Tag: Ungureanu

  • Cronica unui dezastru dinainte anunţat: “Suntem o ţară de drogaţi” şi “vom ajunge bolnavi, pitici şi încuiaţi”

    O declaraţie acordată de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, luni seara, la TVR, a stârnit furtuna în sportul românesc. Piscinele care urmau să mai spele din imaginea deplorabilă a infrastructurii de la noi vor rămâne doar scrijelite pe proiectele încuiate în sertarele ministerelor. Reprezentanţi ai disciplinelor nautice – înot, polo – prevăd deja cum un viitor, poate strălucitor, se va duce pe copcă.

    În România se înoată în ape tulburi. Săritorii se antrenează pe bureţi, poloiştii plonjează continuu spre Oradea, unicul oraş cu bazin ultramodern, iar o campioană precum Camelia Potec încearcă marea cu degetul în Franţa. Niciunul dintre ei nu se simte ca peştele în apă în ţară, dar şi-au forţat limitele şi răbdarea. Acum, politicul aruncă din nou sportul la coş, iar speranţele micilor înotători sau ale performerilor români au fost prinse în vârtejul declanşat de indiferenţa guvernanţilor. Ce s-a întâmplat mai exact? Premierul a dezvăluit că fondurile ministerelor rezervate diferitelor proiecte, precum construcţia de piscine, vor fi reorientate către alte programe. “Eu nu cred că suntem o ţară de înotători, am mai puţină apetenţă pentru piscine care sunt săpate în fiecare localitate din România”, a spus Ungureanu, anunţând că vor fi reduse cheltuielile la ministerele care administrează “porţiuni mari” din banul public. Cascada de reproşuri a pornit instantaneu.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Legea ilustraţiei, sau ce-a mai rămas din legea lustraţiei

    UDMR, prin deputatul Mate Andras, a smuls de la PDL includerea în lege a procurorilor cu activitate înainte de 1989, ceea ce face ca legea să ricoşeze în direcţia Monicăi Macovei, dacă legea va fi promulgată în această formă de preşedintele Băsescu. În schimb, UDMR a acceptat concesia majoră, cerută de PDL prin Mircea Toader, ca de sub incidenţa legii să fie scoşi foştii membri în conducerea aparatului UTC şi a misiunilor diplomatice, prevenind astfel ridicolul politic al unei lustrări a actualului premier Ungureanu ori a noului şef al SIE, Teodor Meleşcanu, proaspăt confirmat în funcţie exact în ziua votării legii.

    Cu aceasta, legea a rămas şi mai trunchiată decât o lăsase în 2010 Curtea Constituţională, care se opusese prevederii ca foştii nomenclaturişti şi securişti să poată candida pentru funcţii alese, oprindu-i doar de la accesul în funcţii numite. Dacă adăugăm şi că legea impune lustraţia pe 5 ani în loc de 10, cum era în forma iniţială promovată de PNL, rezultatul e modest, ilustrând lipsa de voinţă politică a partidelor de a-şi atinge măcar cu o floare membrii şi amicii cu funcţii în fostul regim.

    Nu înseamnă însă că legea nu mai are obiect, măcar simbolic: dacă un fost mahăr comunist sau turnător poate ajunge în continuare deputat sau preşedinte, măcar nu mai poate fi ministru sau şef de serviciu secret.

  • Un partid de inimă albastră

    Cum însă un scor de 20% nu e convingător pentru un partid care aspiră ca şi după alegeri să dea premierul şi guvernul, PDL a reînviat Mişcarea Populară, despre care vicele Sorin Frunzăverde susţine că va deveni realitate ca alianţă electorală, având în componenţă sateliţi ca UNPR, PNŢCD şi Partidul Ecologist Român, poate şi PNG sau PP.

    Prezentată drept o alianţă de dreapta (deşi UNPR este partid declarat de centru-stânga), având ca posibilă siglă o inimă (simbolul PPE) verde sau albastră, Mişcarea Populară e deja creditată de gurul Sebastian Lăzăroiu cu şansa de a lua 30% din voturi la alegerile parlamentare, urmând a guverna împreună cu PSD, în timp ce în opoziţie ar urma să rămână PNL şi UDMR.

    .

  • Ungureanu: Guvernul apreciază înţelegerea militarilor faţă de “trecătoarele restricţii” economice

    “După ce aţi avut un an solicitant, greu, îmi este mie o datorie să fiu atent faţă de personalul acestui minister şi nevoile sale (…) Suntem într-un context economic, financiar delicat, sunt conştient de toate aceste dificultăţi şi apreciez înţelegerea pe care o manifestaţi faţă de aceste trecătoare restricţii. Fiţi convinşi că atenţia noastră se îndreaptă către găsirea unor soluţii care să fie mulţumitoare pentru toţi, în condiţiile în care această ţară îşi va recupera energia economică pe care a pierdut-o în anii trecuţi. Sper ca în viitorul previzibil să putem identifica soluţii la cele mai stringente probleme ale personalului ministerului, ale armatei române în general”, a spus Ungureanu, prezent la şedinţa de evaluare a activităţii Ministerului Apărării Naţionale în 2011.

