BusinessMagazin

Tag: Ungureanu

  • Mărturii în cazul Floreasca: Flacăra s-a extins din zonele lombare şi toracică spre capul pacientei

    Angajaţii de la Spitalul Floreasca mărturisesc cum pacienta a ars în sala de operaţii, aceştia povestind că flacăra s-a extins foarte repede din zonele lombare şi toracică spre capul femeii, unde aparatul de anestezie era în funcţiune. 

    Deputatul Emanuel Ungureanu prezintă, pe pagina sa de Facebook, noi mărturii ale personalului auxiliar privind cazul femeii care a luat foc într-o sală de operaţii de la Spitalul Floreasca.

    „Îngrijitoare: “În timp ce se desfăşura intervenţia chirurgicală în Sala 1 am observat-o pe colega mea că întră în sala de operaţie, am urmat-o crezând că are nevoe de ajutor. Am auzit ţipete, strigându-se: FOC! VENIŢI CU APĂ! Colega mea a luat un lighean, iar eu am luat o găleată cu apă din filtru. În timp ce mă îndreptam spre sală, brancardierul mi-a luat găleata din mână, ducându-se el în sala 1.”

    Brancardier: „Am simţit un miros puternic de fum şi am verifica de unde provine. Intrând în sala 1 am văzut multă apă pe podea şi toată lumea prezentă speriată, iar pacienta care se afla pe masa de operaţie, FUMEGA.”

    Angajat secţia Anestezie: “În timpul pregătirii montării cateterului, unul dintre medicii chirurgi a strigat: foc. A încercat să stingă focul, moment în care medicul anestezist era la capul pacientei ca sa nu se detubeze, iar eu am tras de câteva câmpuri de sub pacientă – ca focul să nu ajungă la capul pacientei. ”

    Asistent medical: “La sosirea în sala de operaţie medicul ne-a informat că pacienta este polialergică, lucru menţionat şi în foaia de observaţie şi că doreşte alcool alb, adică Skinman Soft Protect.
    Dup ce le-am dat pe masă cele necesare intervenţiei, inclusiv soluţia cerută, medicii au efectuat câmpul operator şi au aşezat câmpurile sterile. La un moment dat, după ce au început intervenţia, unul dintre medici a sesizat miros de ars, moment în care echipa operatorie a început să mişte câmpurile pentru a găsi sursa de foc şi a o stinge.

    În momentul în care medicul a îndepărtat câmpul de pe pacientă, flacăra s-a extins cu repeziciune din zonele lombară şi toracică către capul pacientei, unde era aparatul de anestezie în funcţiune. Văzând flacăra am luat un alt câmp şi am încercat să sting focul. Am auzit mai multe persoane strigând să aducem apă sau ser să stingem focul. Medicul a luat câmpul şi a continuat să stingă focul. S-au îndepărtat câmpurile arse de pe pacientă şi a fost chemat în sală medicul chirurg plastician de gardă care a evaluat starea pacientei.”, se arată pe pagina de Facebook a lui Ungureanu.

    Deputatul anunţă că luni, la ora 10:00 depune o sesizare penală în acest caz, la Parchetul General.

  • Birourile Permanente decid luni pocedura şi calendarul numirii lui Ungureanu la SIE

    Şedinţa este programată pentru ora 13.30, fiind penultima zi a sesiunii parlamentare.

    Birourile Permanente vor stabili procedura şi calendarul pentru numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu, care, conform Constituţiei, presupune ca Ungureanu să fie audiat în comisia parlamentară de control al Serviciului de Informaţii Externe (SIE) şi supus aprobării plenului Parlamentului.

    Scorul în Parlament este destul de strâns. Pentru numirea lui Ungureanu la SIE este nevoie de voturile favorabile din partea a 278 de parlamentari.

