scenariu optimist, in care expansiunea sa se
    imbunatateasca. “Exista deja elemente de fragilitate. Toata lumea
    avertizeaza ca datoriile publice si private sunt prea mari.
    Problemele s-ar putea acutiza cel tarziu in 2013”, a spus Roubini,
    profesor la Universitatea din New York. Economia mondiala este pusa
    in pericol de somajul mare din SUA, cresterea preturilor petrolului
    si alimentelor, majorarea dobanzilor in Asia si problemele
    comerciale aparute dupa cutremurul din Japonia. De la inceputul
    lunii mai, valoarea actiunilor la nivel mondial a scazut cu peste
    3.300 miliarde de dolari, iar Roubini crede ca pietele financiare
    ar putea, de la jumatatea anului viitor, sa se ingrijoreze in
    privinta unei convergente a riscurilor, in 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul program fiscal al guvernului grec: concedieri masive si cresteri de taxe (VIDEO)

    Conform presei grecesti, este vorba de urmatoarele masuri, care
    au fost trimise spre aprobare parlamentului:

    – concedierea a 150.000 de angajati din sectorul public pana in
    2015 (dintr-un total de circa 700.000) si noi reduceri ale
    salariilor, care au scazut deja cu peste 20% din 2010 pana in
    prezent; vor fi introduse criterii de performanta pentru angajari
    si nu vor mai fi permise viitoare angajari decat in proportie de un
    angajat nou la fiecare 10 concediati

    – va fi introdusa o taxa suplimentara de 1-4% pe toate veniturile,
    in functie de venit, prezentata drept taxa de solidaritate pentru
    finantarea ajutoarelor de somaj; functionarii publici vor plati in
    plus o taxa fixa de 3%

    – impozitele pe proprietate vor creste cu 0,1-0,2%

    – vor fi reduse cu 10% gratuitatile pentru pensionari; pensionarii
    sub 60 de ani care au pensie de peste 1.700 euro/luna vor plati
    contributii speciale

    – proprietarii de masini de lux, imobile mari, iahturi si piscine
    vor plati contributii speciale de solidaritate

    – din septembrie vor fi majorate de la 13% la 23% ratele TVA pentru
    consumul in restaurante si cafenele si pentru bauturi

    – va fi introdusa o taxa de solidaritate pe tranzactiile
    bancare

    – va fi introdusa o taxa speciala pe comertul cu gaze
    naturale.

    Masurile de reducere a deficitului bugetar adoptate si anuntate
    pana in prezent au reusit sa reduca deficitul bugetar cu 12
    miliarde de euro in ultimul an, dar au avut efecte devastatoare
    asupra partidului socialist de guvernament, PASOK. Un sondaj de
    opinie comandat de Kathimerini arata ca PASOK a scazut in
    preferintele electoratului cu 17% fata de momentul alegerilor
    generale din 2009, ajungand la 27%, mai putin decat Noua
    Democratie, partidul de dreapta pe care socialistii l-au invins
    atunci in alegeri. Noua Democratie a scazut la randul sau cu
    2,5%.

    Sustinerea populara pentru premierul socialist Giorgios Papandreou
    a coborat la 23%, iar majoritatea covarsitoare a grecilor
    chestionati in sondaj – 87% – cred ca tara se indreapta intr-o
    directie gresita, se declara nemultumiti de calitatea vietii lor si
    de calitatea democratiei din Grecia. De cateva saptamani, aproape
    zilnic au loc manifestatii de mari proportii in pietele publice din
    Atena, Salonic si alte orase, manifestatii cu care s-au solidarizat
    inclusiv unii dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Separat,
    sindicatele au chemat la greva generala pe 15 iunie.

    Incasarile la buget ale Greciei au scazut cu 8% pe primul
    trimestru, somajul in martie a crescut de la 15,9% la 16,2%, iar
    economia a scazut cu 5,5% in ianuarie-martie fata de aceeasi
    perioada din 2010, desi fata de ultimele trei luni din 2010 a
    crescut cu 0,2%.

