BusinessMagazin

Tag: rezultat

  • Cronică: În aşteptarea unui film mai bun

    Despre ce este vorba: după câteva misiuni mai puţin reuşite, bodyguardul Michael Bryce (Reynolds) este angajat pentru a transporta un martor-cheie pe nume Darius Kincaid (care se întâmplă să fie şi un criminal notoriu, interpretat de Samuel L. Jackson) de la Londra la Amsterdam. Pericolele aşteaptă însă la tot pasul, iar cei doi trebuie să ”navigheze„ traseul în siguranţă. Fără prea multe filme la activ, regizorul Patrick Hughes nu pare să aibă ca punct forte zona tehnică; cu toate acestea, se descurcă destul de bine cu prezentarea ambelor personaje principale, creând o anumită legătură – slabă, ce-i drept – între protagonişti şi spectatori. Scenele de acţiune sunt bine executate, chiar dacă efectele speciale sunt de multe ori folosite în exces. Asta face, de altfel, diferenţa între regizori: dacă ne gândim la modul în care George Miller (regizorul seriei Mad Max) abordează scenele explozive, nu prea există termen de comparaţie cu ceea ce a improvizat Hughes.

    O altă problemă pe care am remarcat-o e prezenţa continuă a efectului de blur: multe din obiectele din spate se văd înceţoşat, pentru a scoate în evidenţă imaginea din prim-plan. E o tehnică ce merge folosită de câteva ori, în momentele importante ale filmului, dar nu tot timpul. Nici ritmul nu e unul foarte alert: prima parte a filmului dezvoltă povestea şi o tot dezvoltă. De-abia în partea a doua, când lucrurile se derulează puţin mai repede, putem spune că urmărim un film de acţiune. Prea puţin şi prea târziu.

    Dincolo de toate criticile, ceea ce ţine filmul în viaţă e combinaţia dintre Jackson şi Reynolds, care depăşesc schema de poliţist bun – poliţist rău şi preferă o interpretare sinceră, adaptată scenariului oarecum simplist. Veţi mai regăsi în film actori precum Gary Oldman, Alan McKenna sau Salma Hayek; sincer, nu prea înţeleg cum au acceptat toţi să joace în The Hitman’s Bodyguard. Probabil că toate scenariile bune de la Hollywood au fost cumpărate de HBO.

    În concluzie, The Hitman’s Bodyguard e un film care nu va rămâne în memoria cinefililor; e o producţie uşoară, de vară, potrivită pentru o zi de duminică atunci când aveţi de pierdut două ore.

    Nota: 6/10

     

  • Profitul Transelectrica a scăzut cu 31% în primele şase luni din 2017, la 98 de milioane de lei

    Rezultate în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent sunt cauzate, în principal, de tarife de transport diminuate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 10%, se arată în comunicatul transmis miercuri către Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

    Profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) a scăzut cu 28% în primele şase luni din 2017, la 129 de milioane de lei, de la 179 de milioane de lei în acelaşi semestru de anul trecut. Evoluţia negativă a EBITDA a fost influenţată în pricipal de scăderea tarifului de transport cu 10%, parţial compensată de înregistrarea în cheltuielile companiei a deprecierii creanţelor aferente pieţei de echilibrare, se mai arată în datele transmise către Bursă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Problema de matematică pe care doar o persoană dintr-o mie o poate rezolva. Majoritatea oamenilor dau ca răspuns numărul 40

    Rezultatul îl veţi putea afla vizionând videoclipul de mai jos.

    Iniţial, atunci când această problemă de matematică a fost postată pe Facebook, se presupunea că doar o persoană dintr-o mie i-ar fi putut găsi răspunsul.

    Iată în ce constă problema: dacă 1+4=5, 2+5=12 şi 3+6=21, atunci 8+11=?

    Conform celor de la MindYourDecisions, majoritatea oamenilor dau ca răspuns,,40″. Acesta nu este, însă, rezultatul corect.

    Pentru a afla răspunsul corect, vă invităm să vizionaţi videoclipul de mai jos. 

