BusinessMagazin

Tag: pensii private

  • Cei care administrează economiile de pensie privată a milioane de români sunt vizaţi de o nouă taxă pe care să o plătească lunar din propriul buzunar Casei Naţionale de Pensii

    Cei şapte administratori de pensii private Pilon II din România, care prin intermediul fondurilor investesc economiile de bătrâneţe ale aproximativ 8 milioane de salariaţi români, sunt vizaţi de o nouă taxă prin noua lege a sistemului public de pensii de pe urma căreia Casa Naţională de Pensii (CNPP) ar urma să primească anual circa 15 mil. lei.

    “Art.18 – Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din: a) contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din alte venituri, potrivit legii; b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale; c) Comisionul achitat CNPP de către administratorii fondurilor de pensii administrate privat, datorat pentru operaţiunile administrative şi financiare efectuate, conform prevederilor art. 43^1 şi art. 44 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Art. 19 – (1) Comisionul prevăzut la art. 18 lit. c) reprezintă o cotă procentuală de 0,1% aplicată lunar asupra sumei totale ce face obiectul operaţiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat”, se arată în noua lege a pensiilor publicată pe 31 octombrie de Ministerul Muncii https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/7082-20231031_proiect-lege-pensii

    Comisionul se aplică din 2019 însă de data aceasta pe baza draftului administratorii de pensii private sunt cei care vor plăti din propriile buzunare. Comisionul achitat către CNPP a fost introdus prin OUG 114/2018 începând cu 1 ianuarie 2019.

    La acel moment era 0,5% după care s-a făcut 0,1% când comisionul din contribuţii s-a făcut 0,5%. Ulterior, mai exact în 2022, comisionul de 0,5% a fost eliminat fiind eliminat şi cel plătit CNPP. Taxa era finanţată din comisionul din contribuţii. Acum Guvernul vrea reintroducerea acestui comision din banii administratorilor, şi nu din contribuţii cum a fost până acum.

     “Este o propunere incorectă faţă de administratori care se află în prezent la cel mai redus nivel de comisionare din istoria sistemului”, este reacţia Asociaţiei Administratorilor de Pensii Private din România (APAPR). Circa 1 mld. lei sunt viramentele lunare ale salariaţilor români către fondurile de pensii private Pilon II.

    În iarna lui 2022 Guvernul a eliminat comisionul pentru contribuţiile plătite la fondurile de pensii private obligatorii Pilon II. În picioare a rămas doar comisionul din active în funcţie de performanţa raportată la rata inflaţiei.

  • Lovitură pentru industria fondurilor de pensii private. Se propune eliminarea obligativităţii contribuţiei. Angajaţii ar putea adera la un fond doar ca urmare a propriei voinţe

    Un document cu amendamente la „Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii României pe termen lung”, prin care mai mulţi parlamentari PSD vor eliminarea obligativităţii aderării la Pilonul II de pensii private, a circulat luni în spaţiul public şi a creat noi discuţii şi reacţii.

    „Se impune adoptarea de măsuri pentru modificarea Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în sensul eliminării obligativităţii de aderare la un fond de pensii”, se arată în document.

    La Bursa de Valori Bucureşti, toţi indicii erau în scădere la ora redactării acestui material, de la 0,5% (BETAeRO) la 1,6% (BET-FI). Din prima ligă bursieră (BET), care scădea cumulat cu 1,1%, toţi cei 20 de emitenţi erau pe minus, cele mai accentuate scăderi fiind la Banca Transilvania (2,2%), Fondul Proprietatea (2%) şi Sphera Franchise Group (1,5%).

    La finalul lunii martie 2023 existau înscrise în Registrul Electronic al Autorităţii de Supraveghere Financiară şapte fonduri de pensii private Pilon II, acestea fiind cei mai mari investitori de la Bursa de la Bucureşti. Probabil la sumele mari care intră lunar din partea participanţilor se uită şi guvernanţii.

    Valoarea activelor financiare ale celor şapte fonduri de pensii administrate privat, cu peste 8 milioane de participanţi, a fost de 103,2 mld. lei la finalul lunii martie 2023 în creştere cu 15,46% faţă de luna martie 2022 şi cu 7% faţă de decembrie 2022.

    Potrivit documentului neasumat de PSD şi transmis guvernului, participanţii la sistemul de pensii private ar putea astfel să ceară în scris până la finele lunii martie 2024 dacă vor sau nu să rămână în sistem sau să primească doar pensia de stat.

    „Valoarea activului personal existent în contul participanţilor care nu şi-au exprimat opţiunea de a rămâne în fondul de pensii unde figurează în evidenţă, până cel târziu la data de 31 martie 2024, rămâne în administrarea fondului”, apare în document.

    De asemenea, propunerea prevede ca o persoană să devină participant doar dacă semnează din proprie iniţiativă un act de aderare individual. „Persoanele care nu îşi exprimă opţiunea de aderare la fondul de pensii unde se află în evidenţe rămân asigurate în sistemul public de pensii.”

    Pe de altă parte, din document reiese că unul dintre motivele înaintării acestor amendamente este scăderea randamentelor celor şapte fonduri în luna martie, care a fost însă recuperată în lunile următoare.

    „Ratele de rentabilitate la cele şapte fonduri de pensii administrate privat au înregistrat uşoare tendinţe de scădere la finele lunii martie 2023 faţă de finele lunii martie 2022 prezentate în tabelul de mai jos”, apare în document.

    Contribuţia medie pe participant la finele lunii martie 2023 a fost de 249 lei/participant în creştere faţă de 31 decembrie 2022 cu 12 lei/participant faţă de finele anului precedent, în timp ce valoarea medie a unui activ financiar pe participant deţinut la fondul de pensii administrate privat a fost de 12.838 lei/participant, „ceea ce evidenţiază un raport între valoarea activului financiar şi contribuţia participantului cu mult inferior peste nevoie participanţilor în caz de plată a activului net pentru situaţii de pensionare, invaliditate şi deces”.

    Participanţii la fondurile de pensii administrate privat au fost obligaţi iniţial prin Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat să contribuie obligatoriu iniţial cu un procent de 2% din valoarea contribuţiei sociale de 25%. De la 1 ianuarie 2018, contribuţia obligatorie a devenit 3,75%.

    „Riscurile asumate de participanţi în astfel de situaţii sunt inclusiv cele de diminuare a valorii activului net. La Pilonul I de pensii riscurile participanţilor la fondul de pensii administrate de Stat sunt mult diminuate ca urmare a faptului că toate plăţile de contribuţii efectuate de către beneficiari sunt garantate de stat iar prin facilitarea opţiunii de aderare a participanţilor la Pilonul I sau Pilonul II de pensii, participanţii ar putea să îşi realizeze un management corespunzător atât din perspectiva managementului riscurilor cât şi din perspectiva creşterii valorii plăţii activelor nete în situaţii de pensionare, invaliditate şi deces”, mai scriu parlamentarii.

     

  • Dan Armeanu, vicepreşedinte ASF: Sistemul de Pensii Private reprezintă principala sursă de finanţare internă a României alături de sectorul bancar, deţine aproximativ 8% din datoria publică a statului şi 22% din datoria publică internă

    Sistemul de pensii private reprezintă o alternativă de finanţare a statului şi a companiilor prin investiţiile realizate în titluri de stat, obligaţiuni corporative şi acţiuni pe piaţa de capital, asigurând astfel finanţarea economiei reale şi a proiectelor de infrastructură.

    Prin intermediul investiţiilor în titluri de stat, fondurile de pensii private contribuie la susţinerea pe termen lung a necesarului de finanţare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiţii ce generează la rândul lor creştere economică sustenabilă. Este de dorit ca o parte semnificativă a datoriei publice să fie deţinută de investitori instituţionali locali, cu un comportament predictibil şi cu strategii pe termen lung, care pot acţiona ca un buffer, în condiţii de volatilitate ridicată a pieţelor financiare.

    Fondurile de pensii private sunt principalii investitori instituţionali din România cu investiţii de peste 92% din activul total în instrumente financiare din România. Cu active de peste 23,9 mld. EUR ce reprezintă 7,4% din PIB, fondurile de pensii private au investit în titluri de stat emise de statul român în valoare totală de 15,8 mld. EUR, ce reprezintă 4,9% din PIB şi 7,8% din datoria publică totală.

    Potrivit raportului Ministerului Finanţelor privind datoria publică, băncile comerciale deţin în portofoliu la sfârşitul lunii mai 2023, aproximativ 44% din volumul total al titlurilor de stat emise pe piaţa internă, în scădere faţă de luna mai 2022 (50,21%).  

    Alături de băncile comerciale, fondurile de pensii au continuat să fie principalii investitori pe piaţa internă a titlurilor de stat, acestea înregistrând o deţinere semnificativă de titluri de stat emise pe piaţa internă de 21,65% în mai 2023. Astfel, sistemul pensiilor private cu o pondere a activelor în PIB de aproximativ 8% asigură finanţarea internă a României în proporţie de 22%, iar sectorul bancar cu o pondere a activelor în PIB de aproximativ 50% finanţează datoria internă în proporţie de 44%. Mai mult, sistemul pensiilor private împreună cu sectorul bancar asigură finanţarea a aproximativ două treimi din datoria publică internă. În cadrul segmentului de investitori instituţionali, fondurile de pensii private au un rol stabilizator în procesul de finanţare la nivel guvernamental, contribuind la diminuarea riscului de refinanţare a statului. Creşterea ponderii fondurilor de pensii private în totalul datoriei publice interne limitează vulnerabilitatea pieţei interne la perioadele de volatilitate, când investitorii au tendinţa de a-şi lichida sau reduce expunerile pe ţările emergente.