    Aceste stiri, care au venit una dupa alta saptamana trecuta, au
    consolidat scepticismul creditorilor Greciei si al Bancii Centrale
    Europene fata de ideea optimista ca taierile de cheltuieli si
    majorarile de taxe operate de guvernul lui Giorgios Papandreou vor
    crea un teren suficient de bun pentru ca economia sa reinceapa
    cresterea, spre a putea sustine plata enormei datorii de 340 mld.
    euro a statului grec.

    Ideea ca Grecia s-ar putea reintoarce pe pietele financiare la
    anul, in care multi au crezut dupa ce UE si FMI au acordat tarii
    anul trecut creditul de 110 miliarde de euro, a disparut. Ea a fost
    inlocuita de discutiile privind un nou pachet de credite in valoare
    de pana la 90 de miliarde de euro de la UE (de asta data fara
    participarea FMI, dupa informatiile disponibile in prezent) si de
    sugestii adresate de Germania creditorilor privati de a pasui
    Grecia la plata datoriilor ajunse la scadenta. Noul imprumut
    urmeaza sa fie aprobat de ministrii de finante din zona euro la 20
    iunie si de liderii europeni la summitul din 23-34 iunie.

  • Sistemul monetar al viitorului. Ne intoarcem la etalonul aur?

    Indicator al sanatatii unei monede, raportul dintre datoria
    totala a unei tari si PIB este in Statele Unite evident
    dezechilibrat, dupa ce a ajuns la peste 370%. Scepticii spun ca
    asta e dovada ca economia se afla intr-o plina bula a datoriei,
    fiindu-i necesari din ce in ce mai multi dolari imprumutati pentru
    a obtine un dolar de produs intern brut, raport care ajunsese
    recent la 10 dolari imprumutati pentru un dolar de crestere a
    PIB.

    Fata de anul 2000, PIB a crescut cu 56% (de la 9,4 trilioane de
    dolari la 14,7 trilioane), insa datoria totala s-a umflat cu 112%
    (de la 26,1 trilioane de dolari la 55,3 trilioane), potrivit
    USDebtclock.org. In timpul crizei din 1929-1933, acelasi raport
    ajunsese la un maximum de aproape 300% inainte de a face implozie
    si de a trimite intreaga lumea intr-un vertij la capatul caruia
    s-au aflat ororile razboiului mondial. Iar acum, tot razboiul
    dintre republicani si democrati se duce exact pe tema datoriei:
    poate fi marit plafonul de indatorare, ca statul sa nu ramana fara
    bani, sau trebuie taiate drastic cheltuielile, tocmai intr-o
    perioada cand relansarea economiei SUA e incerta?

    Cantitatea de moneda americana de pe piata a crescut deja odata
    cu programele de stimulare Q1 si Q2 de care aminteam mai sus si
    odata cu ea au crescut (aproape s-au dublat) si preturile
    principalelor marfuri. Corelatia dintre cresterea ofertei de dolari
    si inflatia mondiala nu denota insa o cauzalitate mecanica, afirma
    unii analisti: marfurile s-au scumpit pentru ca exista o cantitate
    mai mare de bani in piata, insa acea cantitate n-ar fi de dolari,
    ci de yuani.

    China, mai mult decat Statele Unite si Europa la un loc,
    tipareste yuani ca sa plateasca cu ei cantitatea in crestere de
    materii prime pe care o cere economia sa. Intre 1996 si 2008 China
    si-a crescut masa monetara M2 cu 17,4%, iar in 2009 ritmul de
    crestere fata de anul precedent a fost de 24,6%. La randul lor, SUA
    au majorat cu 6,3% masa monetara intre 1996 si 2008, iar in 2009 cu
    3,5% fata de anul precedent.

    La randul sau, Europa sta si ea destul de inconfortabil, mai
    ales ca nevoia de reformare a fundamentelor zonei euro se suprapune
    peste calendarele electorale din Germania si Franta. Conducerea
    Bancii Centrale Europene (BCE) ia in discutie saptamana aceasta
    problema datoriilor Greciei, unde criza datoriilor s-a acutizat.
    Problema in cazul Greciei este evident de solvabilitate, iar
    randamentele pe care le cer investitorii pentru a cumpara datorie
    greceasca arata clar ca isi fac foarte putine sperante ca Atena va
    fi vreodata in stare sa isi onoreze platile in structura lor de
    acum.