  • Profit net de 305 mil. lei pentru BCR în primul trimestru

    Rata de adecvare a capitalului s-a menţinut în mai 2017 (bancă) la 23,2%, în timp ce capitalul de Rang 1 + 2 (Grup BCR) se ridică la o valoare foarte solidă de 7,5 miliarde LEI în martie 2017

    “Astăzi, BCR se bucură de capitalizare substanţială, de  lichiditate excelentă şi, mai ales, de o expertiza unică pentru a sprijini cele mai relevante proiecte de dezvoltare a infrastructurii, de susţinere financiară a companiilor, de creştere a calităţii vieţii oamenilor din România şi, în general, de creare a capitalului de încredere în economie. Privind din aceasta perspectivă, în mod particular, sunt încântat că BCR a reuşit să propună cea mai buna ofertă financiară pentru programul de sprijin al ecosistemului antreprenorial, Start-up Nation, şi privesc cu încredere către rezultatele programului.”, a declarat Sergiu Manea, CEO al BCR.

    Banca Comercială Română (BCR) a obţinut în semestrul I 2017 un profit net de 305 milioane lei (67,4 milioane euro), susţinut de performanţa operaţională şi de îmbunătăţirea continuă a calităţii portofoliului. În raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, se consemnează o scădere determinată, în principal, de efectul de bază rezultat din înregistrarea, în bilanţul din primul semestru al lui 2016, a unor venituri consistente din vânzarea unor participaţii, precum şi a unor reluări de provizioane de risc generate de recuperări din credite neperformante.

    Rezultatul operaţional a fost de 729,8 milioane lei (160,9 milioane euro), cu 3,6% mai mare decât în anul precedent, 704,7 milioane lei (156,8 milioane euro), în principal datorită cheltuielilor operaţionale mai mici.

    În activitatea bancară dedicată persoanelor fizice, BCR a acordat volume noi de credite în valoare totală de 2,6 miliarde lei, ca urmare a vânzarilor solide de credite negarantate şi garantate. Creditele garantate au fost susţinute în mod consistent de programul Prima Casă în baza noilor alocări de plafoane de garantare.

    Pe segmentul de finanţări acordate companiilor, BCR a acordat 1,5 miliarde lei noi volume de credite. Co-finanţarea proiectelor care beneficiază de fonduri europene a fost de asemenea solidă, BCR deţinând o cota de piaţă de peste 30% şi un portofoliu de peste 7,74 miliarde lei co-finanţări acordate. Creşterea portofoliului de finanţări corporate este susţinută, în continuare, de un flux solid de afaceri de o calitate mai ridicată, în special pe categoriile de produse precum descoperit de cont, capital de lucru şi finanţarea producţiei şi a lanţurilor de furnizori.

    Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 6,0 %, la 878,73 milioane lei (193,71 milioane euro), de la 934,7 milioane lei (euro 208,0 milioane) în semestrul I 2016, luând în calcul rezolvarea continuă a portofoliului de credite problematice şi un mediu dominat de o rată mai mică a dobânzii.

    Veniturile nete din comisioane au scăzut cu 4,3%, la 338,88 milioane lei (74,7 milioane euro), de la 354,1 milioane lei (78,8 milioane euro) în semestrul I 2016, pe seama veniturilor mai scăzute din operaţiuni bancare.

    Rezultatul net din tranzacţionare a crescut cu 21,3%, la 189,60 milioane lei (41,80 milioane euro), de la 156,3 milioane lei (34,8 milioane euro) în semestrul I 2016 datorită unui efect pozitiv rezultat din reevaluarea participaţiilor valutare.

    Venitul operaţional a scăzut cu 2,3% la 1,439,53 milioane lei (317,33 milioane euro), de la 1.473,0 milioane lei (327,7milioane euro) în semestrul I 2016, în special din cauza veniturilor nete din dobânzi şi din comisioane mai reduse, parţial compensat de un rezultat din tranzacţionare mai ridicat.

    Cheltuielile administrative generale în semestrul I 2017 au scăzut cu 7,6%, la 709,65 milioane lei (156,43 milioane euro), de la 768,4 milioane lei (170,9 milioane euro), în semestrul I 2016, ca urmare a ajustării metodologice privind contribuţia la Fondul de Garantare a Depozitelor.