    Parlamentarii PSD şi cei ai ALDE conduşi de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi de Daniel Constantin, care sunt în număr de 240 de deputaţi şi senatori, au anunţat că nu vor susţine numirea lui Ungureanu, în timp ce UNPR, PNL şi UDMR, care numără 256 parlamentari, susţin această nominalizare. Mai sunt, însă, 57 de parlamentari neafiliaţi, independenţi, ai minorităţilor naţionale sau ai grupului democrat popular, care pot să voteze unii de o parte , iar alţii de cealaltă parte.

    Preşedintele interimar al PSD, Rovana Plumb, a anunţat că Biroul Politic al PSD, care va avea loc luni, înaintea şedinţei conducerilor celor două Camere ale Parlamentului, va adopta o decizie privind votul din Parlament pentru numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu la conducerea SIE, dar că, din discuţiile deja avute în partid pe această temă, rezultă foarte clar că parlamentarii PSD nu vor vota în favoarea acestei numiri.

    PSD nu poate vota în favoarea numirii lui Ungureanu la conducerea SIE în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis nu a consultat pe nimeni din partea acestui partid, încălcându-şi, necinstit, cuvântul dat în acest sens, a afirmat şi liderul PSD, premierul Victor Ponta. Şi Călin Popescu Tăriceanu a criticat această nominalizare.

    Liderul UNPR, premierul interimar Gabriel Oprea, a declarat, însă, că nu a ştiut în prealabil de nominalizarea lui Mihai Răzvan Ungureanu la SIE, dar că, atunci când a aflat, a anunţat “sec” că în această desemnare îl spijină pe preşedinte, arătând că l-a informat şi pe liderul PSD, Victor Ponta, de acest lucru.

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că nominalizarea lui Mihai Răzvan Ungureanu ca director al SIE este “oportună” şi a anunţat că Uniunea susţine propunerea făcută de preşedintele Klaus Iohannis,

    Este posibil ca reprezentanţii PSD şi ALDE să invoce lipsa timpului desfăşurării acestei proceduri, având în vedere că sesiunea parlamentară se încheie marţi, 30 iunie.

    Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a anunţat că, dacă cei de la PSD au o reticenţă de a convoca plenul pentru acest lucru, PNL nu are nicio rezervă să convoace o sesiune extraordinară.

    Din punct de vedere procedural, unii lideri ai PSD, printre care senatorul Ilie Sârbu, au contestat decizia şefului statului de a trimite Parlamentului nominalizarea lui Ungureanu la SIE, susţinând că decizia trebuia luată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), la propunerea preşedintelui.

    Constituţia şi Legea de funcţionare a Serviciului de Informaţii Externe au prevederi diferite privind numirea directorului acestui serviciu de informaţii. Constituţia prevede că directorul SIE este votat de Parlament, la propunerea preşedintelui, iar Legea SIE arată că numirea este făcută de CSAT.

    Administraţia prezidenţială a anunţat, miercuri, că preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE) pe Mihai-Răzvan Ungureanu.

    În comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale se precizează că şeful statului, conform prevederilor constituţionale, “i-a înştiinţat, printr-o scrisoare oficială, pe preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului despre această nominalizare, urmând ca Parlamentul să adopte o hotărâre în acest sens”.

    Constituţia prevede, la art. 65, alin. 2, lit. h: “Camerele Parlamentului îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune pentru numirea, la propunerea preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii”.

    În Legea de funcţionare a Serviciului, din 1998, se menţionează, însă, la art. 6, alin. 1, că numirea directorului SIE se face de către CSAT, la propunerea şefului statului: “Conducerea Serviciului de Informaţii Externe se asigură de către un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la propunerea Preşedintelui României”.

    Singurul director SIE numit pe baza acestei legi, de funcţionare a instituţiei, este Gheorghe Fulga, ceilalţi directori ai SIE au fost numiţi doar în baza prevederilor constituţionale, fără a fi luată în calcul Legea de funcţionare a SIE, care invocă CSAT.

