Cel mai bine platit angajat care a aderat la un fond de pensii administrat privat (pilonul II) are un venit brut de 89.000 de euro (330.850 de lei) pe luna, potrivit datelor colectate de ZF pe baza unui chestionar adresat celor 14 companii de pensii din piata, la care au raspuns cinci.
Cititi continuarea pe www.zf.ro
"Numarul politelor vandute in 2007 a crescut cu 50% fata de 2006 pana la 80.058 polite, in mod special ca urmare a cresterii volumului de vanzari de produse de protectie financiara. Ne-am axat in principal pe cresterea numarului de clienti cu venituri medii, carora ne-am adresat cu produsul de protectie SMART", a declarat Cornelia Coman, director general adjunct ING Asigurari de Viata.
Profitul brut al companiei s-a ridicat la 31,1 milioane lei, cu 26% mai mic decat in 2006, reducere datorata nivelul mare de investitii in dezvoltarea fondurilor de pensii private. Produsele de asigurare cu componenta de pensii raman cele mai importante in portofoliul asiguratorului cu o pondere de 28%, urmate de planurile financiare de protectie cu aproap 24%.
ING estimeaza o majorare a primelor subscrise de 22% in 2008, pana la valoarea de 611,4 milioane lei, si vanzarea unui numar de 110.000 de polite, conform declaratiilor lui Bram Boon, directorul general al societatii de asigurare. De asemenea, se doreste atingerea unui profit brut de circa 50 milioane lei si vanzarea a 200.000 de noi contracte pe segmentul pensiilor facultative.
Acestea ne anunta ca in viitor traditionalele pensii de stat nu vor mai creste. Astfel ca daca nu ne vedem singuri de grija si nu cotizam la un fond privat riscam sa ne trezim ca dupa o viata de munca suntem foarte, foarte saraci.
Click aici pentru mai multe amanunte
"Stabilirea unui randament minim garantat ar fi un semn de neincredere in sistemul pe care tocmai l-am creat si contrar legilor economiei de piata", a declarat ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian. Reprezentantii fondurilor de pensii private au accentuat ca legea obliga deja fondurile sa aiba un randament minim raportat la media profiturilor inregistrate de toti jucatorii de pe piata, in caz contrar fondul fiind desfiintat.
Pentru a linisti sindicatele s-a decis insa crearea unui Fond de garantare a pensiilor private, la al carui proiect de lege se lucreaza in prezent, urmand sa intre in dezbatere parlamentara in cel mult doua luni, conform declaratiilor lui Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Noua entitate va fi constituita sub forma unei societati pe actiuni si va fi condusa de un consiliu de administratie.
Capitalul social al Fondului va fi subscris in mod egal de catre actionari, care vor fi fondurile de pensii private, iar disponibilitatile fondului vor fi plasate in instrumente financiare ale Trezoreriei Statului, titluri de stat, depozite purtattoare de dobanda si alte instrumente financiare stabilite de CSSPP.
Nici nu s-a uscat bine cerneala pe contractele de pensii private obligatorii si companiile de profil au pornit asaltul pensiilor facultative. Piata pensiilor facultative ar urma sa incheie anul cu zece administratori, fata de sase in prezent, aprecia Bram Boon, directorul general al ING Asigurari de Viata, in cadrul seminarului „Ce urmeaza in reforma pensiilor private?“, organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar si ING.
Pana una-alta, pensiile facultative au starnit un interes modest, dat fiind ca toti cei sase jucatori administreaza la un loc active de doar 17,89 milioane de lei (4,87 milioane de euro), stranse de la numai 60.417 de clienti, potrivit statisticilor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
„Piata pensiilor facultative poate atrage in acest an 600.000 de participanti“, spunea Boon, estimand ca circa 40% dintre angajatii cu varsta intre 25 si 52 de ani intentioneaza sa cumpere un astfel de produs in urmatorul an. Pana la momentul in care administratorii vor ajunge sa vada si aceasta piata inflorind, (re)infloresc pentru moment doar discutiile privind problemele sistemului.
„Deductibilitatea fiscala la pensiile facultative este cumplit de mica“, spunea, in cadrul aceluiasi seminar, Radu Vasilescu, directorul general al ING Fond de Pensii, compania ce administreaza fondul de pensii obligatorii cu cei mai multi participanti.
Prin lege, contributia maxima la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul brut lunar al angajatului, iar in limita a 200 de euro pe an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro.