    Activele fondurilor private de pensii au fost investite în proporţie majoritară în titluri de stat pe toată durata de funcţionare a acestora. Pentru a se asigura menţinerea unui risc redus al portofoliului fondurilor de pensii în contextul economic general, marcat de criza sanitară, de impactul generat de reducerea activităţii economice, s-a realizat modificarea temporară a limitei maxime aplicabile investiţiilor fondurilor de pensii private în titluri de stat. Astfel, s-a prelungit până în anul 2024 perioada până la care se permite administratorilor să investească activele fondurilor de pensii private pe care le administrează în titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor din România, de state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, într-un procent care poate depăşi limita de 70% stabilită prin reglementări, condiţiile şi exonerările stabilite prin Norma nr. 22/2020 rămânând valabile.

    Prin politica de investiţii a administratorilor, fondurile de pensii private au dovedit rezilienţă într-un context volatil, prin optimizarea şi diversificarea echilibrată a portofoliilor. Aşa cum rezultă şi din Modelul CML (Capital Market Line), prin introducerea activelor fără risc, respectiv a titlurilor de stat, într-un portofoliu, se îmbunătăţeşte optimizarea acestuia, asigurându-se reducerea riscului la acelaşi nivel de rentabilitate.

    În prezent, ponderea valorii titlurilor de stat emise de statul român în totalul activelor sistemului de pensii private este de 63,8%, în creştere faţă de finalul lunii iunie 2022 când se înregistra o pondere de 59,04%.

    Fondurile de pensii private au investit în titluri de stat cu scadenţe cuprinse între 2023 şi 2053, cu ponderi cuprinse între 1% şi 20,7% din emisiune în funcţie de scadenţe, fiind prezente la toate emisiunile Ministerului Finanţelor. Fondurile de pensii private au înregistrat la iunie 2023 o maturitate reziduală a portofoliului de instrumente cu venit fix de 5,67 ani.

    După cum se poate observa evoluţia valorii medii ponderate a unităţii de fond (Pilon II) este strâns corelată cu evoluţia indicelui preţurilor titlurilor de stat emise de statul român, corelaţia depăşind valoarea de 97%. Având în vedere faptul că în ultimul an fondurile de pensii private au achiziţionat titluri de stat cu randamente ridicate şi ţinând cont de faptul că inflaţia a intrat pe un trend descrescător care va determina scăderea ratelor dobânzilor, participanţii vor beneficia atât de creşterea preţurilor titlurilor de stat din portofoliu cât şi de randamente ridicate.

    Sumele acumulate sub forma activelor fondurilor de pensii sunt investite pe perioade lungi, predictibile, ceea ce reprezintă o sursă stabilă de finanţare a economiei şi a statului. Prin participarea cu regularitate la subscrierile publice de titluri de stat, fondurile de pensii contribuie la internalizarea datoriei publice, statul putându-se baza în permanenţă pe resursele financiare ale fondurilor de pensii.

    De asemenea, fondurile de pensii au influenţă pozitivă asupra pieţei interne, cu rol stabilizator asupra volatilităţii datoriei publice prin investirea constantă şi previzibilă a resurselor. Astfel, fondurile de pensii private reprezintă un factor de stabilitate şi echilibru pe piaţa titlurilor de stat deoarece acestea generează fluxuri financiare ce compensează eventualele retrageri de capital speculativ în perioadele de criză.

     


     

     

     

     

     

     

     

  • Dan Armeanu, Vicepreşedinte ASF: Sistemul de pensii private a avut cel mai important rol în listarea Hidroelectrica

    Oferta publică de vânzare de acţiuni derulată de către Fondul Proprietatea cu acţiunile Hidroelectrica, principalul producător de energie electrică din România, s-a încheiat cu un real succes pentru piaţa de capital din ţara noastră. Listarea Hidroelectrica S.A. a fost cea mai mare listare din U.E. şi a treia cea mai mare din lume şi reprezintă poate cel mai important pas în vederea îndeplinirii criteriilor setate de MSCI (Morgan Stanley Capital International) pentru promovarea pieţei locale de capital la statutul de piaţă emergentă.

    Acest succes nu ar fi fost posibil fără implicarea sistemului de pensii private care deţine cea mai mare acumulare de capital românesc, de aproximativ 24 de miliarde de euro, şi cei mai mari investitori instituţionali din România.

    Un rol determinant în cadrul acestei operaţiuni l-au avut fondurile de pensii private atât prin participarea activă în cadrul emitentului Fondul Proprietatea, cât şi prin achiziţionarea unui pachet semnificativ de acţiuni în cadrul ofertei. Astfel, prin exercitarea drepturilor de vot în cadrul adunărilor generale ale Fondului Proprietatea, fondurile de pensii private au determinat listarea integrală a acţiunilor Hidroelectrica S.A. numai în România, la Bursa de Valori Bucureşti.

    Premergător ofertei de listare, în vederea facilitării accesului fondurilor de pensii private la companii în care statul român deţine mai mult de 50% din capitalul social, au fost introduse modificări legislative precum stabilirea limitei de expunere la 10% din activele unui fond de pensii în cazul acestor emitenţi. De asemenea, au fost introduse şi prevederi referitoare la perioada de reîncadrare în limitele gradului de risc în cazul în care, ca urmare a efectuării investiţiei, ar fi fost depăşit gradul de risc asumat prin prospectul schemei de pensii.

    În contextul noilor tendinţe europene privind energia verde, al pactului verde european, al politicilor de mediu, fondurile de pensii au început să-şi îndrepte investiţiile şi către instrumente financiare „verzi” pe măsura ce administratorii şi-au integrat factorii ESG în strategiile de investiţii. Hidroelectrica este un emitent care îndeplineşte standardele ESG (Environmental, Social, Governance), criterii importante în analiza companiilor în care sunt investite activele fondurilor de pensii. Astfel, fondurile de pensii private au achiziţionat acţiuni în valoare totală de 4,37 mld. lei (PII+PIII), valoare ce reprezintă 3,82% din totalul activelor fondurilor de pensii, procent calculat la data de 14.07.2023.

    Total sistem  

    Procent oferta  IPO

    Procent emitent

    Procent total active sistem

    IPO

    46,85%

    9,34%

    3,82%

    4-Aug-23

     

    9,71%

    4,06%

     

    Din totalul acţiunilor oferite în cadrul ofertei de vânzare de către Fondul Proprietatea, fondurile de pensii private au achiziţionat 46,85%, reprezentând un total de 9,34% din totalul acţiunilor emise de Hidroelectrica S.A.  La data de 04.08.2023, ponderea deţinerilor fondurilor de pensii din totalul acţiunilor Hidroelectrica S.A. este de 9,71% în valoare totală de 4,75 mld. lei.

    Mai mult, din evolutia cursului acţiunilor se observă o stabilizare a acestuia la un nivel superior preţului din IPO ceea ce înseamnă beneficii suplimentare pentru participanţi.

    Fondurile de pensii private reprezintă cel mai mare investitor instituţional prezent pe bursa românească şi care a asigurat succesul tuturor listărilor companiilor de stat din România. De asemenea, la finalul lunii iulie 2023, valoarea totală a deţinerilor fondurilor de pensii private în companii româneşti listate la BVB a fost de 5,67 mld. EUR, reprezentând 1,76% din PIB. Portofoliul fondurilor de pensii private este investit în proporţie de 25,1% din total active în acţiuni, dintre acestea 96% reprezintă acţiuni ale companiilor româneşti listate la BVB.

    Sistemul pensiilor private este o piaţă stabilă, strict reglementată şi atent supravegheată din perspectiva respectării prevederilor legale şi a riscurilor potenţiale care asigură dezvoltarea pieţei de capital din România. Este un sistem robust de acumulare pentru o pensie, ce creează bunăstare economică prin efectele de multiplicare pe care le generează în economia românească. Astfel, fondurile acumulate şi investite prudent, contribuie la asigurarea unei alternative de finanţare a societăţilor viabile, care generează plusvaloare economică.


     

     

  • Meet the CEO. No guts, no glory

    …pare să fie filosofia principală de carieră – dar şi de viaţă – a lui Kuldeep Kaushik, care, de 18 luni, conduce businessul din România al companiei de asigurări de viaţă şi pensii private NN. Dacă pentru unii oameni predictibilitatea este ceea ce îi ghidează, pentru executivul de origine indiană fuga de rutină pare că l-a adus în România, după ce a făcut înconjurul lumii.

     

    Educaţie şi disciplină. Oportunităţi. Prieteni. Familie. O sete fără graniţe pentru a descoperi lumea – la propriu şi la figurat – şi poate puţină teamă de previzibil. Cam aceste lucruri au alcătuit parcursul ca în filme al vieţii lui Kuldeep Kaushik, indianul care, de aproximativ 18 luni, conduce liderul pieţei de asigurări de viaţă şi pensii private din România. Ce urmează – nu ştie nici el şi clar poate fi greu intuit având în vedere turnurile diferite pe care le-a luat cariera sa în jurul lumii. Deocamdată însă, planul lui este să se bucure de rolul din România – primul în care a preluat conducerea unei companii şi, de altfel, singurul rol spre care a aspirat în ultimii ani. „Cred că sunt o combinaţie de oportunităţi care mi-au ieşit în cale în ultimii 45 de ani. Sunt indian ca origine, m-am născut într-o familie care lucra în domeniul apărării, aşadar disciplina şi valoarea educaţiei au făcut parte din creşterea mea. De-a lungul anilor mi-am făcut mulţi prieteni buni care m-au ajutat pe parcursul vieţii – aşadar sunt cine sunt datorită părinţilor mei şi prietenilor pe care mi i-am făcut în aceşti 45 de ani. Am avut profesori buni de-a lungul timpului şi foarte buni manageri. Apoi, ultima, dar nu cea din urmă, care va urmări filmarea acestei discuţii în cele din urmă, este familia pe care am construit-o şi care m-a susţinut la fiecare pas”, s-a autodescris, în deschiderea celui mai recent eveniment Meet the CEO, Kuldeep Kaushik.

