BusinessMagazin

Tag: ministri

  • Ţara care permite eutanasia pentru cei care consideră că ”viaţa lor s-a terminat”. Ce reacţii a stârnit

    Miniştrii sănătăţii şi justiţiei vor să propună o lege prin care să legalizeze sinuciderea asistată şi pentru persoanele care simt că ”viaţa lor s-a terminat”, dar nu suferă de o boală în fază terminală.

    Miercuri, cei doi miniştri au transmis Parlamentului, într-o scrisoare, că oamenii care ”consideră că viaţa lor s-a terminat trebuie, în conformitate cu niştre criterii stricte şi atente, să li se permită să îşi încheie viaţa într-o manieră demnă pentri ei”. Ministrul nu a anunţat, însă, care va fi limita de vârstă.

    Vezi aici cum se poate face eutanasia pentru cei care consideră că ”viaţa lor s-a terminat”

  • Dacă înjuri că te-a blocat în intersecţie coloana oficială, pune şi pilda şefului de trib la socoteală

    Chiar dacă blochează toate intersecţiile şi poate fi acuzat de orice numai de discreţie nu, pentru că „atrage atenţia”, cum crede Constantin Dudu Ionescu, şi el fost şef la MAI, obiceiul coloanelor oficiale poate nu ar fi provocat atâta tensiune dacă, în toamna anului trecut, un poliţist n-ar fi murit la serviciu, în timp ce deschidea calea pentru fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea. Atunci au apărut semnele de întrebare. Cine şi, mai ales, în ce condiţii are dreptul să beneficieze de escorta echipajelor de poliţie, care este limita dincolo de care începe abuzul şi cât de „oficiale” erau, de fapt, misiunile în care miniştrii din Guvern dădeau traficul peste cap?

    Dacă înjuri că te-a blocat în intersecţie coloana oficială, pune şi pilda şefului de trib la socoteală. Explicaţia halucinantă a unui fost ministru de interne

  • Cioloş a dat afară patru miniştri; şi-a trimis şeful de cabinet la Comunicaţii

    Ministrul Comunicaţiilor-Marius Bostan, Educaţiei-Adrian Curaj şi ministrul delegat al Departamentului Românilor de Pretutindeni-Dan Stoenescu au fost demişi, a anunţat premierul Dacian Cioloş, iar ministrul Transporturilor, Dan Costescu, aflat pe lista neagră, a demisionat.

    Demisia vine ca urmare a declaraţiilor sale controversate legate de faptul că ”trenul este un lux”.

    “Recomandăm românilor să aleagă mijlocul de transport care li se potriveşte cel mai bine. Este normal să fie mai mare biletul de tren, în toate ţările civilizate este la fel. Trenul este un lux şi oamenii plătesc mai mult că să îl aibă. Suntem o ţară săracă şi trebuie să păstrăm limitele, dar va spun că sunt trenuri care sunt foarte bine puse la punct. Încercaţi trenurile spre mare şi o să aveţi o mare surpriză. Celelalte trenuri nu au obligaţia să aibă aer condiţionat. Sunt trenuri de lung parcurs, mediu parcurs şi scurt parcurs. Fiecare operator feroviar, dacă vrea să atragă clienţi, va oferi aer condiţionat”, a afirmat ministrul la Realitatea Tv.

  • Franţa şi Germania vor să transfome UE într-un “stat gigant”, după ce M.Britanie a ieşit din Bloc

    Miniştrii de Externe ai Franţei şi Germaniei ar fi dezvăluit, în faţa grupului de la Vişegrad, un plan de a transforma statele UE într-un superstat gigant, în care ţările membre ar trebui să renunţe la armata proprie sau la banca naţională, a anunţat postul polonez TVP Info, potrivit Express.co.uk.

    Fragmente din documentul de nouă pagini au fost publicate marţi, de televiziunea poloneză de stat, TVP Info, în timp ce liderii din Germania, Franţa şi Italia s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta despre ieşirea Marii Britanii din UE.

    TVP Info a anunţat că propunerea ar fi urmat să fie prezentată marţi seara în faţa grupului de la Vişegrad din care fac parte Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia, de către minstrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Patru miniştri, anchetaţi în privatizarea Petromidia. Cum explica Mihai Tănăsescu de ce nu a luat banii de la Patriciu

    Procurorii DIICOT au cerut Preşedintelui României încuviinţarea începerii urmăririi penale pentru fosţii ministri Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu şi Gheorghe Pogea, fiind suspectaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, în dosarul Rompetrol II.

    “În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanţelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai şi ministrul economiei şi comerţului, Popescu Ioan Dan şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, în urma unei înţelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson şi Nicolcioiu Alexandru, în sensul iniţierii şi promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale S.C.Rompetrol Rafinare S.A. la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice”, anunţă DIICOT într-un comunicat de presă.