    Europa este insa divizata intre viziunea Germaniei, care nu-si
    doreste acordarea unor noi imprumuturi Greciei, ci restructurarea
    celor existente, si cea a Bancii Centrale Europene, pentru care o
    restructurare, fie ea si una “soft”, ar insemna decredibilizarea
    anticipata a oricaror alte viitoare emisiuni de datorie ale zonei
    euro.

    Tratamentul care a fost aplicat in Grecia din mai anul trecut si
    pana acum nu a dat roadele asteptate: economia nu si-a revenit,
    majoritatea imprumuturilor au fost folosite sa le rostogoleasca pe
    cele vechi, insa la dobanzi mai mari, iar tintele fiscale au fost
    ratate. Aceasta a deschis discutia despre posibilitatea ca
    aplicarea masurilor fiscale si tot programul de privatizare in
    valoare de 50 de miliarde de euro, la care Grecia s-a angajat
    pentru urmatorii trei-cinci ani, sa fie scoase de sub autoritatea
    Atenei si trecute in raspunderea directa a Bruxellesului. Ar
    insemna un pas inainte spre unificarea fiscala a zonei euro, asa
    cum e ea dorita de Germania, dar tot nu ar exclude un deznodamant
    prost al crizei datoriilor grecesti, lucru sanctionat prompt prin
    retrogradarile succesive de rating suferite de Grecia din partea
    Moody’s sau a Fitch.

    Coruptia, birocratia, fuga profiturilor in strainatate, faptul
    ca economia elena se afunda in recesiune in loc sa-si revina si
    faptul ca protestele de strada zilnice au devenit sport national
    compun un amestec cu potential exploziv, care ii determina pe unii
    comentatori greci si straini sa propuna o solutie radicala, de
    iesire din zona euro si din UE si de reintoarcere la drahma, pentru
    a-si putea apoi reaseza datoriile prin devalorizarea puternica
    (50-60%) a propriei monede. Ar fi pentru prima data cand un stat
    renunta la moneda unica (mecanismul de iesire din zona euro nici
    macar n-a fost prevazut in tratate), iar consecintele pentru zona
    euro ar fi catastrofale: dupa Grecia, pe usa ramasa deschisa ar
    putea urma oricand Irlanda si Portugalia, lipsite si ele de
    capacitatea de rambursare conform planului a imprumuturilor uriase
    pe care le-au angajat.

    Nimeni nu vrea sa deschida insa o astfel de cutie a Pandorei,
    pentru ca proiectul monedei unice europene e sfant pentru liderii
    ei, iar cei ce au interesul economic ca zona euro sa reziste si sa
    poata oferi o contrapondere solida la dominatia mondiala a
    dolarului sunt multi. Pe investitorii chinezi ii vedem deja in
    Grecia, cumparand active si oferindu-si sprijinul. Si daca ne luam
    dupa conservatorii americani speriati de o invazie rosie, au
    inceput deja sa faca acelasi lucru si in SUA.

  • Ce sanse are propunerea lui Trichet de infiintare a unui minister european de finante

    Jean-Claude
    Trichet, seful Bancii Centrale Europene, a propus crearea unui
    Minister European de Finante, cu drept de veto fata de politicile
    economice ale statelor membre – solutie care, dupa el, ar fi “mult
    peste metodele de supraveghere imbunatatita avute in vedere in
    prezent” (printre care prezentarea spre aprobare la Bruxelles a
    bugetelor nationale spre aprobare).

    Masura urmareste sa-i
    sanctioneze pe membrii UE indisciplinati fiscal si se coreleaza cu
    ideile Germaniei de a impune un sistem unic de impozitare pe
    ansamblul UE, care ar dezavantaja evident statele cu fiscalitate
    mai mica, precum Irlanda, unde presiunile de anul trecut ale
    Berlinului in directia renuntarii la cota unica redusa de
    impozitare pentru corporatii au determinat Google sa ameninte
    deschis Dublinul cu parasirea tarii ca destinatie de
    investitii.