    Parcursul lui până la sosirea în România are un fir de acţiune ghidat de curajul de a spune da oportunităţilor – indiferent că vorbim de decizia luată de tatăl său de al îndrepta spre studiile de inginerie, de rolurile propuse de mentorul său iniţial din industria asigurărilor şi, în cele din urmă, de dorinţa de a se diferenţia de ideea de produs al unei singure companii – ce ar fi putut genera, în cele din urmă, puţină predictibilitate. A povestit despre toate acestea pe-ndelete în cadrul celui mai recent eveniment Meet the CEO organizat de BUSINESS Magazin.

    Kuldeep Kaushik a crescut într-o familie cu doi copii, iar primul imbold în carieră le-a fost dat amândurora de familie: armata, primul plan al părinţilor, nu era un plan pentru ei, astfel că cele două opţiuni rămase, în mod tradiţional la acea vreme, erau ingineria şi medicina. „Tatăl nostru mi-a spus: «Tu vei fi inginer», iar fratelui meu, «Tu, doctor».” Fiind fratele mai mare, Kuldeep Kaushik a avut posibilitatea să aleagă totuşi – şi a ales ingineria pentru că ar fi fost mai uşoară, iar fratele său a devenit oftalmolog –, însă drumul său este diferit de ceea ce ar fi putut intui părinţii. „Erau anii 1994-1995, când trebuia să alegi dacă vei merge înspre matematică şi ştiinţe sau înspre ştiinţe umane. În acel punct nu ştiam prea bine ce vreau să devin. Tatăl meu a fost clar o influenţă şi, cum am spus, prietenii au fost de asemenea destul de importanţi în ceea ce am devenit. În 1991 a început reforma economică în India – nu îl aveam pe Steve Jobs, dar am avut oameni importanţi, lideri, care au construit businessul şi înspre care ne-am uitat. Ingineria era un domeniu foarte promiţător  în care să mă dezvolt”, descrie el felul în care a primit direcţia profesională din familie.

    După absolvire, s-a angajat la Infosys, o companie de tehnologie care a devenit publică în 2003, prilej cu care fiecare angajat a primit câte 100 de acţiuni. „Infosys era clar o organizaţie care investea în construirea unor cariere pe termen lung, în securitate financiară, iar liderul organizaţiei era un model.” Ce l-a atras însă a fost modalitatea de recrutare a companiei. „Veneau la şcolile de inginerie şi îţi dădeau să rezolvi 10 puzzle-uri. Ei se asigurau că nu îi iau în companie pe primii 5% cei mai buni care reuşeau să rezolve puzzle-urile şi, evident, nici pe ultimii. Aveau o propunere de valoare clară din partea companiei şi se gândeau că nu vor reuşi niciodată să îi răsplătească pe cei din top 5% deoarece ambiţia, drive-ul lor va fi diferit de ceea ce puteau să ofere, dar ştiau că au o propunere de valoare clară pentru următorii 80%.” Dincolo de modalitatea inedită de recrutare a companiei, l-au atras tehnologia şi serviciile financiare, care erau la momentul în care el făcea primii paşi în carieră industrii în creştere în India. Erau domenii înspre care se îndreptau oamenii buni, inteligenţi, şi calea logică să evoluezi era să intri în aceste domenii, iar apoi să lucrezi peste hotare. „India ieşea din paradigma de a fi foarte restricţionată, devenea mai deschisă la investiţii, iar pentru tinerii ca noi, acest lucru era important. Nu mă urcasem, de pildă, în avion până în 2002, când am fost trimis pentru prima dată de Infosys din India în Regatul Unit.”

    La acel moment, preocuparea sa era să continue să se dezvolte în direcţia de a fi un expert în tehnologie, însă, la un moment dat, a realizat că începea să se încadreze într-un stereotip indian: techy, care lucrează timp de câţiva ani în India, apoi merge în Statele Unite, face tehnologie acolo, aplică pentru o carte verde, se aşază la casa lui şi are o familie. La un moment dat, a început să deraieze de la acea direcţie, deşi a lucrat pentru Blue Cross Blue Shield timp de un an şi a avut oportunitatea să locuiască în Statele Unite. În această decizie şi, mai târziu, în toate deciziile luate ulterior în carieră, a cântărit mult şi viaţa privată: „În primele şase luni din lumea corporate, mi-am întâlnit jumătatea, cu care sunt împreună de 24 de ani. Am intrat într-o relaţie spre finalul anilor 2000, iar apoi, fiindcă profesia era importantă, am călătorit, am mers în diferite oraşe şi am lucrat în diferite locuri. Am plecat înspre Regatul Unit, apoi ne-am întors în India pentru că voiam să începem o familie, iar acesta a fost, de altfel, şi motivul pentru care am schimbat şi oraşele, pentru a fi mai aproape de părinţi.” S-au mutat la New Delhi şi au stat pentru câţiva ani în India. „Am început să lucrăm într-o nouă organizaţie şi am avut oportunitatea să ne relocăm în SUA. Astfel, spre finalul anilor 2004, ne-am mutat în Providence, care este pe Coasta de Est, în Rhode Island, între Massachusetts şi Connecticut. Eram recent căsătoriţi şi am profitat de oportunitate ca să ne mişcăm, să călătorim, iar în 2007 am urat bun venit în familie fiicei noastre, punct din care am decis că trebuie să fac ceva diferit.” Ceva-ul care a făcut diferenţa a fost dorinţa lui să studieze într-o şcoală de business, ceea ce i-a ghidat înapoi spre Europa – în 2009, au decis să se mute în Franţa pentru studiile lui. „Am vrut mereu să studiez în Europa, aveam visul să urmez o universitate europeană şi, de asemenea, m-am uitat la costul de oportunitate: MBA-urile din Statele Unite se întind, în general, pe doi ani şi cele din Europa, pe un an, iar apoi poţi să termini rapid şi să te întorci la business. De asemenea, MBA-urile din Statele Unite le faci când ai 25-26 de ani, eu aveam în jur de 29 de ani când am decis să fac o şcoală de business”.

    Cum a găsit curajul să se mute atât de des? Crede că deschiderea faţă de noile culturi a făcut cumva parte din ADN-ul său, atât în ceea ce priveşte naţionalitatea, cât şi familia: „Este o provocare să te muţi, dar eu m-am născut într-o familie cu activităţi în industria apărării şi am crescut în India, o colecţie de culturi, limbi, tipuri de mâncare, aşa că să te muţi dintr-un stat în altul este natural şi accesibil, ca şi cum te-ai muta din Germania în Franţa. Din perspectiva adaptabilităţii, cred că a venit la pachet cu originile mele – m-am născut aproape de Mumbai, m-am educat foarte mult aproape de Delhi, m-am dus pentru studiile la inginerie aproape de Calcutta, primul meu job a fost în Mumbai, al doilea în Bangalore şi am stat şi în Chennai. Cred că toate m-au pregătit mental pentru ceea ce avea să urmeze. Am fost de asemenea norocoşi să avem oportunităţi şi curajul să spunem da acestor oportunităţi.”

    Kuldeep Kaushik, CEO al NN România: Ca indivizi, cred ca avem motivatii diferite. Prin felul meu de a fi, am nevoie de provocari ca sa ramân motivat.

    BIO

    • Kuldeep Kaushik este CEO al NN, liderul pieţei de asigurări de viaţă şi pensii private din România;

    • El a acumulat peste 20 de ani de experienţă internaţională în strategie corporate şi de business, management al schimbării, excelenţă operaţională, transformare digitală şi dezvoltare a experienţei clienţilor, cu impact în peste 20 de ţări din Asia, Europa, Orientul Mijlociu, Africa, SUA şi America Latină;

    • Şi-a început cariera ca analist de business la Infosys, în ianuarie 2001 şi a lucrat atât în Regatul Unit, cât şi în Bangalore;

    • Între 2004 şi 2008 a lucrat pentru Perot Systems (Dell Technologies), atât în India, cât şi Statele Unite;

    • În asigurări a intrat în iunie 2010, ca CoS al Axa Global Life and Savings, de unde a evoluat în roluri multiple, cel mai recent fiind cel de chief operaţional, customer & transformation officer – Axa International & New Market (INM);

    • S-a alăturat grupului NN odată cu numirea în rolul actual, în noiembrie 2021 ;

    • Şi-a luat licenţa în inginerie metalurgică la National Institute of Technology Durgapur (1996-2000) şi a urmat şi un MBA în finanţe şi strategie la HEC Paris (ianuarie 2009 – iunie 2010).