    Mihai Răzvan Ungureanu este nominalizat pentru a doua oară la conducerea Serviciului de Informaţii Externe, prima dată fiind director al SIE în perioada 2007-2012, la propunerea lui Traian Băsescu, atunci preşedinte.

    Ungureanu a fost ministru de Externe între anii 2004-2007 şi premier între 9 februarie 2012 şi 7 mai 2012.

    El este senator de Arad şi prim-vicepreşedinte al PNL.

    Postul de director al SIE este vacant din 22 septembrie 2014, când Teodor Meleşcanu a demisionat din această funcţie pentru a candida la alegerile prezidenţiale, susţinându-l ulterior, în al doilea tur, pe Victor Ponta.

  • Ungureanu: O delegaţie a PNL se va întâlni marţi cu ambasadori pe tema moţiunii de cenzură

    ”Mâine, la ora 16.00, o delegaţie a conducerii partidului se va întâlni cu o parte din ambasadorii acreditaţi la Bucureşti pentru a detalia motivele şi conţinutul moţiunii de cenzură. Votul prin corespondenţă este, în opinia noastră, un motiv temeinic pentru o moţiune de cenzură. Este, oricum, o promisiune pe care am făcut-o tuturor cetăţenilor români – aceea de a le da posibilitatea de a vota, dându-le astfel posibilitatea de a-şi exercita dreptul consituţional de participare la procesele democratice din România. Spun acest lucru pentru că duminică s-a consumat votul pentru alegerile generale în Turcia. Aproape 1,5 milioane de cetăţeni turci, rezidenţi în străinătate, au votat prin corespondenţă. Aceasta este calea prin care se asigură accesul democratic la vot şi la participarea la viaţa politică”, a spus Mihai Răzvan Ungureanu, după şedinţa Comisiei de unificare a PNL.

    Referindu-se la premierul Victor Ponta, el a spus că PNL cere demisia acestuia şi ”redesenarea întregii calităţi a puterii în parlament şi în Executiv”.

    ”Calitatea de urmărit penal pe care o are premierul ne aduce în situaţia de a solicita demisia domniei sale şi nu în ultimul rând redesemnarea întregii calităţi a puterii în Parlament şi în Executiv. Ne bucurăm că în după-amiaza târzie a acestei zile vom participa la consultările angajate de Administraţia Prezidenţială şi solicitate de preşedintele Româmniei, Klaus Iohannis, ne bucurăm că nu vom da ochi în ochi cu delegaţia PSD, condusă de domnul Ponta, de premierul penal al României”, a declarat Ungureanu.

    El a mai spus că ”domnul Ponta va rămâne foarte curând singur”.

    ”Încercarea disperată pe care o face (Victor Ponta – n.r.) de a se agăţa de putere, în speranţa că puterea executivă, calitatea de prim-ministru, îl fereşte de colţii justiţiei, poate avea un efrect distructiv şi asupra Partidului Social Democrat, dar şi asupra partidelor care fac parte din coaliţia guvernalmentală. De altfel, această disperare se resimte şi în graba cu care a solicitat un vot rapid prin Camera Deputaţilor în privinţa ridicării imunităţii parlamentare. Se teme domnul Ponta de mişcările din stradă, se teme de protestele legitime şi corecte ale cetăţenilor României, care nu doresc să fie reprezentantaţi de un urmărit penal”, a mai spus Mihai Răzvan Ungureanu.

  • Ungureanu cere demisia lui Meleşcanu “de urgenţă”: Este un gest elementar de respect faţă de românii din diaspora

    “Este absolut scandalos ceea ce s-a întâmplat la votul cetăţenilor români din diaspora, iar ceea ce se întâmplă acum, în aceste momente, la Torino, unde cetăţenii români care aşteptau la coadă au fost împrăştiaţi cu gaze lacrimogene cu 20 de minute înainte de încheierea timpului de vot, şi la Paris, ne determină să cerem în mod apăsat demisia de urgenţă a ministrului Afacerilor Externe. Este în situaţia de faţă măcar un gest elementar de respect pentru cetăţenii români care au încercat să-şi exercite dreptul constituţional de a vota în afara ţării”, a declarat Ungureanu.