    Astfel, la data de 24 octombrie 2003, a fost adoptată ordonanţa de urgenţă, nefiind respectate prevederile legale, un exemplu fiind că nota de fundamentare a ordonanţei a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiţiei la data de 27 octombrie 2003, “conţinutul acesteia fiind însă diferit de conţinutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normativ”.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Prima decizie pe care o va lua premierul Cioloş după Paşte

    „Urez tuturor Sărbători Luminate şi fericite! Să profitaţi de această scurtă pauză. A fost perioada în care v-am rugat să vă concentraţi pe pregătirea proiectelor pe care ni le-am asumat în acest mandat şi, după ce ne întoarcem din vacanţa de Paşte, am dori să avem o discuţie în care să ne concentrăm atenţia pe următoarea etapă pe care ne-o asumăm, şi anume aceea a livrării de rezultate concentrate pe proiectele pe care le-am lansat. Nu vreau să rămânem la stadiul de proiecte lansate şi să lăsăm impresia că doar lansăm idei fără să avem capacitatea de a livra rezultate”, le-a transmis premierul membrilor Cabinetului în şedinţa de guvern dinainte de Paşte.

    Dacian Cioloş i-a avertizat însă pe miniştri care va fi primul lucru pe care îl va face imediat după mini-vacanţă.

    Află aici prima decizie pe care o va lua premierul Cioloş după Paşte

  • Prima decizie pe care o va lua premierul Cioloş după Paşte

    „Urez tuturor Sărbători Luminate şi fericite! Să profitaţi de această scurtă pauză. A fost perioada în care v-am rugat să vă concentraţi pe pregătirea proiectelor pe care ni le-am asumat în acest mandat şi, după ce ne întoarcem din vacanţa de Paşte, am dori să avem o discuţie în care să ne concentrăm atenţia pe următoarea etapă pe care ne-o asumăm, şi anume aceea a livrării de rezultate concentrate pe proiectele pe care le-am lansat. Nu vreau să rămânem la stadiul de proiecte lansate şi să lăsăm impresia că doar lansăm idei fără să avem capacitatea de a livra rezultate”, le-a transmis premierul membrilor Cabinetului în şedinţa de guvern dinainte de Paşte.

    Dacian Cioloş i-a avertizat însă pe miniştri care va fi primul lucru pe care îl va face imediat după mini-vacanţă.

    Află aici prima decizie pe care o va lua premierul Cioloş după Paşte

  • Temă pentru tehnocraţi

    Sincer, nu vi se pare că tehnocraţii sunt un pic demotivaţi, lipsiţi de un ţel?Mă rog, un obiectiv par să aibă, acela de a nu supăra, sub nicio formă, partidele, dar nu ştiu dacă oamenii aceia care au manifestat cu ceva vreme în urmă au cerut aşa ceva. Aşa că, chiar dacă mandatul actualului cabinet nu se va întinde pe mai mult de un an, tot ar avea timp să meşterească unele chestiuni. De exemplu, să pună temelia bunăstării românilor. A tuturor românilor.

    Să explic: una dintre caracteristicile aparte ale crizei a fost şi este decimarea clasei de mijloc. Orice manual de economie vă va spune că medicul, avocatul, profesorul sau inginerul sunt componentele fundamentale ale unei economii sănătoase, asigurând consum, taxe, corectitudine, dezvoltare. Or în ultima perioadă am văzut din ce în ce mai multe studii care indică o scădere masivă a clasei de mijloc.
    Cel mai recent studiu este realizat de Pew Research şi indică faptul că, după mai bine de patru decenii în care a deţinut majoritatea, clasa de mijloc din Statele Unite a fost depăşită de săraci şi de bogaţi. În cifre este aşa: în 1971, 80 de milioane de americani erau în clasa de mijloc, şi doar 51 de milioane erau săraci şi foarte bogaţi. În 2015, 120 de milioane de americani erau clasă de mijloc, în timp de 121,3 milioane erau fie săraci, fie bogaţi (practic, numărul săracilor s-a dublat, iar cel al bogaţilor a crescut de 2,5 ori). Americanii din clasa de mijloc reprezintă acum doar 49,9% din populaţie, faţă de 61% în 1971.

    În Japonia, unde înainte de criză în jur de 90% din populaţie avea un nivel de trai rezonabil şi exista o clasă de mijloc puternică, se înregistrează o creştere a ratei de sărăcie, iar un japonez din cinci a pierdut 50% din venitul de dinaintea crizei. Portugalia are una dintre cele mai mari rate ale inegalităţii din spaţiul occidental, urmată de Italia, Gracia sau Spania – taman ţările care s-au aflat permanent pe „lista neagră“ a crizei. Dar inegalitatea a crescut şi în ţările nordice, în Suedia, Norvegia sau Finlanda.