    Tot ce a urmat a fost o replică la scară globală a experienţei din India. „Mutarea în Brighton, unde am stat un an, a fost foarte uşoară. Întoarcerea în Statele Unite a fost de asemenea uşoară, pentru că amândoi suntem profesionişti în tehnologie şi, prin urmare, am avut acces la multe oportunităţi. Este important de subliniat că sunt cine sunt fiindcă soţia mea a fost mereu cea care s-a pliat pe schimbările din cariera mea, şi-a adaptat propriul traseu, ceea ce ne-a permis să călătorim şi să preluăm următoarea mare oportunitate. Să ne mutăm în Franţa a fost foarte frumos. Parisul este o destinaţie de vis şi un loc unde nu foarte mulţi oameni au oportunitatea să trăiască, dar noi am stat acolo câţiva ani şi am experimentat viaţa, cultura, vinurile şi croissantele – cred că nicăieri nu găseşti croissante mai bune decât cele din orice brutărie obişnuită din Paris.” Crede că este binecuvântat să fi avut parte de aceste schimbări, dar pe de altă parte recunoaşte că au fost şi provocări: „Evident, am fost deschişi şi pregătiţi pentru toate schimbările, dar am avut şi provocări pe pacurs. Când ne-am mutat în Hong Kong, de exemplu, fiica mea se obişnuise la şcoala unde învăţa, avea deja prieteni şi nu-şi dorea o nouă schimbare”.  În Paris ajunsese când a început să lucreze pentru asigurătorul Axa, în perioada crizei financiare, când existau multe provocări legate de găsirea unui loc de muncă – dar, spune el, în cele din urmă a fost binecuvântat. „A fost o perioadă dificilă financiar şi cu provocări pentru familie. Soţia mea s-a întors în India şi a început să lucreze acolo, iar în cazul meu au apărut trei oportunităţi diferite din care am putut să aleg: Axa, un rol în IBM despre care am avut ulterior unele regrete că nu l-am luat – în 2010, în Olanda, aş fi putut să lucrez în data engineering şi, dacă făceam acest lucru de atunci, aş fi câştigat un set de abilităţi pentru care multă lume ar fi dat orice să le aibă –, iar a treia a fost Lafarge.”

    În domeniul asigurărilor, la Axa mai exact, a ajuns să lucreze prin intermediul şcolii de business, una cu reputaţie foarte bună în ecosistemul franţuzesc. Acolo obişnuiau să aibă în fiecare seară de miercuri un invitat care să le împărtăşească o viziune asupra leadershipului – erau invitaţi lideri din industrie să vorbească absolvenţilor. Primul pe care l-au chemat în perioada studiilor lui Kuldeep a fost Henri de Castries, care era CEO-ul grupului Axa la acel moment. „Este un lider inspiraţional care, atunci când intră într-o cameră, ajungi să gravitezi în jurul a ceea ce spune. Îmi amintesc că eram într-o sală mare, cea mai mare din şcoala de business, şi era plină la capacitate maximă, iar oamenii stăteau şi pe scări doar ca să îl asculte.” A vorbit cu ei 55 de minute şi a povestit lucruri care l-au inspirat şi captivat pe Kuldeep. Această discuţie a fost, de altfel, primul său contact cu grupul Axa şi cu industria asigurărilor. Asigurătorul francez se concentra atunci mai mult pe protecţie şi sănătate şi dezvolta cele două linii globale în perioada 2009-2010. „În acea perioadă dificilă la nivel macroeconomic, discuţiile se orientau foarte mult înspre finanţe şi directorii financiari erau cei care conduceau strategia de business. Henri şi managementul de board aveau o înţelegere foarte bună asupra contextului şi, prin strategia de business construiau la acel moment echipa de global business pentru asigurări de viaţă şi economii unde am avut oportunitatea unui interviu.”

    În 2010 a fost primit în grup chiar de unul dintre liderii pe care îi admira, Fabian Rupprecht, atunci CEO Global Life & Health în cadrul AXA. De acolo, parcursul lor a mers în direcţii diferite: Fabian a devenit CFO-ul echipei regionale a Axa în Spania, iar Kuldeep a ajuns în Hong Kong de unde, în 2017, s-a mutat şi el în Spania. S-au reunit şi în NN, unde Rupprecht devenise CEO-ul internaţional al grupului (iar recent a decis să plece şi să se alăture Helvetia Group, un alt grup elveţian din asigurări). „Cred că a făcut această «greşeală» să mă aleagă de mai multe ori pe parcursul celor 15 ani de când ne cunoaştem – m-a recrutat şi în cadrul NN în urmă cu 18 luni şi în mod clar a avut un rol atunci când m-am mutat în Hong Kong.”

    Businessul NN în  cifre

    NN este prima companie internaţională de asigurări de viaţă care a intrat pe piaţa din România, în 1997, iar de 15 ani activează şi pe segmentul pensiilor private, fiind lider pe pieţele de profil. Totodată, NN s-a extins în ultimii ani în România şi pe segmentele asigurărilor de sănătate şi de locuinţă. NN România este parte din NN Group, companie de servicii financiare cu o istorie de mai bine de 175 de ani la nivel internaţional şi o prezenţă puternică în 11 ţări, având în total peste 16.000 de angajaţi şi peste 20 milioane de clienţi. NN Group este listat la bursa Euronext Amsterdam din 2014.

    În ceea ce priveşte experienţa din Asia, o descrie drept uimitoare, având în vedere că viaţa de acolo este total diferită. „Viteza, ritmul, sunt incredibil de diferite. M-am alăturat grupului Axa într-o echipă regională – fiind un grup foarte mare, este operat în sistem trirarhic, cu sediul central în Paris şi echipe regionale. Din Hong Kong se conduc 8-10 ţări, iar eu m-am alăturat acestei echipe ca să construim businessul de beneficii extra-salariale în Indonezia, Singapore, Filipine şi Hong Kong. În centrul aceastei linii de business este partea de asigurări sănătate oferite ca beneficiu extrasalarial, dar pot fi adăugate şi asigurările de viaţă şi toate celelalte beneficii pe care angajatorii vor să le ofere angajaţilor lor, cum ar fi pensiile private obligatorii şi facultative.” S-a axat pe această direcţie timp de câţiva ani, construind businessuri în Indonezia şi susţinând operaţiunile din Hong Kong şi Filipine, iar această viaţă însemna, în majoritatea timpului, să ia un avion luni dimineaţă înspre o anumită piaţă şi un avion înspre Hong Kong vineri după-amiază. „Ritmul era complet diferit şi Hong Kong este foarte inaccesibil din acest punct de vedere pentru oameni ca noi. Ne-am găsit casă la etajul 65 al unei clădiri cu faţadă de sticlă, iar vineri seara, când ajungeam acasă după o săptămână plină, iar familia deja dormea, găseam linişte în priveliştea Hong Kong-ului care părea ca un tablou. Pe atunci trăiam între hoteluri şi chiar şi casa părea ca un hotel pentru mine, după cum spunea soţia mea.” A făcut timp de un an şi jumătate naveta între Indonezia şi Hong Kong – atât de mult încât aproape ajunsese la limita în care să plătească taxe indoneziene, iar ceea ce l-a frapat cel mai mult era ritmul foarte diferit. „Hong Kong-ul este unul dintre cele mai eficiente oraşe pe care le-am văzut. Experienţa de emigrare, de exemplu, dura 45 de minute de când plecam de acasă şi până ajungeam în avion. Ştiai exact timpul de care ai nevoie pentru a merge spre gară, să iei trenul spre aeroport şi, în funcţie de cât de aglomerat era aeroportul, puteai să aproximezi timpul”. Apoi a primit o ofertă să lucreze cu un fost manager în Spania. „Dacă te uiţi la experienţa mea de carieră până în acel punct, am avut experienţa asiatică, indiană, am lucrat în Asia, UK, Franţa, iar Spania era una dintre celelalte regiuni pe care le aveam în Axa. Din biroul spaniol, acopeream toată America Latină, businessurile din Africa şi businessurile din Europa de Est, iar aceasta a fost, de altfel, introducerea mea în peisajul est-european. Aveam afaceri şi în Orientul Mijlociu şi, treptat, am ajuns şi la câteva businessuri din Asia. A fost clar o atracţie din perspectiva rolului şi un pas în sus să te întorci în Europa şi să lucrezi din nou într-un peisaj pe care îl cunoşti. De asemenea, voiam să fiu parte din echipa aceea, formată din oameni foarte buni şi cu un manager care a fost un model şi un mentor. La fel şi câţiva dintre colegii din echipă, era un mix fabulos de oameni”, descrie el alegerea de a reveni în Europa. Acela a fost şi prilejul cu care a avut primul contact cu România, având în vedere că pe atunci, în perioada 2010-2011, se definea strategia pentru grupul Axa în segmentul asigurărilor de viaţă, sănătate şi economii. „Atunci când construiam strategii şi ne uitam la oportunităţi, evaluam tot footprintul european – România a fost una dintre ţările la care ne-am uitat atunci.”

    După o experienţă de 12 ani în grupul Axa a decis să facă o altă schimbare, de această dată în direcţia unei alte companii. „Dacă mai preluam un rol aici, deveneam un produs Axa şi nu aş mai fi fost capabil să supravieţuiesc în afara grupului. Am avut o oportunitate să mă mut în Londra, în cadrul grupului, dar m-am gândit că dacă vreau cu adevărat o provocare, atunci era momentul să fac o schimbare. Apoi, ştiam oarecum grupul NN fiindcă Fabian Rupprecht, care mă recrutase la Axa, devenise între timp parte din NN, aşadar am putut observa grupul de la distanţă.” A cântărit în alegerea sa faptul că părea că grupul cu origini olandeze este unul pentru care oamenii chiar sunt cheie, iar o experienţă nefericită din companie i-a demonstrat asta: „CEO-ul spaniol al NN a pierdut lupta cu cancerul în anul 2019 şi întreg boardul de management al NN a fost prezent la înmormântare. Este o conexiune şi un angajament faţă de oameni care merg dincolo de aspectul corporate al lucrurilor”.