Argumenta nd ca banii ce ar merge spre o pensie facultativa sunt „deturnati“ de la consum, Vasilescu considera potrivit un nivel de deductibilitate de cel putin 1.000 de euro.
„Deductibilitatea este foarte mica, si prin comparatie cu alte tari, in care nivelul contributiei deductibile este de 2.000- 3.000 de euro“, spune si Aron Popa, presedintele Comisiei de Buget, Finante si Banci din Senat, avansand o suma de 500- 600 de euro la care „va fi nevoie sa ridicam acest prag“.
Intr-un plan mai concret fata de discutiile privind deductibilitatea, administratorii mai semnaleaza o problema: angajatorii nu sunt interesati sa participe la pensiile facultative, in conditiile in care contributiile platite intra imediat in proprietatea salariatului.
Nici in zona pensiilor obligatorii lucrurile nu sunt deloc mai linistite. Aderarea nu a fost cea mai importanta etapa, pentru ca din luna mai incep discutiile privind beneficiile pe care le aduce sistemul participantilor, indica Mircea Oancea, presedintele CSSPP.
Primele contributii, aferente lunii martie, se vor face cel mai tarziu pana la 20 mai, potrivit lui Oancea, care estimeaza ca in acest an companiile vor strange si vor avea de investit circa 300 de milioane de euro. Si, chiar si in conditiile in care administratorii au atentionat in repetate randuri ca beneficiile acestor investitii se vor vedea doar intr-un timp indelungat, contextul financiar tulbure ridica si mai acut problema randamentelor pe care le vor arata contributorilor lor.
„Problema mare, in raport cu evolutia leului si cu pietele in ca- dere, este sa nu ne trezim la sfarsitul acestui an, date fiind performantele negative ale economiei romanesti, sa aratam in conturile participantilor niste rezultate nu tocmai incurajatoare“, puncta de curand Crinu Andanut, director general al Allianz-Tiriac Pensii Private, o problema din ce in ce mai des discutata in randul administratorilor.
Pana la momentul bilantului privind performantele, vine insa mult mai curand, pana la jumatatea lunii martie, potrivit lui Oancea, momentul altui bilant. In prezent, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) compara registrul participantilor (aproape patru milioane de clienti care au fost validati in urma campaniei initiale de aderare) cu baza de date cuprinzand istoricul platilor de contributii de asigurari sociale (CAS) pentru acesti clienti.
Conturile nealimentate schimba cifrele din bilantul administratorilor si, pe masura, si pozitia lor pe piata. Iar numarul acestor conturi goale nu e deloc mic, fiind estimat la 1,15 milioane de participanti, potrivit unor declaratii ale presedintelui CNPAS, Mariana Campeanu, in conditiile in care piata totala (respectiv a contributorilor ce au subscris de bunavoie si a celor ce vor fi repartizati prin loterie) este de circa 4,6 milioane.
Potrivit lui Oancea, loteria se va desfasura pana la jumatatea lunii martie, cand se va incheia si perioada de dezbateri publice la o alta norma ce naste furtuni intre administratori: cea privind aderarea participantilor ce intra in campul muncii de acum inainte.
Potrivit normei in discutie, administratorii care detin 20% din piata si au active nete de peste 20% vor fi exclusi de la repartizarea aleatorie. Cel putin asa prevede proiectul actual, pentru ca dezbaterile publice abia incep, asa cum de altfel dezbaterile cu privire la intreaga piata a pensiilor private abia acum par ca iau avant.
In cadrul campaniei initiale de aderare, incheiata la jumatatea lunii ianuarie, cei 18 administratori de fonduri din pilonul II au strans circa 4 milioane de participanti. Dintre acestia, aproape 36% sunt angajati cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani, pentru care lege nu impunea obligativitatea de a participa la sistemul privat de pensii.
|n 2008 administratorii de pensii private obligatorii vor colecta contributii de circa 300 milioane de euro, potrivit lui Oancea, in conditiile in care primele plati vor fi realizate "cel mai tarziu la data de 20 mai". In acest sistem, un procent din contributia de pensii (CAS) va merge catre un administrator privat care investeste acesti bani in diferite tipuri de plasamente (conform regulilor stabilite prin prospectul fiecarui fond). In 2008, contributia transferata spre fondurile private de pensii va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste anual cu 0,5%, pana la pragul de 6%.