    Perspectiva de pierdere a
    avantajelor fiscale in cadrul unui astfel de sistem, propus ca
    element al Pactului de competitivitate Euro Plus, l-a facut pe
    presedintele Traian Basescu, in urma cu cateva luni, sa declare ca
    Romania va respinge ideea de impozitare unitara, desi la alte
    elemente ale Euro Plus adera, cum este de pilda inscrierea in
    Constitutie a unei limite de deficit bugetar si de datorie
    publica.

    Spre a linisti apele, deja
    tulburate de zvonurile ca Bruxellesul ar vrea sa rapeasca
    independenta fiscala a Greciei, Steffen Seibert, purtatorul de
    cuvant al cancelarului german Angela Merkel, a afirmat vineri ca
    guvernul german “impartaseste temerile” exprimate de Jean-Claude
    Trichet in discursul sau despre disciplina fiscala in zona euro si
    in UE, insa nu crede ca propunerea unui Minister European de
    Finante este fezabila acum. “Este un proiect care ar putea fi
    aplicat pe termen foarte lung si nu poate constitui subiectul
    discutiilor in guvernul german acum”, a spus
    Seibert.

  • Vineri, zi cruciala pentru soarta Greciei: mai vine sau nu finantarea de la UE si FMI?

    Reprezentantii “troicii” se afla de la inceputul lunii mai la
    Atena, unde negociaza eliberarea celei de-a cincea transe din
    imprumutul de 110 miliarde de euro acordat in mai 2010 si problema
    sustenabilitatii datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 340 de
    miliarde de euro. Transa ar urma sa fie acordata pana la sfarsitul
    lunii iunie.

    In functie de rezultatul discutiilor de vineri va deveni clar si
    daca va fi aprobat sau nu un nou plan de credite de circa 65 de
    miliarde de euro pentru Grecia, conditionat sau nu de o trecere
    directa sub supravegherea “troicii” a programului de privatizari si
    de colectare a veniturilor.

    Surse citate de Kathimerini au declarat ca discutiile de pana acum
    au ajuns la divergente la capitolul contractelor colective de
    munca, dupa ce “troica” a cerut ca angajatorii care nu semneaza
    contractele colective sa nu fie obligati in alt fel sa le
    respecte.

    Ca privatizari importante, planul pune pe lista vanzarea unui
    pachet de 21% din actiunile Aeroportului International din Atena, a
    34% din Hellenic Postbank si a 40% din compania de apa si canal din
    Salonic. Deocamdata, singura privatizare aflata in curs de
    desfasurare este vanzarea a 10% din pachetul de 20% detinut de
    statul elen la compania de telecomunicatii OTE catre Deutsche
    Telekom, care detine 30%.

    ESTE GRECIA SOLVABILA?

    Vicepresedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Victor Constancio,
    a declarat joi ca banca nu exclude posibilitatea unei implicari
    voluntare a investitorilor privati in rezolvarea problemei
    datoriei, a relatat Kathimerini. Aceasta ar insemna ca institutia
    nu mai respinge de principiu posibilitatea unei forme de
    restructurare a datoriei. Ramane de vazut insa ce forma ar putea
    lua aceasta restructurare, din moment ce BCE respinge in continuare
    o restructurare clasica a datoriei, care sa angajeze pierderi
    pentru creditorii Greciei, fie prin acceptarea unei prelungiri a
    scadentelor la anumite credite sau emisiuni de titluri, fie prin
    reevaluarea lor.

    Atmosfera in care au loc discutiile s-a tensionat odata cu anuntul
    agentiei de rating Moody’s ca depuncteaza si mai mult datoria
    Greciei, de la B1 la Caa1, acelasi nivel cu al Cubei, mentinand
    perspectiva negativa de rating. Motivul invocat de Moody’s tine de
    riscul ridicat de restructurare a datoriei, de perspectivele de
    crestere economica “foarte incerte” si de “ratarea tintelor de
    ajustare bugetara pe 2010 si riscul ca Atena sa le rateze si pe
    cele de anul acesta”.