    Kuldeep Kaushik, CEO al NN ÎN ROMÂNIA: Ca lider, trebuie sa faci lucrurile asa cum ai vrea sa le faca altii ln cazul tau daca ai fi ln locul lor, lntr ̵ o situatie inversa.

    Apoi, decizia schimbării a venit şi ca o consecinţă a felului în care este structurat el însuşi: „Ca indivizi, cred că avem motivaţii diferite. Prin felul meu de a fi, am nevoie de provocări ca să rămân motivat. Ca organizaţie, capabilitatea să găseşti oportunităţile potrivite şi oameni care să aibă implicarea şi concentrarea de care e nevoie pentru acestea, dar şi abilitatea să amesteci noul cu vechiul sunt un mix ideal. În NN există aceste capabilităţi şi abilităţi, dar şi acces la idei şi experienţe din toate pieţele în care este prezent grupul. Aducem oameni, inovaţie, idei, produse, propuneri de valoare din afară, iar în acest set-up există un schimb continuu de experienţă şi idei bune”. A ajuns astfel să fie recrutat pentru a doua oară de modelul său din Axa, care îl cunoştea de 12 ani şi ştia că printre ambiţiile sale se număra cea de a conduce un business. „A fost o surpriză plăcută pentru noi, pentru familia mea, că el s-a gândit că sunt potrivit pentru a duce businessul NN din România mai departe – a fost mereu un vis spre care mă îndreptam. Şi a fost, într-un fel, muncă în desfăşurare – dacă te uiţi înapoi, poţi să conectezi punctele, cum a spus Steve Jobs: Când porneşti la drum nu realizezi cum se vor aşeza lucrurile.” După  18 luni în România, spune că se bucură de fiecare moment: „Este un business extraordinar din care să faci parte şi să construieşti următoarea etapă. În mod clar, sunt mai multe etape de urmat, dar pentru mine, personal, au fost 18 luni grozave, cu colegi excepţionali, foarte diverşi în termeni de experienţe pe care le-avem în echipe. Există diversitate culturală la nivelul întregii companii. Suntem un board de management format din opt oameni de patru naţionalităţi diferite. Dintre aceştia, doar trei suntem bărbaţi, ceea ce nu este meritul meu, ci al acestei ţări, unde, de la început, a fost oferită putere femeilor”.

     

    Din rândul provocărilor avute până acum în România, menţionează nevoia de încetinire a colegilor care vor să dezvolte businessul cu toată viteza înainte: „Mereu avem o agendă foarte aglomerată, iar o provocare este să încetinim ritmul colegilor care încearcă să meargă la capacitate de 150%. Avem un plan solid de creştere şi suntem mereu atenţi la provocările legate de contextul macroeconomic şi social pentru mai departe”. Observă, de asemenea, potenţialul pe care îl are piaţa de asigurări din România: „Deficitul de protecţie din România este de aproape 620 de miliarde de lei, gradul de penetrare a asigurărilor este foarte scăzut, vorbim de între 0,2 % şi 0,3%, chiar şi comparativ cu alte pieţe est-europene este scăzut, aşadar există o oportunitate de creştere. În mod clar mai sunt multe de făcut ca să creştem conştientizarea acestei nevoi şi înţelegerea beneficiilor asigurărilor, să găsim propunerile de valoare potrivite pentru clienţii noştri şi să-i ajutăm cu protecţia de care au nevoie când apar situaţii neprevăzute. Cred că este una dintre pieţele de creştere pentru noi ca grup şi investim mult în această direcţie – dacă vorbeşti cu CEO-ul grupului, şi el va spune că România este, în mod evident, una dintre oportunităţile în care vrem să continuăm să investim şi este poate unul dintre singurele businessuri care este în totalitate organic. Aşadar suntem numărul 1 în diferite segmente, absolut organic, fără achiziţii.” De asemenea, este mulţumit de forţa de vânzări, pe care o descrie ca fiind drept una dintre cele mai puternice la nivel de grup şi care, cu mijloacele şi cu propunerile de valoare potrivite pentru clienţii lor, reprezintă o oportunitate: „Dacă aceasta va veni în următorii 5 sau 10 ani, asta depinde de câteva lucruri, dar în mod cert, ambiţia este să creştem în România”.

    Ce urmează pentru el? „Când am fost numit şi aprobat CEO al companiei, am realizat că nu ştiu ce urmează exact. Atunci am vorbit cu o amică alături de care am fost la şcoala de business, iar ea mi-a spus că ar trebui să încep să mă bucuri de ceea ce am, mai degrabă decât să îmi planific următoarea mişcare. Ceea ce fac în fiecare zi.”   

     

    8 întrebari de la publicul Meet the CEO

    1. Cum arată rutina ta zilnică?

    Nu am o rutină prestabilită, dar sunt câteva lucruri pe care le fac zilnic. Mă asigur că mă rog în fiecare dimineaţă, câte 2 minute, înainte să plec de acasă, iar asta îmi oferă multă putere. Apoi, fac sport zilnic, fie că este tenis, alergare, sport la mine acasă. Ascult multe ştiri şi Podcasturi atunci când conduc, seara, iar înainte să mă culc, îmi revizuiesc agenda pentru a doua zi – mă uit la întâlnirile ce urmează şi la ce am de făcut. Asta te ajută să îţi organizezi mai bine timpul şi activitatea pentru zilele următoare. De asemenea, ca rutină săptămânală, în fiecare dimineaţă de luni revizuiesc lucrurile pe care le-am făcut, apoi adaug ce mai am de făcut. Fiecare individ are un mod de a realiza lucrurile. Pentru mine, un mail necitit în inbox este un task, iar cele care au fost citite înseamnă că au fost şi rezolvate. Există însă şi persoane care au în inbox sute de mailuri necitite şi, deşi pe mine asta mă nelinişteşte şi am impulsul de a rezolva situaţia, pentru alţii este un mod de organizare care funcţionează foarte bine.

    2. Cum te-ai defini ca lider?

    Este o întrebare pe care toată lumea o pune, dar nu ştiu cum să mă definesc ca lider. Cred că dacă las prieteni în urmă, oameni care vor să rămână în legătură cu mine după ce am plecat, acela este leadership. Dacă pot să ajut oameni în călătoria lor profesională, acela este leadership. Cred, de asemenea, că am

    luat de câteva ori decizii dificile – în Spania, de exemplu, am avut o perioadă iniţială dificilă – şi am crezut mereu că, dacă eşti lider, trebuie să faci lucrurile aşa cum ai vrea să le facă alţii în cazul tău dacă ai fi în locul lor, într-o situaţie inversă. La momentul în care am ajuns în Spania aveam o echipă de 80 şi a trebuit să o reducem, ceea ce nu a fost uşor. Mi-am spus: fă lucrurile de care este nevoie aşa cum ţi-ar plăcea să îţi fie făcut ţie un lucru de acest fel, pentru că în lumea corporate poate veni un moment în care vei fi de partea cealaltă a mesei. Aşa merg lucrurile şi aşa aş defini leadershipul. Apoi, nu ştiu dacă este vorba despre leadership, dar, ţinând cont de direcţia înspre care se îndreaptă lumea, singura abilitate de care cred că avem nevoie este aceea de a-i înţelege pe ceilalţi mai bine. Lumea se mişcă într-un ritm foarte rapid, iar viteza a dus la două lucruri: acoperim mult mai multe, suntem expuşi mai multor lucruri, dar în acelaşi timp lucrurile au devenit mai superficiale. Dacă în urmă cu 20 de ani scriam scrisori părinţilor mei, acum realizez un apel video prin Whatsapp când vreau să vorbim. Cred că atingi mai mulţi oameni aşa, dar relaţiile au devenit mai superficiale. Dacă te uiţi la noile generaţii, acestea preferă să aibă experienţe, decât să acumuleze mai mulţi bani în conturile bancare. Poate luăm ce e mai bun din ambele lumi, fiindcă viteza are, de asemenea, valoarea ei.

     

    3. Cum faci faţă tehnologiilor disruptive?

    Cred că digitalul înseamnă pentru noi trei zone mari pe care vrem să le acoperim:

    1. Înţelegem mult mai bine nevoile şi aşteptările clienţilor, să îi implicăm în dezvoltarea de soluţii potrivite pentru ei, să aducem propunerile de valoare mai aproape de oameni în mediul digital şi să creăm experienţe digitalizate;

    2. Distribuim produsele
    noastre mai simplu şi mai rapid, cu ajutorul digitalizării. După cum spuneam, suntem foarte mândri de ceea ce

    avem – una dintre cele mai profesioniste forţe de vânzări şi instrumente digitale care să ajute fiecare consultant să fie alături de clienţi în cel mai bun mod posibil;

    3. Implicăm propriile echipe în operaţiunile companiei din toate ariile şi dezvoltăm competenţele şi abilităţile lor digi­tale astfel încât să înţeleagă clienţii şi să le ofere produse, servicii şi experienţe potrivite. Apoi, toate subiec­tele tehnologice la modă sunt enableri din punctul meu de vedere, folosim noile tehnologii în moduri diferite în toate ariile businessului. Concentrarea este acum pe date, o mină de aur pentru orice asigurător. Acestea ne ajută să ne înţelegem mai bine clienţii. La ce ne uităm din punct de vedere transformaţional este să punem cu adevărat clientul în centru şi să construim capabilităţile de care e nevoie pentru a-l implica, să ajungem la el şi să-i oferim soluţiile şi experienţele potrivite.