    Mai mulţi români care aşteptau să voteze în faţa secţiei din Torino, în jurul orei locale 20.45, au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce, potrivit relatărilor unor persoane aflate acolo, jandarmii ar fi intervenit cu gaze lacrimogene.

    Câteva sute de persoane se aflau, duminică, în jurul orei locale 20.45, în faţa secţiei de votare din Torino – Italia, unde la un moment dat au fost împrăştiate gaze lacrimogene.

    Potrivit unor relatări ale românilor aflaţi la coadă pentru a-şi exercita dreptul la vot, gazele lacrimogene ar fi fost împrăştiate de către forţele de ordine italiene.

  • Cum a ajuns România sub patrafirul spionilor

    Diverşi comentatori afiliaţi politic au sărit imediat, cu mare alarmă şi falsă îngrijorare, fie să decreteze moartea sau decredibilizarea în ansamblu a presei, fie să se întrebe dacă România mai merită încrederea NATO şi a UE, din moment ce armata şi serviciile secrete în general penetrează instituţiile civililor. Iar aici nu există practic teamă de ridicol: deşi n-a văzut nimeni actele de recrutare a vreunui politician sau ziarist în slujba vreunui serviciu secret, plouă cu acuzaţii de tip “lasă că ştim noi”, inclusiv cu estimări că în politică sau în presă ar fi sute de spioni în solda serviciilor; alţii, e drept însă mult mai puţini, fiindcă domeniul e mult mai delicat şi inspiră sfială, îndrăznesc să acuze şi infiltrarea justiţiei cu spioni.

    Alţii au acuzat pur şi simplu armata şi serviciile secrete că nu-şi deconspiră spionii plasaţi în aceste instituţii şi că evită inclusiv să nege clar că vreun actual prezidenţiabil ori actuală vedetă de televiziune ar fi făcut parte dintre angajaţii lor, deşi legea, aşa cum a arătat (inclusiv la o emisiune a lui Turcescu) fostul şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, interzice deconspirarea, autodeconspirarea şi orice comentarii pe această temă din partea instituţiilor şi a persoanelor vizate de astfel de acuzaţii. De altfel, chiar pe această interdicţie de a comenta public s-a bazat Turcescu atunci când s-a recomandat drept ofiţer acoperit, aducând ca argumente nişte acte care l-au făcut pe acelaşi Ungureanu să comenteze că e ca şi cum el însuşi ar spune “de azi m-am săturat să mai fiu vatman” aducând în chip de argumente carnetul de note şi coroniţa de la sfârşitul clasei I primare.

    Degeaba a atras atenţia acelaşi Ungureanu că acuzaţiile preşedintelui Băsescu pe tema fostului ofiţer acoperit care candidează la preşedinţie “se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune”. Campania pentru Cotroceni continuă pe aceeaşi linie sterilă, condusă de două categorii de moralişti naţionali: cei care insinuează, acuză sau se acuză public fără dovezi clare şi cei care încearcă să pretindă că a lucra într-o instituţie a civililor ca ofiţer acoperit al unui serviciu secret dintr-o ţară democratică ar fi de fapt un act de patriotism, chiar dacă e imoral (în presă), ilegal (în politică şi justiţie) ori îngraşă (în mediul de afaceri).

  • Cum a ajuns România sub patrafirul spionilor

    Diverşi comentatori afiliaţi politic au sărit imediat, cu mare alarmă şi falsă îngrijorare, fie să decreteze moartea sau decredibilizarea în ansamblu a presei, fie să se întrebe dacă România mai merită încrederea NATO şi a UE, din moment ce armata şi serviciile secrete în general penetrează instituţiile civililor. Iar aici nu există practic teamă de ridicol: deşi n-a văzut nimeni actele de recrutare a vreunui politician sau ziarist în slujba vreunui serviciu secret, plouă cu acuzaţii de tip “lasă că ştim noi”, inclusiv cu estimări că în politică sau în presă ar fi sute de spioni în solda serviciilor; alţii, e drept însă mult mai puţini, fiindcă domeniul e mult mai delicat şi inspiră sfială, îndrăznesc să acuze şi infiltrarea justiţiei cu spioni.