    Referitor la deprecierea activelor financiare care nu sunt măsurate la valoarea justă prin profit şi pierdere, în semestrul 1 2017 s-a înregistrat o valoare de 61,6 milioane lei (13,6 milioane euro), faţă de o reluare netă de provizioane de risc de 69,3 milioane lei (15,4 milioane euro) în semestrul I 2016, fiind în acelaşi timp continuate eforturile de a îmbunătăţi calitatea portofoliului.

    Rata  NPL de 11%, la 30 iunie 2017, a continuat să scadă de la 14%, la 30 iunie 2016 şi 23,1% la 30 iunie 2015, graţie reducerii portofoliului de credite neperformante determinată de recuperări, vânzări de portofolii NPL şi scoateri în afara bilanţului. Rata de acoperire cu provizioane a NPL s-a îmbunătăţit până la nivelul de 92,1%, aceasta situându-se la un nivel foarte bun de 125,3%, incluzând valoarea garanţiilor.

    Rata de adecvare a capitalului conform standardelor locale (doar banca) în mai 2017 se afla la nivelul de 23,2%, semnificativ peste cerinţele obligatorii ale Băncii Naţionale a României. De asemenea, Rata de adecvare a capitalului calculată în conformitate cu standardele de raportare IFRS de 22,1% (Grup BCR), în martie 2017, arată clar puternica adecvare a capitalului BCR şi susţinerea sa continuă de către Erste Group. În acest sens, BCR se bucură de una din cele mai solide poziţii de capital şi finanţare dintre băncile româneşti.

    BCR îşi menţine în continuare rata de solvabilitate ridicată, dovedind astfel capacitatea şi angajamentul de susţinere a creşterii intermedierii financiare pentru persoane fizice şi clienţi corporate, consolidând şi mai mult capacitatea de generare a veniturilor din activităţile de bază.

    Creditele si avansurile acordate clienţilor au crescut cu 0,5%, la 32.437 milioane lei, la 30 iunie 2017, de la 32.291 milioane lei,  la 31 decembrie 2016, ca urmare a unor volume de creditare crescute pe segmentul retail.

    Depozitele de la clienţi  au scăzut cu 2,1% la 47.208,1 milioane lei (10.370,2 milioane euro) la 30 iunie 2017, faţă de 48.235,2 milioane lei (10.626,8 milioane euro) la 31 decembrie 2016, ca urmare a unei reduceri a depozitelor corporate. Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare a BCR, în timp ce banca beneficiază de surse de finanţare diversificate, incluzând compania mamă. 

    BCR se concentrează pe creditarea în lei, cu scopul de inversa pe termen mediu şi lung mixul de valute din portofoliul de credite în favoarea monedei locale şi pentru a utiliza la maximum capacitatea puternică de auto-finanţare în lei.

    Banca Comerciala Romana (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe. BCR este banca Nr.1 în România după valoarea activelor (14,8 mld euro), al numărului de clienţi şi pe segmentele de economisire şi creditare.

    BCR are o reţea de 22 de centre de afaceri si 18 birouri mobile dedicate companiilor şi 514 unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca Nr.1 din România pe piaţa tranzacţiilor bancare, clienţii BCR având la dispoziţie cea mai mare reţea naţională de ATM – peste 2.000 de bancomate şi POS – 15.200 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de Internet banking, Mobile Banking, Phone-banking şi E-commerce. 

     

  • Creşterea salariilor înseamnă socialism, rezultatul înseamnă capitalism

    În acel moment, salariul minim era de 700 de lei brut, adică 538 de lei net. Prea puţini se gândeau că această creştere a salariului minim va antrena o mişcare a tuturor salariilor, ceea ce în final se va duce în consum.

    În 2016, deci după patru ani, fondul de investiţii polonezo-american a vândut reţeaua Profi cu peste 500 de milioane de euro, multiplicându-şi banii de peste şapte ori.