    Verdictul Moody’s a fost ca probabilitatea ca Grecia sa intre in
    incapacitate de plata a crescut la 50%. Ca urmare, randamentele
    obligatiunilor grecesti pe 10 ani au crescut imediat, ajungand pana
    la 16,30% (vezi mai jos), insa efectul pe pietele financiare n-a
    mai fost insotit, ca de obicei, si de o depreciere a euro, in
    contextul in care cancelarul german Angela Merkel a declarat ca
    liderii zonei euro raman ferm pe pozitii in apararea unitatii zonei
    euro, ceea ce presupune ca vor face toate eforturile posibile sa nu
    lase Grecia sa ajunga la incapacitate de plata.

    (CPD – probabilitate de intrare in incapacitate de plata; date
    furnizate de CMA Datavision)

    Economistul Christopher Pissarides, premiat anul trecut cu
    Nobel, a declarat ca restructurarea datoriei nu este o optiune
    viabila pentru Grecia, fiindca ea va lovi puternic in legaturile
    Greciei cu Banca Centrala Europeana. El s-a pronuntat pentru
    cresterea impozitelor, reducerea birocratiei care ii afecteaza pe
    investitori si pentru o vanzare treptata a tuturor companiilor
    aflate in proprietatea statului.

    Pissarides a argumentat ideea de marire a impozitelor spunand ca nu
    e loc de taieri de taxe cand tara are nevoie de o sporire cat mai
    rapida a veniturilor la buget. Singura posibilitate de a crea
    spatiu pentru reduceri de taxe ar fi ca numarul de functionari ai
    statului sa se reduca si astfel sa se obtina singurele economii
    realizabile in prezent, avand in vedere ca “nu mai e loc de alte
    reduceri de salarii si pensii”.

  • Sa amanam aderarea la zona euro? Depinde cine ne-o spune

    Pentru comparatie, sa ne aducem aminte ca banca BNP
    Paribas, intr-o analiza recenta, exilase momentul posibilei aderari
    a Romaniei la zona euro abia pentru 2024.

    Scepticismul lui Roubini se referea insa in subtext nu atat la
    Romania, cat la zona euro in sine ca proiect; dupa ce de la
    inceputul crizei a prezis – eronat, de altfel – de mai multe ori ca
    destramarea zonei euro e doar o chestiune de timp, nici acum nu e
    100% convins ca proiectul european nu poate esua, asa incat e
    normal sa apara drept absurde niste sacrificii facute anume pentru
    a obtine o aderare rapida. Roubini n-a spus insa ca ar fi absurda
    in sine si pregatirea pentru aderare, care trece prin exact acelasi
    gen de reforme a caror lipsa il facea in 2010 sa declare, tot la
    Bucuresti, ca Romania risca sa intre in incapacitate de plata. Acum
    nu numai ca n-a mai spus asta, ci a laudat progresele fiscale ale
    tarii, ceea ce e intr-adevar stirea importanta din discursul
    lui.

    In preajma primelor discutii despre pastrarea sau amanarea
    tintei de aderare la zona euro, de la sfarsitul lui aprilie,
    parerile economistilor romani despre momentul cel mai realist al
    aderarii nu difereau cu mult de opinia lui Roubini, iar de atunci
    nu s-a schimbat nimic fundamental in datele problemei. “Cred ca
    adoptarea euro va trebui regandita din perspectiva realismului
    tintei oficiale – 2015. Nu cred ca la orizontul 2015 vom putea fi
    pregatiti sa adoptam euro, nici macar din perspectiva criteriilor
    de convergenta nominala. Amanarea cu 2-3 ani a adoptarii euro pare
    un scenariu plauzibil”, declara Ionut Dumitru, economistul-sef al
    Raiffeisen Bank Romania.