Cifra depaseste estimarile Comisiei de Supraveghere a Pensiilor. Explicatia rezultatelor peste asteptari este aceea ca 18% dintre romani s-au hotarat in ultimele doua saptamani.
Click aici pentru mai multe detalii
In sistem vor intra, de buna voie sau in urma repartitiei facute de stat, circa 3,7 milioane de clienti, dar nu toti cei care au subscris vor face efectiv contributii, dat fiind ca vor exista si conturi individuale goale in sistem, spre exemplu pentru angajatii in cazul carora angajatorii nu platesc contributii sociale. "Eu zic sa ponderam acest calcul cu 70%, si atunci vorbim de fonduri de investit lunar de circa 30 de milioane de euro", a spus Radu Vasilescu.
In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din venitul brut, insa procentul va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an. In aceste conditii, in primul an companiile de pensii vor avea de investit intre 250 si 300 de milioane de euro, in functie de momentul in care va incepe efectiv colectarea.
Desi legislatia romaneasca le permite sa investeasca pana la 50% din active in actiuni, cei mai multi dintre administratori au ales o abordare extrem de conservatoare, urmarind sa plaseze pe piata de capital pana la 25-30% din active.
"Nu cred ca plasarea a zece milioane de euro pe Bursa este cea mai mare problema la inceput", comenteaza Dorin Boboc, director de investitii la Allianz Tiriac Fond de Pensii. In opinia sa, administratorilor le va fi cu mult mai dificil sa gaseasca, la momentul la care au nevoie, titluri de stat in cantitatea suficienta, "pentru ca spre ele vor se vor indrepta lunar sume de minim 15 milioane de euro", estimeaza Boboc.
Circa 3,6 milioane de clienti si-au ales un fond de pensii private obligatorii pana ieri, cand s-a inchis campania de aderare care a durat patru luni. Aceasta este afacerea urmatorului deceniu in Romania, fondurile urmand sa administreze intre 8 si 10 mld. euro.
Cele patru luni de aderare au fost o lupta apriga intre bugete de publicitate de zeci de milioane de euro, concepte si strategii de campanie, dar si forte de vanzare impresionante, de zeci de mii de oameni. Aproape intreaga tara a fost cuprinsa de febra pensiilor private, avand in vedere ca cei 3,6 milioane de aderenti reprezinta mai bine de o treime din populatia activa si peste 70% din numarul de salariati.
Numarul total de clienti a depasit si cele mai optimiste asteptari ale pietei. In urma cu doar sase luni, estimarile privind dimensiunea pietei incepeau de la 2,5 milioane si se opreau la 2,8 milioane de clienti. De fapt, oamenii au raspuns la doua cuvinte magice: "gratuit" si "privat".
Citeste mai multe pe www.zf.ro
In prezent, legislatia in vigoare prevede o impartire proportionala cu cota de piata deja atrasa de companii – in timp ce propunerile alternative presupun fie o impartire egala intre toate cele 18 fonduri, fie impartirea proportionala dar cu eliminarea primilor doi jucatori. In cel de-al doilea scenariu, ING si Allianz-Tiriac (care detin aproape 59% din totalul adeziunilor de pana acum) ar trebui sa nu mai primeasca noi clienti, dat fiind gradul de concentrare deja ridicat al pietei. Aceasta varianta este sustinuta si de oficialii Aviva (al patrulea jucator din piata) printr-o scrisoare trimisa ieri autoritatii de supraveghere a pietei si ministrului muncii.
“Un calcul simplu arata ca situatia de concentrare nu se va schimba nici dupa propunerea sugerata de sindicate”, contra-ataca insa Vasilescu, argumentand ca primii trei administratori vor avea oricum peste 60% din piata. Un calcul al companiei – care pleaca de la premisa ca in loterie ar putea intra circa 450.000-500.000 de clienti, arata ca daca in cazul alocarii proportionale ING, Allianz-Tiriac si Generali ar ajunge sa detina cumulat circa 68% din piata, in cazul unei alocari egale cota lor cumulata ar fi de aproape 62%.
O decizie finala privind procedura dupa care se va desfasura loteria ar trebui insa luata destul de rapid, in conditiile in care repartizarea aleatorie trebuie sa aiba loc, potrivit calendarului actual, in termen de 30 de zile calendaristice de la incheierea procedurii de aderare iniţiala (17 ianuarie 2008).