    Între timp, salariul minim a ajuns la 1.450 de lei brut, 1.065 de lei net, adică s-a dublat în cinci ani. Salariul mediu a crescut de la 1.530 de lei net (2.100 de lei brut) la 2.363 de lei net în mai 2017 (3.369 de lei brut), ceea ce înseamnă un plus de 54%.
    Toată această creştere a stârnit revolta economiştilor, care au considerat că România nu a câştigat suficient în productivitate ca să-şi permită aceste creşteri salariale atât de rapide. În IT, domeniul care a crescut spectaculos în criză, salariul mediu a crescut de la 3.578 de lei net (4.718 lei brut) în 2012 la 5.842 de lei net (7.524 lei brut) în mai 2017, adică un plus de 63%.

    Economiştii, multinaţionalele (care operează cu salariile la limita superioară) şi companiile româneşti (care lucrează cu salarii la limita inferioară) afirmă că nu pot susţine aceste creşteri salariale, mai ales dacă se continuă programul PSD de creştere în continuare a salariului minim. Guvernul Tudose a primit aprobarea parlamentului pentru un salariu minim de 2.000 de lei brut din 2018 şi 2.300 de lei brut pentru absolvenţii cu studii superioare, adică o creştere de încă 40%. După numai o săptămână, Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a anunţat că nu se pune problema acestei creşteri salariale până la 2.000 de lei, ci numai până la 1.550 de lei brut. Multe companii, care se bazează pe un business în loan, au reînceput să protesteze faţă de aceste creşteri salariale pe care nu le pot acoperi, întrucât clienţii lor nu acceptă creşterea preţului produselor.

    Creşterea salariului minim şi creşterile salariale reprezintă o temă din ce în ce mai discutată în toate ţările lumii, începând cu cele mai capitaliste. în SUA sunt zone care impun companiilor un salariu minim. În Germania, care a respins ani de zile această temă, impunerea unui salariu minim este la ordinea zilei. În economii care se consolidează, adică unde companiile mari, multinaţionale, cumpără tot ce le iese în cale, salariile nu pot creşte decât prin măsuri administrative.

    O temă care se discută tot mai aprins este legată de faptul că în marile economii (ca SUA, Germania, Japonia) marile companii au crescut atât de mult productivitatea prin automatizare, robotizare, ceea ce a implicat reduceri de personal, încât angajaţii nu mai au suficientă putere să obţină majorări salariale.

    De asemenea, deschiderea graniţelor a adus milioane de emigranţi care au acceptat salarii mai mici deşi aveau un nivel de pregătire mai ridicat. Acest lucru a pus presiune pe piaţa muncii în sensul că angajaţii au ajuns să nu mai aibă suficientă putere pentru a bate cu pumnul în masă.

    Automatizările din companii, apariţia roboţilor, emigranţii au născut o clasă de şomeri tineri care reprezintă cea mai mare problemă din Europa.

    Având în vedere aceste situaţii născute din capitalism, din productivitate, din puterea multinaţionalelor, din globalizare, ce pot să facă guvernele ca să liniştească masele? Creşterea salariilor prin lege sau impunerea unor salarii minime. Capitalismul a ajuns să impună şi măsuri socialiste pentru a ţine tinerii şi angajaţii în frâu. În Silicon Valey se discută despre impunerea unui venit minim chiar fără să faci nimic.

    Într-un articol din Fortune intitulat ”Why free money could be the future of work“ se discută despre ce se va întâmpla când roboţii şi automatizarea proceselor vor lua amploare în cadrul companiilor, iar marea majoritate a angajaţilor va trebui să-şi găsească alt job, care nu va mai fi disponibil pentru ei, întrucât nu vor avea un nivel de pregătire suficient.

    Sam Altman, CEO al start-up-ului Ycombinator, a început să facă un experiment punând în conturile a 50 de familii 1.500 de dolari pe lună fără să ceară nimic în schimb. Toată lumea se uită cu interes care va fi rezultatul acestui experiment, întrucât viitorul va fi acolo. O familie va primi o anumită sumă de bani pentru a trăi, având ca sursă impozitarea roboţilor, care i-au furat jobul.