    “Nu neaparat anul este important pentru indeplinirea acestui
    obiectiv, ci realizarea convergentei nominale si reale. Nu suntem
    in cursa contracronometru. Esential este asumarea responsabilitatii
    pentru atingerea acestui obiectiv, stabilirea calendarului si
    implementarea masurilor necesare convergentei nominale si mai ales
    a celei reale”, raspundea la randul sau Georgiana Constantinescu,
    analist la Credit Europe Bank. “Este foarte important ca economia
    Romaniei, romanii, societatea sa fie pe deplin pregatita pentru
    acest pas (economic, politic, psihologic), mai ales in contexul
    actual al problemelor cu care se confrunta zona euro.”

  • Grecii, nemtii sau lacomia speculatorilor? Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din Europa (GALERIE FOTO)

    Desigur, de pe lista intocmita de CNBC.com nu lipsesc nici
    bancherii care au aruncat pe state povara pierderilor lor sau
    agentiile de rating ce au influentat directiile unde s-au indreptat
    banii investitorilor speculativi si ai creditorilor.

    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
    Europa (GALERIE FOTO)

    Daca sunt unii care considera ca din toate aceste explicatii se
    poate alege una singura care sa le excluda pe celelalte, altii cred
    ca adevarul e mai complicat si mai curand la mijloc, intrucat
    fiecare dintre explicatii a fost mult supraestimata la vremea ei,
    din dorinta simpla de a gasi niste tapi ispasitori.

  • Esec al planului de austeritate in Grecia. Ce urmeaza?

    Premierul Giorgios Papandreou a afirmat, conform publicatiei
    elene Capital, ca in aceste conditii, el “va merge inainte singur,
    fara alegeri, pana in 2013”.

    Reuniunea de trei ore si jumatate, convocata de presedintele
    Karolos Papoulias, era menita sa deblocheze programul cel nou de
    austeritate propus de premierul Papandreou, sub rezerva ca in cazul
    unui esec, raman deschise toate optiunile, inclusiv cea a
    alegerilor anticipate, asa cum s-a intamplat in Portugalia dupa
    respingerea planului de restrangere a cheltuielilor bugetare.

    “Timpul trece”, a reactionat comisarul european Olli Rehn, dupa
    esecul reuniunii, afirmand ca Bruxellesul “regreta esecul liderilor
    de partide de a ajunge la un consens pentru ajustarile necesare
    spre a traversa actuala criza a datoriilor”. “Trebuie sa se ajunga
    in curand la un acord, pentru ca timpul trece. Speram ca eforturile
    in directia unui acord intre partide pentru sustinerea programului
    UE-FMI vor continua”, a declarat Rehn, citat de Kathimerini.

    Presedintele Eurogrupului (ministrii de finante ai zonei euro),
    Jean-Claude Juncker, a declarat ca transa nu va fi primita decat
    daca Grecia prezinta garantii de refinantare pentru urmatoarele 12
    luni, ceea ce depinde direct de credibilitatea programului fiscal
    si de privatizare.

    CE I SE CERE GRECIEI

    Programul de austeritate prevedea urmatoarele masuri, menite sa
    reduca deficitul bugetar la 7,5% din PIB pana la sfarsitul anului
    si sa convinga pietele financiare ca Grecia “nu traieste peste
    mijloacele sale”, asa cum s-a exprimat comisarul Olli Rehn:

    1) Reducerea costurilor cu asistenta medicala, in total cu 260 mil.
    euro
    2) Reducerea cheltuielilor de asistenta sociala cu 345 mil.
    euro
    3) Reducerea pensiilor cu 245 mil. euro, prin masuri temporare sau
    reformarea sistemului de acordare
    4) Cresterea contributiiloe pentru toti angajatii, care ar urma sa
    aduca la buget suma totala de 380 mil. euro. O taxa speciala de
    solidaritate de 1% va fi aplicata tuturor functionarilor publici,
    iar in sectorul privat, povara taxei va fi impartita intre angajati
    si angajatori.

    Ministerul de Finante s-a angajat, de asemenea, sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie.

    Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis ca se va
    intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i convinge sa
    cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice in cursul
    verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank, Piraeus Bank,
    portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze DEPA, compania
    metalurgica Larko, compania de productie militara Hellenic Defence
    Systems si altele.