    Alţii au acuzat pur şi simplu armata şi serviciile secrete că nu-şi deconspiră spionii plasaţi în aceste instituţii şi că evită inclusiv să nege clar că vreun actual prezidenţiabil ori actuală vedetă de televiziune ar fi făcut parte dintre angajaţii lor, deşi legea, aşa cum a arătat (inclusiv la o emisiune a lui Turcescu) fostul şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, interzice deconspirarea, autodeconspirarea şi orice comentarii pe această temă din partea instituţiilor şi a persoanelor vizate de astfel de acuzaţii. De altfel, chiar pe această interdicţie de a comenta public s-a bazat Turcescu atunci când s-a recomandat drept ofiţer acoperit, aducând ca argumente nişte acte care l-au făcut pe acelaşi Ungureanu să comenteze că e ca şi cum el însuşi ar spune “de azi m-am săturat să mai fiu vatman” aducând în chip de argumente carnetul de note şi coroniţa de la sfârşitul clasei I primare.

    Degeaba a atras atenţia acelaşi Ungureanu că acuzaţiile preşedintelui Băsescu pe tema fostului ofiţer acoperit care candidează la preşedinţie “se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune”. Campania pentru Cotroceni continuă pe aceeaşi linie sterilă, condusă de două categorii de moralişti naţionali: cei care insinuează, acuză sau se acuză public fără dovezi clare şi cei care încearcă să pretindă că a lucra într-o instituţie a civililor ca ofiţer acoperit al unui serviciu secret dintr-o ţară democratică ar fi de fapt un act de patriotism, chiar dacă e imoral (în presă), ilegal (în politică şi justiţie) ori îngraşă (în mediul de afaceri).

  • Ungureanu: Băsescu se apropie periculos de limita instigării la infracţiune, cu ofiţerul acoperit

    Ungureanu a fost întrebat la RFI despre intenţia preşedintelui Traian Băsescu de a divulga numele celui despre care susţine că ar fi actual sau fost ofiţer acoperit şi candidat la alegerile prezidenţiale.

    “Preşedintele deja trece dincolo de limita exagerării politice şi a discursului politic şi se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune. În cazul în care are documente şi documentele sunt dovezi peremptorii, opozabile în justiţie şi crede că pe seama lor pot fi încălcate articolele legii 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, atunci s-o facă, dar o face pe riscul domniei sale. Este cetăţean al României şi trebuie să se supună tuturor legilor, aşa cum ne supunem cu toţii”, a susţinut Ungureanu.

    El a adăugat că Traian Băsescu “şi politic greşeşte foarte tare, sperând că în felul acesta stârneşte o furtună suplimentară în România”.

    ”Cred, pe de altă parte, că nu este ceea ce un şef de stat care a avut acces la informaţie confidenţială ar trebui să facă, pentru că în felul acesta se distruge unul din fundamentele, din principiile fundamentale ale raportului dintre diferitele componente ale sistemului naţional de siguranţă şi de apărare şi prima magistratură a ţării. Acest principiu este încrederea”, a mai spus Ungureanu.

    El a precizat că, dacă preşedintele Traian Băsescu are dovezi că ”un ofiţer care este activ” se află într-o situaţie de incompatibilitate, ar trebui să sesizeze organele de drept, respectiv parchetul.