    Acest lucru poate părea o utopie, dar tot mai multă lume se gândeşte la această modalitate de liniştire a maselor, ca să permită continuarea progreselor tehnologice şi schimbarea lumii. Dacă masele nu vor avea un venit minim garantat, se vor răscula şi vor distruge totul în jur. Câştigurile de productivitate împing firmele înainte, dar la un moment dat totul are un preţ. Ce faci atunci când nu poţi să reconverteşti atât de uşor angajaţii de la un job la altul?

    România se poziţionează în lumea investitorilor ca o ţară cu forţă de muncă bine pregătită, calificată şi la cel mai scăzut preţ. Câteodată, România ca stat trebuie să-şi capitalizeze forţa de muncă calificată la un preţ mai mare.

    În cazul Enterprise Investors cu reţeaua Profi, dublarea salariilor minime pe economie i-a adus creşterea consumului şi multiplicarea de 7 ori a banilor investiţi în afacerea Profi, un randament excepţional pentru un business de retail, unde toţi comercianţii se plâng că operează cu marje mici.

    Creşterea salariilor a fost văzută ca o măsură socialistă, dar în schimb rezultatul a fost capitalist.

    Ca să reziste, capitalismul va avea nevoie şi de socialism.

  • Mai bine decât anul trecut: 76% dintre absolvenţii de gimnaziu au luat note peste 5 la Evaluarea Naţională

    Ministerul Educaţiei a publicat, luni, rezultatele la Evaluarea Naţională, înainte de contestaţii, de unde a reieşit că 76,9% dintre candidaţi au promovat acest examen, rezultatul fiind cu aproximativ două procente mai mare decât anul precedent, când rata de promovabilitate a fost de 75%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SMS-ul pe care i l-a dat Grindeanu lui Iohannis imediat după rezultatul moţiunii. Ce i-a scris fostul premier preşedintelui?

    “Eu l-am informat pe dl. preşedinte despre situaţia şi votul din Parlament, cum era absolut normal. Vorbim totuşi de o ţară democratică, democrată şi membră a UE. După accea am avut o discuţie telefonică. Dar informarea vis-a-vis de vot a plecat de la mine către preşedinte, prin SMS. După aceea a urmat o discuţie telefonică”, a precizat premierul în exerciţiu Sorin Grindeanu.

    El nu a vrut să spună cine a sunat, afirmând că “este prea puţin important” cine a iniţiat apelul telefonic.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele patru hărţi care arată de ce Uniunea Europeană este destinată extincţiei

    Economiile din Europa de sud depind de economiile din nord

    Economiile din Europa de sud au câştigat mai puţin din aderarea la UE decât nordul Europei. Acestea nu câştigă din controlul politicii monetare a UE, sunt prinse într-o uniune monetară cu Germania. Aceste ţări nu-şi pot devaloriza monedele pentru a-şi proteja economiile şi pentru a promova stabilitate socială în momente de criză.

    Ţările din Europa de sud se confrunte cu probleme în sectorul bancar seminificative care ar putea destabiliza sistemul financiar al Europei.

    De asemenea, popularitatea UE in sud este foarte scăzută, iar partidele eurosceptice câştigă teren.

    Obiectivele ţărilor membre fondatoare şi ale altor naţiuni diferă.
     
     
    Realităţile economice ale ţărilor din nordul şi centrul Europei diferă de cele ale ţărilor din sud şi est. Franţa vrea să fie la conducere alături de Germania, dar îi lipseşte influenţa economică a Germaniei. 
     
    Marea Britanie a ieşit din UE, dar va fi legată mult timp de Uniune datorită legăturilor economice şi apropierii teritoriale. În prezent, Marea Britanie are o strategie dublă: păstrarea legăturilor cu UE şi întârirea celor cu SUA. În estul continentului este zona de frontieră a UE. Statele din centrul şi estul Erupei au aderat la NATO şi UE şi se trag din vechiul bloc sovietic. Divizarea UE a făcut ca membrii ţărilor din est şi vest să aibă scopuri diferite, ceea ce a dus la creşterea mişcărilor naţionaliste pe întreg continentul. 
     
    Geografia unei ţări nu are prea multe de-a face cu securitatea
     
    Germania se află în centrul continentului şi nu are graniţe naturale care să o protejeze de inamici. Asta o face vulnerabilă la atacuri din vest din Franţa sau din est din Rusia.
     