     

    4. Ce faci ca să oferi oportunităţi şi educaţie oamenilor tineri din NN care îşi doresc să aibă o călătorie similară cu a ta?

    Orice tânăr care intră în industrie e valoros şi nu m-aş supăra nici dacă s-ar duce la o companie concurentă. Şi orice persoană din România care îşi cumpără o asigurare este un câştig. Dacă eşti capabil să atragi talente e minunat şi pentru echipă şi pentru clienţi. În ceea ce priveşte partea de vânzări, de consultanţă, am făcut o filmare la conferinţa din acest an cu echipa de vânzări şi am trimis-o către managementul grupului pentru a arăta care este viitorul asigurărilor în România. Am avut pe scenă consultanţi financiari de toate vârstele. Cel mai tânăr are 22-23 de ani, iar cel mai în vârstă are peste 80 de ani, amândoi fiind la fel

    de entuziasmaţi de acest job. Ce vreau să spun este că recrutăm pe cât de mulţi oameni posibil, le oferim instrumentele potrivite şi îi ajutăm ca în câţiva ani să îşi construiască portofoliul şi să îl gestioneze pe termen lung. Ce putem face să îi atragem este să le oferim setul potrivit de capabilităţi şi apoi să îi reţinem în companie. Ca echipă de management, ne uităm la ce putem face ca să generăm suficiente venituri pentru cei mai tineri. Ne uităm şi în zona de digital, data, unde este o goană după cele mai bune talente, la ce putem face să atragem oamenii potriviţi şi să-i susţinem să se dezvolte. Iar în acelaşi timp investim în generaţiile viitoare, prin bootcamps şi iniţiative care să ajute tinerii să ia contact cu domeniul asigurărilor încă din facultate. Şi nu în ultimul rând, din perspectiva de CSR,

    susţinem dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale şi a generaţiilor viitoare de antreprenori prin burse pentru tinerii cu posibilităţi limitate care vor să urmese studiile EA – The Entrepreneurship Academy.

     

    5. Cum te aduce MBA-ul mai aproape de rolul de CEO?

    Dincolo de perspectivele oferite de MBA per se, este foarte important să înveţi de la colegii pe care îi ai. Am avut 15 colegi, cu mentalităţi foarte diferite, experienţe diferite, astfel că am învăţat mult de la ei. Înveţi din provocările lor şi continui să înveţi pentru că păstrezi legătura, cel puţin cu o parte dintre ei. De asemenea, cred că MBA-ul te ajută să vezi dincolo de activităţile tale zilnice – pentru mine a fost o experienţă grozavă.

    6. Un model de CEO?

    Printre oamenii pe care îi admir se numără Henri de Castries (CEO al Axa între 2000 şi 2016 n.red.), unul dintre primii mei mentori. El putea să fie în această cameră, să vorbească cu 40 dintre noi şi să ne facă să ne simţim speciali fiecare. Dintre modelele mai recente aş putea să-l menţionez pe Wilm Langenbach, care a venit la Axa în 2015 şi alături de care am lucrat până în 2020. El este o persoană foarte muncitoare,  un gentleman, un om extrem de modest şi, de asemenea, şi cel mai pregătit CEO pe care l-am cunoscut.

    Era dedicat rolului aşa cum nu am mai văzut – călătorea, de pildă, toată noaptea din Brazilia înspre Spania şi se implica la capacitate maximă toată ziua acolo, ca apoi să se întoarcă. Dacă ajung la 10% din ce este el, va fi cu siguranţă o realizare.

     

    7. Ce carte recomanzi?

    Cea care mi-a schimbat viaţa a fost „Good to Great“ (de Jim Collins) – abia aterizasem în SUA, era 2004-2005, am intrat într-o librărie, doar ca să mă încălzesc şi am văzut această carte. Roşul este culoarea mea preferată, iar această carte este roşie – am luat-o, am deschis-o, iar dacă deschizi acea carte, primul rând din ea spune „Binele este duşmanul grozavului”. Toţi suntem mulţumiţi să fim buni, de aceea ratăm oportunitatea să fim grozavi.

     

    8. Care este sfatul principal pe care l-ai transmite fiicei tale?

    Copiii mei sunt cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat, iar de la fiica mea am învăţat multe lucruri. Eram în apartamentul nostru din Hong Kong, la etajul 65 al unei clădiri de locuinţe cu faţada complet din sticlă prin care vedeai un peisaj uimitor. M-am trezit într-o dimineaţă, m-am uitat în jos, vedeam bărci şi aproape 1.000 de oameni înotând. Am început să mă entuziasmez şi am trezit-o pe fiica mea să vadă şi ea competiţia. Uitându-ne împreună la înotători, eu am observat unul care era mult în faţa celorlalţi şi i-am spus că el va câştiga cu siguranţă cursa. După o mică pauză, fiica mea s-a uitat la mine şi mi-a spus: „De unde ştii că este un el?” Pentru mine, asta a fost o lecţie şi un şoc, pentru că am realizat cât de inconştient se strecoară astfel de biasuri în noi. De atunci sfatul meu pentru mine însumi a fost că trebuie să o cresc pe fiica mea ca şi cum ar fi fiul meu şi să îi ofer cât de multă încredere şi libertate se poate.

     

    O sfaturi pentru tânara generaţie

    1. Faceţi-vă prieteni şi alegeţi-i cu înţelepciune.

    Investiţi în asta – am avut prieteni în şcoală care aproape au fost motivul pentru care am continuat să studiez şi să îmi aduc mie însumi provocări. În India, să ajungi la o şcoală de inginerie este unul dintre lucrurile greu de realizat, iar datorită prietenilor avuţi acolo am continuat – prietenii din inginerie sunt şi cei care m-au făcut să îmi doresc să merg la o şcoală de business.

    2. Nu fiţi mediocri.

    Alegeţi-vă cel puţin un lucru pe care ştiţi că îl puteţi face mai bine decât ceilalţi. Provocaţi-vă, aveţi încredere în puterile voastre şi veţi reuşi.

    3. Fiţi curioşi.

    Într-una dintre discuţiile Ted Talks pe care le-am urmărit, un speaker povestea că era într-o clasă cu copii de 5 ani, el spunea câte ceva, iar copiii desenau diferite lucruri. La un moment dat s-a dus la o fetiţă şi a întrebat-o ce desenează, iar ea a răspuns că îl desenează pe Dumnezeu. „Nu l-ai văzut niciodată pe Dumnezeu, de unde ştii cum arată?” Iar ea a spus: „Vei şti într-un minut”. Rămâi curios, asta te va diferenţia poate de roboţii care ar putea să preia lumea.

    4. Faceţi sport.

    Cred că asta este o modalitate prin care să înveţi multe lucruri, dar şi să continui să te ridici şi să fii înapoi pe picioarele tale când e nevoie.

    5. Există o vorbă în hindi: „Dacă obţii ceea ce îţi doreşti, asta este bine, dar dacă nu obţii ceea ce vrei, este şi mai bine”.

    Cred că sfatul pe care l-aş deduce de aici este să ai răbdare fiindcă lucrurile vor funcţiona în favoarea ta. Nu pierde răbdarea şi perseverenţa.

    6. Asumaţi-vă  riscuri.

    Le-am spus şi colegilor mei într-o prezentare – „No guts, no glory” – asumă-ţi riscuri.

    7. Fiţi recunoscători.

    Cred că nu ne luăm suficient timp ca să ne bucurăm de ceea ce avem, aşa că faceţi asta.

    8. Ascultaţi mai mult şi absorbiţi informaţiile.

    După cum a spus Buddha cândva

    – „Dacă gura ta e deschisă, înseamnă că nu înveţi”. Ascultaţi mai mult şi învăţaţi – din cauza ritmului, a vitezei, uităm să încetinim şi să ascultăm.

    9. Găsiţi mentori în diferite aspecte ale vieţii voastre şi cereţi ajutor.

    10. Nu luaţi eşecurile prea în serios, viaţa are mult mai multe lucruri de oferit.

    Tatăl meu voia să fiu în armată – am trecut printr-un proces de selecţie de patru zile în care am eşuat, iar privind retrospectiv, mi-am spus: „Poţi să eşuezi, dar nu fi un eşec”.

  • 87.400 de români au intrat în sistemul Pilon II în primele trei luni din 2023, plus 45% faţă de T1/2022

    ♦ 99% din ei au fost repartizaţi aleatoriu către un fond de pensii.

    De la începutul anului până în luna martie, inclusiv, s-au înregistrat în sistemul de pensii private Pilon II aproximativ 87.400 de persoane, în creştere cu 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit unui raport al Autorităţii de Supraveghere Finan­ciară (ASF).

    Dintre acestea, un număr de aproximativ 86.300 de persoane au fost repartizate aleatoriu către un fond de pensii administrat privat în T1/2023, reprezentând 99% din totalul persoa­nelor nou intrate în sistem, ceea ce înseamnă că aceştia nu au optat pentru un anume admi­nistrator. Pe 31 martie 2023, numărul total al participanţilor la sistemul de pensii administrate privat a fost 8,04 mi­lioane de persoane, în urcare cu 2,4% comparativ cu martie 2022. Primele trei fonduri în funcţie de numărul de participanţi, NN (26%), AZT Viitorul Tău (21%) şi Metropolitan Life (14%), cumulează un procent de 61% din numărul total de persoane din sistem.