    ”În cazul în care le face publice, pe cale de consecinţă devine şi el responsabil de încălcarea legii 182/2002 (…) Dacă este un fost ofiţer al unui serviciu de informaţii, chestiunea nu are absolut nicio relevanţă, pentru că ofiţerul în cauză, odată rezervist, poate să adopte orişice opţiune de viaţă, fiind numai legat prin unul dintre articolele acestei legi de obligaţia de a păstra timp de 30 de ani secretul asupra activităţii sale şi asupra a tot ceea ce a făcut pe durata angajării în acel serviciu. Dar în acelaşi timp, acest secret îl leagă şi pe terţul deţinător, deci inclusiv pe preşedinte de la a-l dezvălui, îl opreşte de la a dezvălui asemenea informaţii”, a explicat Ungureanu.

    Fostul şef al SIE a comentat, de asemenea, impactul pe care l-ar avea declaraţiile şefului statului asupra serviciilor de informaţii şi imaginii lor.

    ”Efectul acestui tip de declaraţie în lumea mai umbroasă a cooperării dintre serviciile de informaţii este devastator, pentru că arată că există posibilitatea în România ca oamenii politici, indiferent de nivelul pe care îl ocupă, să se preteze la jocuri politice, în condiţiile în care au avut acces ca beneficiari legali la informaţii confidenţiale, de orice natură. Prin extrapolare, aceasta arată că democraţia românească şi actorii ei principali nu sunt maturi, ceea ce nu face în niciun fel bine României”, a spus Ungureanu.

    Preşedintele Băsescu a declarat că va da amănunte despre ”ofiţerul acoperit” de faţă cu toată presa, precizând că nu are nicio informaţie de la serviciile secrete şi că, dacă, totuşi, ”printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru, acest lucru trebuie recunoscut”.

    Preşedintele a spus, răspunzând unei întrebări privind declaraţia vicepreşedintelui Comisiei de control SIE, Ilie Sârbu, potrivit căreia Serviciul a comunicat că nu e niciun candidat la prezidenţiale care să fie ofiţer acoperit, că răspunsul lui Ilie Sârbu ”acoperă doar o jumătate” din ceea ce el a declarat legat de acest subiect.

    ”Eu cred că ar fi foarte bine să ştim exact ce am declarat eu, pentru că răspunsul domnului Sârbu acoperă doar o jumătate din ceea ce eu am declarat. Eu am spus că este un fost ofiţer acoperit sau un ofiţer acoperit, pentru că, atunci când ştii despre cineva că a fost ofiţer acoperit, nu ştii şi când i-a încetat mandatul şi acesta este un lucru pe care trebuie să îl afli înainte de a fi candidat la Preşedinţie. Cetăţeanul să ştie că are un preşedinte care nu are nimic de ascuns”, a spus Băsescu, la TVR1.

    El a susţinut că ”Ilie Sârbu a minţit prin omisiune”.

    ”Domnul Sârbu a minţit prin omisiune astăzi, şi nu numai asăzi. Dânsul este într-o lungă campanie, de când am făcut această afirmaţie la un post de televiziune, nu conteneşte să îşi aducă aminte că nu există ofiţer acoperit. În familia dânsului, vrea să spună. Da’ dosarul lui Băsescu… Frate, dar îmi căutaţi dosarul de 25 de ani. Nu este. Ce v-am spus că este, aia s-a găsit la SRI, rapoartele de voiaj, nu altceva”, a mai arătat Băsescu.

    Întrebat dacă va face şi alte completări la această afirmaţie privind ofiţerul acoperit, preşedintele Băsescu a spus că nu va face acest lucru acum.

    ”Nu aş veni în acest moment, am şi eu o oarecare planificare, vreau să fie un moment în care să aibă acces toată presa, când voi spune un lucru sau altul”, a precizat Băsescu.

    Şeful statului a ţinut să menţioneze că ceea ce este cert, pentru că a văzut foarte multe speculaţii, este: ”să nu se aştepte nimeni că va fi un document al serviciilor secrete”.