    Drept rezultat, Germania a încercat să conducă prin război şi prietenie. Sudul Europei are mai puţine râuri navigabile pentru comerţ. Alpii izolează peninsula italiană de restul Europei şi un zid muntos desparte Spania de Franţa.
    Cu toate acestea, graniţele naturale nu asigură securitatea după cum au demonstrat şi Hannibal şi Napoelon. 
     
    Italia, Spania, Portugalia nu mai sunt puteri nu mai sunt puteri navale precum au fost în trecut, iar geografia le opreşte expansiunea spre nord.

  • Cele patru hărţi care arată de ce Uniunea Europeană este destinată extincţiei

    Economiile din Europa de sud depind de economiile din nord

    Economiile din Europa de sud au câştigat mai puţin din aderarea la UE decât nordul Europei. Acestea nu câştigă din controlul politicii monetare a UE, sunt prinse într-o uniune monetară cu Germania. Aceste ţări nu-şi pot devaloriza monedele pentru a-şi proteja economiile şi pentru a promova stabilitate socială în momente de criză.

    Ţările din Europa de sud se confrunte cu probleme în sectorul bancar seminificative care ar putea destabiliza sistemul financiar al Europei.

    De asemenea, popularitatea UE in sud este foarte scăzută, iar partidele eurosceptice câştigă teren.

    Obiectivele ţărilor membre fondatoare şi ale altor naţiuni diferă.
     
     
    Realităţile economice ale ţărilor din nordul şi centrul Europei diferă de cele ale ţărilor din sud şi est. Franţa vrea să fie la conducere alături de Germania, dar îi lipseşte influenţa economică a Germaniei. 
     
    Marea Britanie a ieşit din UE, dar va fi legată mult timp de Uniune datorită legăturilor economice şi apropierii teritoriale. În prezent, Marea Britanie are o strategie dublă: păstrarea legăturilor cu UE şi întârirea celor cu SUA. În estul continentului este zona de frontieră a UE. Statele din centrul şi estul Erupei au aderat la NATO şi UE şi se trag din vechiul bloc sovietic. Divizarea UE a făcut ca membrii ţărilor din est şi vest să aibă scopuri diferite, ceea ce a dus la creşterea mişcărilor naţionaliste pe întreg continentul. 
     
    Geografia unei ţări nu are prea multe de-a face cu securitatea
     
    Germania se află în centrul continentului şi nu are graniţe naturale care să o protejeze de inamici. Asta o face vulnerabilă la atacuri din vest din Franţa sau din est din Rusia.
     
    Drept rezultat, Germania a încercat să conducă prin război şi prietenie. Sudul Europei are mai puţine râuri navigabile pentru comerţ. Alpii izolează peninsula italiană de restul Europei şi un zid muntos desparte Spania de Franţa.
    Cu toate acestea, graniţele naturale nu asigură securitatea după cum au demonstrat şi Hannibal şi Napoelon. 
     
    Italia, Spania, Portugalia nu mai sunt puteri nu mai sunt puteri navale precum au fost în trecut, iar geografia le opreşte expansiunea spre nord.

  • Situaţie dramatică în România: 2 din 5 copii nu înţeleg ce citesc

    Aşadar, analizând itemii propuşi de-a lungul anilor, a constatat că aceştia au fost din ce în ce mai puţin dificili, iar din 1989 până în 2016 putem afirma că gradul de dificultate a subiectelor la Matematică s-a înjumătăţit (de la 8.33 la 4.27).   Pe de o parte, subiectele mai uşoare la matematică pot determina rezultate mai bune la examene şi percepţia  falsă că nivelul de pregătire al elevilor este unul ridicat. Pe de altă parte, rezultatele unor teste internaţionale precum PISA demonstrează faptul că analfabetismul funcţional este un fenomen ce poate apărea chiar şi în cazul elevilor ce au obţinut note „bune“ la diferite examene sau evaluări.

    „În acest context, e important ca elevii să înveţe cu adevărat bine pentru şcoală, fără să aibă notele şi calificativele drept indicatori principali ai pregătirii lor”, spun reprezentanţii Intuitex.