    Şi mai trebuie să reţineţi un singur lucru: fiecare dolar suplimentar adăugat unui salariu redus înseamnă 1,21 dolari în plus pentru economia reală, în timp ce un dolar ajuns în contul unui ins cu venituri mari înseamnă doar 39 de cenţi în plus la PIB.
    Despre clasa de mijloc din România nu ştiu dacă are rost să vorbim, am văzut calcule care arată că reprezintă cam 8 procente din populaţie. Mai bine de 80% din angajaţi au salarii cuprinse între cel minim pe economie şi nivelul salariului mediu pe economie, şi doar 4% au salarii lunare mai mari de 1.000 de euro.

    Aşa că dacă aş fi un tehnocrat, la asta m-aş gândi: cum să fac, ce iniţiative, ce legi, ce măsuri economice să iau pentru ca angajaţii să câştige mai mult, iar economiştii să rămână fără marota aceea enervantă cu productivitatea redusă. Cum să tehnocrăţesc eu ca să fac să fie mai mult IT-işi, mai mulţi antreprenori, mai mulţi licenţiaţi, mai mulţi ingineri, mai mulţi mecanici şi mai mulţi meseriaşi de orice fel vor fi fiind ei, şi cum toţi aceştia să aibă de lucru. Oamenii să nu lucreze „pe 2 lei“, pentru că asta fac de 25 de ani, la propriu sau la figurat, ci să lucreze pe 20.000 de lei.

    Nu este o ironie.  Alţii au făcut aşa, şi o să dau exemplul unui stat cu care, în mândria noastră balcanică, nu ne-am compara, cu India. Bangalore este un oraş al tehnologiei, un Silicon Valley cu o economie de 9 miliarde de dolari şi cu 10.000 de milionari. Dar bazele acestui Bangalore au fost puse de liderii politici ai statului indian Karnataka, în anii ‘70, pe vremea când lumii occidentale softurile şi callcenter-urile indiene îi spuneau prea puţin. Dar oamenii aceia au luat terenuri, au construit, au făcut şcoli, au educat, au legiferat. Habar n-am dacă le-a spus cineva tehnocraţi.

    Cam asta e.

    Vă urez din partea redacţiei Business Magazin un an plin de satisfacţii, de reuşite şi de câştiguri. Şi vă îndemn să citiţi presa de business şi să folosiţi şi să colaboraţi cu presa de business. La Mulţi Ani!

    Ilustrez cu „Ziaristul“, aşa cum l-a văzut Victor Perelman.

     

  • DECLARAŢIILE DE AVERE ale miniştrilor din Cabinetul Cioloş. Ce averi au ministrul de Externe şi cel al Sănătăţii

    Declaraţia de avere a ministrului Lazăr Comănescu

    Ministrul de Externe deţine două terenuri în Vâlcea, cu suprafaţa totală de 7.500 metri pătraţi, şi o casă, toate moştenite de la părinţi. La acestea se adaugă o casă în Bucureşti şi un apartament, ambele moştenite de către soţie. Singurul imobil cumpărat de Lazăr Comănescu este un apartament de 63 metri pătraţi, achiziţionat în 1991.

    Anul acesta, ministrul de Externe, care a deţinut funcţia de consilier prezidenţial până la numirea în Cabinetul Cioloş, a cumpărat un autoturism BMW-X3.

    Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2015 care poate fi consultată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, în noiembrie 2014 ministrul de Externe a vândut un autoturism cu suma de 32.500 de euro.

    Şeful diplomaţiei nu deţine nici bijuterii, nici obiecte de artă.

    Comănescu declară şi trei depozite în valută cu valoarea totală de 235.000 de euro şi unul în moneda naţională în valoare de 51.000 de lei. De asemenea, în contul curent Comănescu are 30.000 de lei.

    În acest an, şeful diplomaţiei a câştigat 7.300 de euro în perioada 1 ianuarie -16 februarie ca ambasador la Berlin, la care se adaugă cei circa 60.000 de lei obţinuţi de la Administraţia Prezidenţială în cele nouă luni petrecute în echipa preşedintelui Klaus Iohannis, plus 30.000 de lei pensie.

    Soţia sa a câştigat 20.000 de lei lucrând în cadrul Academiei de Studii Economice.