    În ceea ce priveşte distribuţia pe grupe de vârstă, la finalul lunii martie 2023, ponderea participanţilor cu vârsta de până în 35 ani a fost de 36% din totalul participanţilor, iar pon­derea celor cu vârstă de peste 35 ani a fost de 64%. Distribuţia partici­panţilor pe gen rămâne constantă, 48% gen feminin şi 52% gen masculin.

    De la începutul anu­lui până în luna martie 2023, au fost virate con­tri­buţii brute către fondurile de pensii admi­nistrate privat în cuantum de 3,17 mi­liarde lei, cu 19% mai mult compa­rativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.

    Contribuţia medie per participant a fost de circa 249 lei în luna martie 2023, cu 14,57% mai mult comparativ cu cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Contribuţia lunară medie variază considerabil în funcţie de judeţ, cele mai mari valori fiind înregistrate în Municipiul Bucureşti (336 lei/participant), Cluj (325 lei), Timiş (296 lei), Ilfov (288lei), şi Sibiu (277 lei). Cele mai mici contribuţii lunare medii se înregistrează în Harghita (199 lei), Bistriţa-Năsăud (202 lei) şi Vrancea (199 lei).

    În ceea ce priveşte contribuţiile lunare totale, se păstrează diferenţa accentuată între regiuni, Municipiul Bucureşti înregistrând cele mai mari valori (244 mil. lei), urmat de Cluj (44 mil. lei) şi Timiş (38 mil. lei). La polul opus se află sudul ţării – Teleorman, Caraş-Severin, Ialomiţa, Giurgiu şi Mehedinţi, cu valori între 2,6 şi 3,4 mil. lei).

    Distribuţia valorii conturilor participanţilor arată o concentrare mare, 70% din active fiind deţinute de doar 25% din participanţi. Cel mai mare cont are o valoare de 1,78 milioane lei, iar cel mai mic are o valoare de 1 leu. Totodată, 20% dintre participanţi deţin active sub valoarea de 1.030 lei.

    Valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de 103,22 miliarde lei la finalul lunii martie 2023, în creştere cu aproximativ 15,46% comparativ cu aceeaşi dată a anului 2022. Comparativ cu luna decembrie 2022, valoarea activelor totale a crescut cu 7%.

     

  • Ce afaceri şi ce profit au avut în 2022 cele şapte companii care vă administrează banii de pensie

     

    Urmare din pagina 1

     

    Printre sarcinile acestora se numără de la analiza unei companii în vederea deciziei de investire a zeci şi sute de milioane de lei, majorarea sau diminuarea unui plasament la companii din prima ligă bursieră, precum Petrom, Banca Transilvania, Romgaz, la realizarea de modele şi calculul unor multipli pentru comparaţie bursieră, voturile în AGA şi chiar scrierea scrisorilor periodice pentru a fi trimise către români.

    Anul trecut, cele şapte societăţi au avut afaceri de 344 milioane de lei, aproape la jumătate faţă de anul precedent, şi un profit net de 87 mil. lei, minus 65%, din cauza scumpirilor accelerate care s-au reflectat atât în bilanţurile financiare cât şi în performanţa fondurilor.

    Aceste rezultate nu influenţează performanţa fondurilor de pensii Pilon II, acestea fiind contabilizate distinct, însă arată că inflaţia galopantă nu i-a iertat nici măcar pe profesioniştii investiţiilor.

    Cele şapte companii care administrează economiile private de bătrâneţe a 8 mi­lioane de salariaţi români au încheiat anul 2022 cu afaceri totale de 344 milioane de lei, în scădere cu 43% faţă de anul precedent, în timp ce profitul net s-a diminuat cu 65% la 87 mil. lei, potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar din raportările administra­torilor. Astfel, pe fondul unor comisioane mai mici din activitatea de administrare P2 ca urmare a scumpirilor accelerate care s-au reflectat în sens negativ atât în performanţa P2 cât şi în bilanţurile financiare, companiile au tras linie în 2022 cu afaceri mai mici cu 257 mil. lei faţă de 2021 şi cu un profit în scădere de la 245 mil. lei la 87 mil. lei.

    Rezultatele financiare ale companiilor nu au legătură cu performanţele fondurilor pe care aceste companii le administrează. Dar cum s-a ajuns aici şi ce înseamnă aceste cifre?

    „Explicaţiile sunt multiple“, spune Mihai Bobocea, purtător de cuvânt al Asociaţiei Pensiilor Administrate Privat (APAPR). „În primul rând, avem un puternic efect de bază: 2021 a fost un an record pentru situaţiile financiare ale administratorilor, graţie performanţelor excepţionale ale fondurilor de pensii, obţinute pe fondul recuperării pieţelor post-pandemie.“

    În al doilea rând, contextul inflaţionist din 2022 a dus fondurile de pensii în zona de minim a grilei de comisionare din active (0,02% pe lună) – situaţie care e posibil să persiste, uitându-ne la datele macroecono­mice, şi pe parcursul lui 2023. „În al treilea rând, OUG174/2022, care a tăiat începând cu luna decembrie comisionul din con­tribuţie.“

    Astfel, cei şapte administratori – NN Pensii, Allianz Ţiriac Pensii Private, Metropolitan Life Pensii Private, Aegon, Generali, BCR Pensii, BRD Pensii – au avut un an 2022 extrem de dificil în contextul în care pe de o parte acesta a fost primul an în care fondurile de pensii private Pilon II au înregistrat o scădere la nivel de randamente, iar pe de altă parte rezultatele financiare au fost în scădere faţă de 2021.

    Cifra de afaceri a administratorilor este formată din comisioanele de administrare din activul net, în 2022 la jumătate faţă de anul precedent, şi din comisionul de administrare din contribuţiile plătite. Cel din urmă a fost eliminat în decembrie 2022 printr-o OUG propusă de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    Comisionul de administrare din activul net este mai scăzut faţă de anul precedent întrucât nivelul acestuia diferă în funcţie de rata inflaţiei şi de rata de rentabilitate a fondului.

    De exemplu acesta este de 0,02% pe lună dacă rata de rentabilitate a fondului este sub nivelul inflaţiei, 0,03% pe lună dacă performanţa este cu până la un punct procentual peste inflaţie, şi ajunge până la 0,07% pe lună dacă rata de rentabilitate este cu 4 puncte procentuale peste rata inflaţiei.

    Cum fondurile P2 au în principal titluri de stat în portofoliu, a căror valoare este diminuată într-un context inflaţionist, cum a fost 2022, acestea au avut randament negativ anul trecut, ceea ce s-a transpus şi în rezultatele financiare ale administratorilor.

    „Luând în considerare explicaţiile 2 şi 3 de mai sus, este previzibil că nici 2023 nu va fi deloc un an uşor pentru administratori, este probabil că cifra de afaceri să continue să scadă, la fel şi profitul, daca vă exista vreunul. De altfel, aceste motive le-am invocat atât public, cât şi în discuţiile cu autorităţile în contextul OUG 174/2022, care a fost adoptata ignorând numeroase observaţii ale APAPR”.

    În 2022, pentru prima oară de la lansarea din 2008 încoace, Pilonul II de pensii private obligatorii a închis pe scădere la nivelul unui an marcat de scumpiri accelerate, zile agitate pe piaţa de capital şi începerea războiului în Ucraina.

    „Realist vorbind, administratorii sunt în continuare foarte bine capitalizaţi şi au în spate susţinerea unor grupuri financiare puternice, dar câte alte industrii ar putea face faţă fără probleme unor reduceri cu 43% a cifrei de afaceri şi cu 65% a profitului net? Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că doar 2/7 administratori au reuşit să-şi recupereze investiţiile iniţiale în setarea companiei de administrare a Pilonului II, restul fiind în continuare pe minus. La nivel agregat, industria mai are încă aproximativ 280 milioane lei până să recupereze capitalul investit în ultimii 15-17 ani, de la începerea operaţiunilor din România”, spune Bobocea.

    2022 este primul an pe care Pilonul II de pensii private din România îl încheie pe minus, cu o scădere medie ponderată de 3,75%, determinată în mare parte de scăderea valorii portofoliului titlurilor stat, acolo unde fondurile au circa 65% din active. Indicele Bloomberg referinţă pentru titlurile de stat emise de statul român în euro a avut minus 22% în 2022, iar cel care urmăreşte evoluţia titlurilor de stat în lei, minus 2,8%.

    Cele mai recente date ale ASF, cele de la martie 2023, arată active de aproximativ 103 mld. lei faţă de 96 mld. lei în decembrie 2022 pentru toate cele şapte fonduri Pilon II.

  • Legea care introduce noi obligaţii pentru fondurile de pensii private, atacată la CCR

    „Acum patru ani, PSD, sub conducerea lui Dragnea, voia să folosească ghilotina ca să termine Pilonul II de pensii din România, acum PSD şi PNL folosesc perna pentru o sufocare lentă. Vor să gonească fondurile de pensii private din România şi de aceea au pus în această lege ca, în cazul în care pleacă un fond, pentru că îi forţează să aibă pierderi şi inevitabil vor pleca, să preia ASF-ul aceste fonduri. Dacă ar avea pic de interes să îi ajute pe români, ar desfiinţa pensiile speciale, nu Pilonul II de pensii. PSD-PNL vor să distrugă sistemul de pensii private, singurul care putea să salveze pensiile românilor, pentru că le făcea independente de factorul politic”, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui.