    Citiţi mai multe pe mediafax.ro

  • Topul celor mai bogaţi noi miniştri

    a polul opus stau ministrul de la educaţie (Cătălin Baba), cu o avere estimată la 10.000 de euro şi cel al transporturilor şi infrastructurii (Alexandru Nazare), cu bunuri şi active în valoare de 42.000 de euro.

    ZF a estimat averile miniştrilor în urma unei evaluări a bunurilor şi activelor deţinute de aceştia: terenuri, clădiri, automobile, depozite bancare, bijuterii şi venituri din chirii. Informaţiile au fost extrase din declaraţiile de avere depuse de fiecare ministru şi publicate pe site-ul Guvernului.

    Topul celor mai bogaţi miniştri din guvernul Ungureanu

    Ministru – Ministerul pe care îl coordonează Averea estimată (euro)

    Cristian Petrescu Dezvoltării Regionale şi Turismului 750.000

    Bogdan Drăgoi Finanţelor 600.000

    Claudia Boghicevici Muncii 400.000

    Răzvan Mustea Comunicaţiilor 400.000

    Stelian Fuia Agriculturii 170.000

    Gabriel Berca Administraţiei şi Internelor 92.000

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Iarna pe uliţă. Perlele politice ale săptămânii

    “Din 80 de oameni sau 64, câţi au murit, unul singur a murit în maşină, restul au băut şi au adormit acolo” – Mircea Toader, liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, despre oamenii decedaţi din cauza hipotermiei

    “Eu am început acuma de câteva zile să descopăr şi partea frumoasă a acestei ierni” – ex-ministrul de interne Traian Igaş

    “L-am sunat pe primarul de Iaşi pentru că Iaşii sunt oraşul meu natal şi mi se pare absolut normal să ştiu care e situaţia acolo. În al doilea rând, acolo sunt părinţii mei, acolo sunt rudele mele, trebuie să ştiu ce se întâmplă în oraşul meu natal” – premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, explicând de ce l-a sunat pe primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita

    “Traian Băsescu se dă ca nesimţitul cu sania, în timp ce oamenii mor” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre weekendul preşedintelui la Predeal

    “Mihai-Răzvan Ungureanu este taxat pentru această afirmaţie care, mă rog, să zicem, putea să lipsească, dar nu cred că realitatea îl infirmă” – Cristian Diaconescu, ministrul de externe, despre sugestia premierului că oamenii afectaţi de ninsorile abundente sunt nişte leneşi

    “Victoraş, prin discursul elegant, a întins o mână, a întins amândouă mâinile, până la umăr, către putere, adică, fraţilor, folosiţi-ne şi pe noi!” – Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, despre discursul liderului PSD la învestirea guvernului Ungureanu

    “E clar că au ales să urmeze ceea ce am putea numi ‘doctrina Grivco’. Adică o politică de tipul 50% boicot şi 50% invective” – europarlamentarul Cristian Preda despre decizia USL de a nu participa la consultările prezidenţiale cu partidele

  • Pax ungureana. Când puterea şi opoziţia îşi dau mâna peste ţară

    După discursul şocant de împăciuitor al lui Victor Ponta la învestirea guvernului, care a eclipsat de departe în percepţia publică (conform unui sondaj CSCI) discursul lui Ungureanu, USL s-a mărginit să facă opoziţie prin absenţa din Parlament, validând tacit teza că executivul nou e compus din oameni proaspeţi şi competenţi care trebuie lăsaţi să lucreze.

    În acelaşi timp, puterea, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, dă tot mai multe semne că l-a acceptat pe “preşedintele Ponta” drept un interlocutor valabil, nu mai puţin de 7 din cele 15 puncte de politici publice asumate de acesta din urmă fiind socotite de şeful statului drept coincidente cu programul de guvernare al cabinetului Ungureanu.

    Deşi preşedintele n-a specificat care sunt acestea, e de presupus că între punctele compatibile pot figura dezbaterea tratatului european de guvernanţă fiscală, impozitarea averilor mari, lupta contra corupţiei şi controlul cheltuielilor publice, anchete privind contractele “băieţilor deştepţi” din energie, majorarea salariilor şi pensiilor în măsura în care condiţiile macroeconomice o vor permite după trimestrul I şi eventuala reducere a CAS, ideea ca privatizarea marilor companii de stat să nu se facă la orice preţ, precum şi susţinere pentru aderarea la Schengen şi ridicarea Mecanismului de Control şi Verificare în justiţie.

  • Jos ACTA, sus Regele?

    Anunţate pentru miezul nopţii de luni, marile dezvăluiri despre premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, spionajul românesc, băncile controlate de Israel şi alte subiecte la mare preţ în lumea lui Pavel Coruţ s-au dovedit doar o colecţie de date deja publice şi numere de telefon, a căror idee fusese deja anunţată cu mai mult timp în urmă pe contul de YouTube al unui “anonim” care se ruga de internauţi să ajute şi ei la completarea listelor. Ulterior, gruparea care se revendică drept Anonymous România a dezminţit autenticitatea aşa-ziselor dezvăluiri, dar zgomotul din jurul lor fusese deja făcut în presă.