    ”Nu poate fi aşa ceva, dacă aş fi primit informaţia scris de la SIE, spre exemplu, care i-a spus domnului Sârbu că nu există ofiţer acoperit printre candidaţi (…) Problema pe care am ridicat-o este dacă a fost un ofiţer acoperit. Eu sunt convins că o astfel de afirmaţie nu face rău nimănui, o astfel de recunoaştere, dacă va fi. Problema este alta, un fost ofiţer acoperit nu poate să fie liniştit, indiferent ce altă funcţie are”, a mai explicat Băsescu.

    Potrivit lui Băsescu, ”dacă ai ceva, când vorbim de preşedintele României, CV-ul tău trebuie să fie complet şi electoratul să ştie cine este cel care” candidează.

    Preşedintele a adăugat: ”Ar putea să fie nişte probleme, dacă ai fost cumva într-o situaţie de incompatibilitate, spre exemplu să fi fost angajat în justiţie, la acea vreme. Toţi fac trimitere la legea 303/2004, care a stabilit nişte incompatibilităţi, pentru judecători şi procurori, politicieni, membri ai Guvernului, dar legea 92/1992, la doi ani de la Revoluţie, avea o prevedere expresă, pentru procurori şi judecători, că nu pot fi ofiţeri acoperiţi”.

    Traian Băsescu a ţinut să repete că nu a primit “un astfel de document, cu nume şi prenume, de la vreun serviciu de informaţii al României”, în care să i se spună că a fost sau este ofiţer acoperit un membru al guvernului.

    ”Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, eu ar fi trebuit să tac. Sunt şef de stat şi ştiu ce înseamnă secretul de stat”, a adăugat Băsescu.

    El a afirmat că ”discutăm de o perioadă de după 1990”. ”Dacă, totuşi, printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru care, repet, nu este nimic ruşinos, mai ales că vorbim despre o perioadă de după 1990, dar acest lucru trebuie recunoscut”.

    Traian Băsescu a arătat că a dorit să facă nişte precizări: ”Nu discutăm despre recunoaşterea de către vreun serviciu de informaţii a acestei stări de fapt, pentru că, repet, dacă ar fi existat aşa ceva, eu nu aş fi deschis niciodată subiectul, nu aveam voie. Cât timp nu a existat, am voie, nu divulg un secret de stat, ci exprim un punct de vedere”.

  • Experiment chimic de dreapta cu Mandela şi politruci. Perlele politice ale săptămânii

    “PMP este fundul de sac al unei experienţe ratate (…) E ca un experiement chimic care a fost prost mânuit în laborator, iar cel care a încercat să constituie produsul nu era chimist ” – Mihai-Răzvan Ungureanu (ACL)

    “Cu siguranţă, în turul unu va fi o cafteală la care nu doresc să particip. În turul unu îmi voi lua popcorn şi băutură răcoritoare şi mă voi uita la dezbaterile între doamnele… d-na Macovei, d-na Udrea, d-na Diaconescu, dl. Iohannis şi aşa mai departe” – premierul Victor Ponta

    “M-am gândit că, în multe feluri, eu semăn cu Nelson Mandela, care nu şi-a sacrificat principiile niciodată, care şi-a scos poporul dintr-o stare dezastruoasă, pentru care nimic nu a fost imposibil şi care a făcut foarte mulţi ani de închisoare, s-a sacrificat, şi-a sacrificat interesele personale pentru ţară” – Monica Macovei (ACL)

    “Dl. Iohannis se găseşte într-un caz de unică bigamie politică din România: este preşedintele PNL şi este în continuare membru al Forumului Democrat German” – Liviu Dragnea (PSD)

    “Eu chiar am antecedente în sistemul educaţional, am fost dascăl de fizică timp de 15 ani, am condus un inspectorat şcolar timp de trei ani şi acuma sunt un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia României” – Klaus Iohannis (ACL) despre cele 6 locuinţe ale familiei sale

    “Poate are şi latura bună: desparte bărbaţii de curve” – Vasile Blaga (ACL) despre ordonanţa care permite aleşilor locali să-şi schimbe partidul în 45 de zile