    Potrivit semnatarilor, PSD „a urmărit mereu să pună mâna pe banii românilor din fondurile de pensii private şi a reuşit acum să impună şi PNL această poziţie”.

    „Nu putem avea încredere într-o iniţiativă legislativă promovată de PSD, duşmanul pensiilor private din România, care nu este la prima tentativă de desfiinţare a acestor fonduri, acum şi cu susţinerea foştilor colegi din PNL. Se forţează ieşirea administratorilor de fonduri de pensii private din România şi se creează condiţiile pentru obligarea acestora să investească banii noştri, ai celor 7 milioane de contribuabili de la Pilonul II de pensii private, în companii deţinute de stat. Cine ar putea accepta ca banii lui de pensie sa fie investiţi într-o companie de stat, administrată, de exemplu, de o coafeză numită de PSD într-un consiliu de administraţie, în loc de o companie privată care produce profit în domenii de viitor?”, transmite Ionel Dancă, deputat Forţa Dreptei.

    Semnatarii susţin că legea încalcă principiul securităţii juridice, previzibilităţii şi clarităţii normelor, există încălcări aduse inclusiv dreptului de proprietate.

    „În plus, au fost încălcate dispoziţiile privind desfăşurarea procedurii parlamentare, deoarece raportul a fost emis în ziua votului final. Noile reglementări instituie cadrul legal care să permită Autorităţii de Supraveghere Financiară să impună fondurilor de pensii private ce investiţii să facă, fără ca ASF să aibă obligaţia de a fixa criterii clare raportate la principiile economiei de piaţă, bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă”, potrivit comunicatului de presă.

  • Ce salarii şi ce averi au şefii ASF, cei responsabili cu supravegherea BVB, pensiilor private şi asigurărilor

    ♦ Cei nouă membri ai ASF primesc în total circa 991.700 de euro (4,9 mil. lei) pe an.

    Ziarul Financiar a analizat cele mai recente declaraţii de avere ale membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), adică aceia responsabili direct de funcţionarea în condiţii optime a pieţei de capital, a pieţei asigurărilor şi a fondurilor de pensii din România.

    Astfel, ZF a observat că salariile celor nouă membri ai consiliului ASF ajung şi la 12.600 de euro lunar, cum este cazul preşedintelui, că toţi au conturi curente şi depozite bancare şi că doar doi dintre aceştia au investiţii pe piaţa bursieră, respectiv în fonduri de investiţii sau în acţiuni.

    Consiliul ASF este format din nouă membri, dintre care cinci sunt executivi – preşedintele, prim-vicepreşedintele şi trei vicepreşedinţi – iar patru sunt membri neexecutivi. Aceştia au fost numiţi pentru un mandat de cinci ani, începând cu data de 14 noiembrie 2018, în timp ce Nicu Marcu a fost numit preşedinte în vara anului 2020.

     

  • De unde au apărut scăderile pe linie pentru fondurile de pensii Pilon II şi cât ar mai putea dura? Răspunde Aegon Pensii Private

    Toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, la care cotizează în mod obligatoriu aproape 8 milioane de români cu 3,75% din venitul brut lunar, sunt pe scădere de la început de 2022 încoace, de la minus 8,4% pentru NN Pensii la minus 4,8% pentru Metropolitan, pe fondul şocului inflaţionist care erodează puternic din valoarea titlurilor de stat.

    Cu alte cuvinte, cei care şi-au verificat recent contul de pensie au observat scăderi de la începutul acestui an, şi chiar şi în ultimele 12 luni, în pofida faptului că au contribuit lunar cu o parte din salariu. Aşadar, un român care şi-ar fi deschis dreptul la pensia privată în această perioadă primeşte mai puţini bani decât ar fi primit în urmă cu un an în pofida unor contribuţii trimise periodic.

    În acest context, ZF a trimis o solicitare la fiecare din cei şapte administratori de pensii Pilon II pentru a explica această situaţie. Astăzi răspunde Aegon Pensii Private, administrator al fondului Vital, cu active de 9 mld. lei şi circa 1 milion de participanţi. Răspunsurile au fost trimise ZF de Adrian Stăvaru, director de investiţii la Aegon.

     

    ZF: A.P. şi-a verificat recent contul P2 la Aegon şi a văzut o scădere de circa 5,4% a activului în mai 2022 comparativ cu mai 2021. Însă tânăra a contribuit lunar la fond, dar totuşi acum vede o scădere a activului. În 2022 scăderea este de 6,6%. De unde această scădere şi cum îi explicaţi lui A.P.? La ce să se aştepte pentru anul acesta?

    Adrian Stăvaru: Scăderea se datorează evoluţiei nefavorabile pe perioadele menţionate atât a pieţei titlurilor de stat, cât şi a pieţei acţiunilor, clase de active care reprezintă o pondere de aproximativ trei sferturi din portofoliile fondurilor de pensii.

    În ultimele 12 luni, faţă de mai 2021, indicele titlurilor de stat emise de Min Finanţelor din Romania a scăzut cu -13,1%, pe fondul randamentelor în creştere cerute de investitori ca urmarea a aşteptărilor inflaţioniste în creştere, a perspectivelor de înăsprire a politicii monetare a băncilor centrale prin creşterile succesive ale dobânzii cheie (după cum ştim, există o relaţie inversă între randamentele titlurilor de stat şi preţurile acestora, o creştere de randament implică automat o scădere a preţurilor la care aceste instrumente sunt tranzacţionate şi evaluate); în acelaşi timp piaţa acţiunilor locale a avut o evoluţie uşor pozitivă de 3,14% (indicele BET), oarecum în contrast cu pieţele regionale, dar insuficient pentru a contrabalansa scăderile de pe piaţa titlurilor de stat.

    Faţă de sfârşitul anului 2021, performanţele principalelor clase de active au fost, din nou, puternic negative, înregistrând scăderi semnificative de -8.5% în cazul titlurilor de stat, -7.8% (BET Index al pieţei locale), respectiv -11.65% (Stoxx 600 Europe). În aceste condiţii performanţele fondurilor private de pensii reflectă aceste evoluţii negative.

    Este important de amintit faptul că performanţele fondurilor de pensii trebuie judecate pe un orizont de timp mult mai lung, timp în care aceste fluctuaţii tind să nu mai apară atât de dramatice. Chiar dacă pe perioade de 6-12 luni pot exista intervale cu randamente negative, performanţele la 2, 5, 10 ani au şanse mult mai mari să fie positive iar activele din contul fondurilor de pensii să reprezinte o parte importantă a averii participanţilor la momentul pensionarii.

     

    ZF: Dacă pe termen lung investiţiile în acţiuni sunt câştigătoare de ce are P2 expunere mai mare pe titluri de stat?

    Adrian Stăvaru: Alocarea strategică şi tactică în diferite clase de active, inclusiv titluri de stat şi acţiuni, ţine cont, obligatoriu, de constrângerile impuse de legislaţia şi politicile de investiţii/prospectele care  guvernează plasamentele acestor fonduri.

    Fiecare fond are o plajă permisă pentru ceea ce numim active ponderate la risc şi implicit gradul de risc al fondului. Pentru a menţine fondul în limitele gradului de risc permis de lege şi de prospect, o mare parte din portofolii va fi obligatoriu investiţia în instrumente de tipul titlurilor de stat, care sunt considerate cu risc mai scăzut decât alte clase de active de tipul acţiunilor. Cu alte cuvinte, indiferent de randamentele aşteptate ale diferitelor clase de active, fondurile vor aloca un procent semnificativ în titluri de stat ca urmare a obligativităţii respectării legislaţiei şi politicilor de investiţii declarate în prospectele de emisiune.

     

    ZF: Ca şi dinamică, unde a lovit socul inflaţiei mai puternic – titluri de stat sau acţiuni – şi de ce?

    Adrian Stăvaru: Ambele clase de active au fost afectate, dar din motive oarecum diferite.

    În cazul titlurilor de stat, randamentele acestora au crescut, pe de o parte, datorită presiunilor inflaţioniste care au surprins negativ majoritatea băncilor centrale şi jucătorilor din piaţă, atât pe plan local cât şi pe pieţele externe. Aceste suprize negative au făcut şi mai acută necesitatea unor măsuri ferme de temperare a inflaţiei prin creşterea dobânzilor de politica monetară şi normalizarea politicii monetare de către băncile centrale, care sunt în plin proces de înăsprire a politicii monetare şi restrângere a lichidităţii din piaţă.

    Acţiunile, au fost afectate diferenţiat, cu efect negativ mai accentuat în cazul sectoarelor sensible la creşteri de dobânzi, cum ar fi sectoarele de creştere, sau sectorul tehnologiei, sectorul imobiliar (datorită creşterii ratelor de dobânzi şi scumpirii creditului), dar cu evoluţii pozitive în cazul sectorului energetic sau a resurselor de bază.

    Piaţa locală de acţiuni a fost afectată relativ mai puţin decât pieţele din regiune, din motive ce ţin probabil de lichiditatea mai scăzută, ponderea ridicată a sectorului energetic în total capitalizare, precum şi a structurii pieţei, în care o parte semnificativă din acţiuni sunt deţinute de fondurile de pensii care reprezintă investitori relativ pasivi.