    Acelaşi gen de zgomot nejustificat de nimic a însoţit şi ultimul dintre clipurile semnate tot de un Anonymous local, preluat cu sfinţenie de presă, în care slaba cunoaştere de către autorul român a limbii engleze a produs minuni gen “This message is sent to romanian people due to recent anti-acta protest in hole europe, but in specialy the protest of your country”. Autorul ameninţă că hackerii vor ataca site-uri ale corporaţiilor financiare şi de media “if they will continue to manipulate and oppress people for profit” şi nu uită să-i înştiinţeze ritos pe români, vorbindu-le la persoana a doua plural, că “You have a king, we think your king loves romania more than all your politicians together”.

    Astfel de zgomote de fond, ca şi neîncetata culpabilizare de către protestatarii din stradă fie a celor care nu ies în stradă pe ger să combată ACTA, actuala putere ori conspiraţiile mondiale, fie a presei care nu-i promovează suficient pot sfârşi prin a eroda simpatia publică faţă de mişcarea de stradă, chiar înainte ca ea să-şi ia promisul avânt din primăvară şi chiar mai mult decât eventuala ei asociere cu o USL care se prezintă tot mai inofensivă ca forţă de opoziţie.

  • Ungureanu: Suntem ţara cu cea mai mică absorbţie din UE, o realitate pe care nu o putem nega

    El a convocat, joi, comitetul interministerial pentru a analiza măsurile necesare în plan legislativ şi administrativ prin care să fie îmbunătăţită absorbţia fondurilor europene. Potrivit datelor prezentate de ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, România a absorbit, până la data de 10 februarie, o sumă de 1,211 miliarde euro fonduri structurale şi de coeziune, reprezentând 6,3% din alocarea pentru obiectivul convergenţă. “Suntem ţara cu cea mai mică absorbţie din Uniunea Europeană. Este o realitate pe care nu o putem nega şi pe care avem obligaţia să o schimbăm. Trebuie corectate deficienţele de ordin structural, pornind de la relaţionarea cu beneficiarii şi până la rapiditatea cu care sunt procesate cererile acestora. Vă cer să vă asiguraţi că asupra oamenilor cu care lucraţi nu planează nicio suspiciune de corupţie”, a spus Ungureanu membrilor comitetului.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Efectele iernii: se limitează exporturile de energie, şcolile se închid în 12 judeţe

    În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, există 32 de localităţi din 6 judeţe cu probleme, 17.000 de consumatori fiind afectaţi, conform informării prezentate luni la Guvern. 71 de echipe Electrica sunt pe teren şi încearcă să remedieze situaţia. Ministrul Economiei Lucian Bode a anunţat însă că nu există riscul întreruperii furnizării de energie electrică pentru populaţie.

    Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a informat că nu există probleme în ceea ce priveşte alimentarea cu apă potabilă a populaţiei. Din cauza temperaturilor extrem de scăzute există fenomene de iarnă pe cursurile de apă. S-a intervenit pe toate cursurile de apă pentru asigurarea scurgerii, în special în zona podurilor şi a podeţelor, prin îndepărtarea zăpezii şi spargerea gheţii, astfel încât să nu se producă blocaje de gheţuri pe cursurile de apă care să conducă la eventuale inundaţii.

    Laszlo Borbely a prezentat starea cursului Dunării, unde se menţin podurile de gheaţă formate anterior pe sectorul Baziaş-Turnu Severin, pe braţul Borcea aval de Feteşti, pe braţul Dunărea Veche, braţul Macin, pe sectorul Galaţi-Tulcea şi blocajele de gheţuri din Delta Dunării. Nivelul Dunării pe sectorul Grindu – Isaccea – Tulcea – Sulina este în scădere şi se află sub cotele de atenţie.

    Ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, l-a informat pe premierul Mihai-Răzvan Ungureanu că, din dispoziţia autorităţilor locale, cursurile vor fi suspendate integral marţi, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, în 12 judeţe (Argeş, Buzău, Călăraşi, Dolj, Gorj, Giurgiu, Ilfov, Ialomiţa Mehedinţi, Olt, Prahova, Vrancea) şi în municipiul Bucureşti. Conform Legii administraţiei publice locale 215 din 2001, decizia de suspendare a cursurilor aparţine în totalitate reprezentanţilor autorităţilor publice locale.

    Ministrul Gabriel Berca l-a informat pe premier că luni la ora 15,30 erau 24 de judeţe afectate de zăpadă şi viscol. Peste 10.000 cadre ale Ministerului Administraţiei şi Internelor acţionează în teren cu peste 1.900 de utilaje autospeciale şi mijloace tehnice. Forţele MAI din judeţele Bacău şi Prahova sunt detaşate pentru a interveni în judeţele Vrancea şi Buzău.