  • Experiment chimic de dreapta cu Mandela şi politruci. Perlele politice ale săptămânii

    “PMP este fundul de sac al unei experienţe ratate (…) E ca un experiement chimic care a fost prost mânuit în laborator, iar cel care a încercat să constituie produsul nu era chimist ” – Mihai-Răzvan Ungureanu (ACL)

    “Cu siguranţă, în turul unu va fi o cafteală la care nu doresc să particip. În turul unu îmi voi lua popcorn şi băutură răcoritoare şi mă voi uita la dezbaterile între doamnele… d-na Macovei, d-na Udrea, d-na Diaconescu, dl. Iohannis şi aşa mai departe” – premierul Victor Ponta

    “M-am gândit că, în multe feluri, eu semăn cu Nelson Mandela, care nu şi-a sacrificat principiile niciodată, care şi-a scos poporul dintr-o stare dezastruoasă, pentru care nimic nu a fost imposibil şi care a făcut foarte mulţi ani de închisoare, s-a sacrificat, şi-a sacrificat interesele personale pentru ţară” – Monica Macovei (ACL)

    “Dl. Iohannis se găseşte într-un caz de unică bigamie politică din România: este preşedintele PNL şi este în continuare membru al Forumului Democrat German” – Liviu Dragnea (PSD)

    “Eu chiar am antecedente în sistemul educaţional, am fost dascăl de fizică timp de 15 ani, am condus un inspectorat şcolar timp de trei ani şi acuma sunt un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia României” – Klaus Iohannis (ACL) despre cele 6 locuinţe ale familiei sale

    “Poate are şi latura bună: desparte bărbaţii de curve” – Vasile Blaga (ACL) despre ordonanţa care permite aleşilor locali să-şi schimbe partidul în 45 de zile

  • Cred că nu ai suflet, deşi o să umbli cu Biblia în mână. Perlele politice ale săptămânii

    “Viaţa e lungă, e loc pentru toţi” – Vasile Blaga, liderul PDL, despre intenţia lui M. R. Ungureanu de a candida la preşedinţie

    “Eu cred că e un scor foarte bun pentru câştigător şi, ce voiaţi, chiar să nu voteze nimeni cu mine sau ce?” – Crin Antonescu (PNL) despre faptul că Klaus Iohannis a obţinut de două ori mai multe voturi decât el în Delegaţia Permanentă care a ales prezidenţiabilul partidului

    “Nu a fost un vot controversial, a fost un vot absolut democratic” – Klaus Iohannis, comentând desemnarea sa ca prezidenţiabil al PNL

    “O să umblăm cu Bibliile în mână, ca evangheliştii ce bat din uşă în uşă? O să propovăduim că socialiştii sunt demoni şi Ponta e Anti-Christul? Vom ţine şedinţele în biserici? Dar, stai, în bisericile căreia dintre religiile creştine?” – Cristian Bodea (PNL) despre denumirea de Alianţa Creştin-Liberală

    “Monica Macovei e un soi de Elena Udrea, doar că nu blondă” – Mirel Palada, consilier guvernamental

    “Manifestându-se ca un epigon al lui Traian Băsescu, dl. Iohannis este un Emil Boc mai înalt şi mai tăcut” – Dan Şova (PSD)

    “Acum e momentul autonomiei şi al independenţei, doar independenţa naţională totală poate aduce înălţarea pentru maghiarime! Autonomia teritorială a Ardealului şi a Partiumului trebuie să se înfăptuiască, iar unitatea militară secuiască înfiinţată în timpul lui Bela Kun trebuie să ne fie exemplu, la nevoie!” – premierul ungar Viktor Orban la Şcoala de Vară ”Tusvanyos” de la Tuşnad

    “D-le prim-ministru, mă uit în ochii tăi şi nu cred că ai suflet” – vicepreşedintele american Joe Biden evocând o replică pe care i-ar fi adresat-o în 2011 liderului rus Vladimir Putin