    Declaraţia de avere a ministrului Patriciu Achima Cadariu

    Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Guvernului miercuri, Patriciu Achimaş Cadariu deţine două terenuri – unul cumpărat în 2011, în suprafaţă de 500 de metri pătraţi, şi unul achiziţionat în 2014, în suprafaţă de 1.087 de metri pătraţi, dar şi o casă în Cluj-Napoca, cumpărată în 2011, în suprafaţă de 126 de metri pătraţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    De asemenea, el are mai multe depozite bancare în care are aproximativ 300.000 de lei, dar şi conturi în valută în care deţine aproape 5.000 de euro.

    Ministrul Sănătăţii a încasat de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) “Iuliu Haţieganu”, unde este conferenţiar universitar, un salariu de 39.724 de lei, iar de la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca (IOCN), unde a deţinut funcţia de manager, suma de 103.663 de lei. El a înregistrat alte venituri, în sumă de 87.368 de lei, de la IOCN din patru proiecte derulate.

    La rândul său, Victoria-Violeta Alexandru, ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic, deţine un teren în comuna Vităneşti, judeţul Teleorman, moştenit în anul 2007, în suprafaţă de 0,8 hectare, şi un apartament în Bucureşti, dobândit în ianuarie 2015, în suprafaţă de 62 de metri pătraţi.

    Potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul Guvernului, ministrul pentru Consultare Publică si Dialog Civic a vândut, în mai 2015, un teren intravilan din comuna Vităneşti contra sumei de 23.000 de lei. Victoria-Violeta Alexandru are şi un credit de 55.000 de euro luat în ianuarie 2015 şi care are scadenţă în 2045.

    Ca venituri, ea a încasat un salariu de 45.000 de lei de la Asociaţia Institutul pentru Politici Publice şi dividende de 14.000 de lei de la o firmă de consultanţă, în timp ce soţul său a primit un salariu de 25.000 de lei de la Baza 90 Aviaţie.

    Membrii Guvernului Cioloş au depus jurământul de învestitură în 17 noiembrie.

    Guvernul Cioloş are 22 de membri, aceştia fiind: Vasile Dâncu – vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Costin Grigore Borc – vicepremier şi ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Lazăr Comănescu – ministrul Afacerilor Externe, Petre Tobă – ministrul Afacerilor Interne, Mihnea Ioan Motoc – ministrul Apărării Naţionale, Anca Dana Dragu Paliu – ministrul Finanţelor Publice, Achim Irimescu – ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Victor Vlad Grigorescu – ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Adrian Curaj – ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Vlad Alexandrescu – ministrul Culturii, Aura Carmen Răducu – ministrul Fondurilor Europene, Raluca Prună – ministrul Justiţiei, Cristina Paşca Palmer – ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Claudia Ana Costea – ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Marius-Raul Bostan – ministrul pentru Societatea Informaţională, Patriciu Achimaş-Cadariu – ministrul Sănătăţii, Elisabeta Lipă – ministrul Tineretului şi Sportului, Marian Dan Costescu – ministrul Transporturilor, Victoria-Violeta Alexandru – ministrul delegat pentru Dialog Social, Dan Stoenescu – ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, Ciprian Bucur – ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Ioan Dragoş Tudorache – şeful Cancelariei primului ministru

  • Un guvern politic poate fi înjurat. Cu tehnocraţii cum procedăm?

    Singura interacţiune directă a cetăţeanului cu un guvern politic este înjurătura, la birt, la restaurant sau la trattorie, depinde unde îl situează soarta. Altfel, după vârârea biletului de vot în urnă, cetăţeanul nu prea mai are a face prea multe, în afara unor inundaţii care să-i aducă la îndemână vreun premier în barca de trei jandarmi putere. Acum cetăţeanul a ieşit în stradă şi a dus la o schimbare pe care politicul a interpretat-o în felul lui, nu insist. Scriu acest text înaintea nominalizărilor de miniştri şi înainte de prezentarea vreunui program, dar, indiferent de ce şi-ar propune noul guvern, cred că şansele acestuia de reuşită trebuiesc puse într-un context.

    Să luăm contextul local: relaxare fiscală, salarii majorate, societate civilă profund nemulţumită, creştere economică da, nivel de trai ba, sforari politici care mizează pe uitarea populară şi care par spăsiţi, dar care poartă chiar în aceste zile un război furibund pentru primarii traseişti, în perspectiva alegerilor, partide care aleg să se spele cu mâna altuia şi care şi-au pus nu ochelarii de cal, ci cei de alegeri din 2016, iată un tablou incomplet, dar grăitor pentru începuturile mandatului celui de-al 17- lea premier al României, Dacian Cioloş.

    De pus în ramă mi se pare declaraţia copreşedintelui PNL Alina Gorghiu despre majorarea salariilor bugetarilor: „Am ajuns la concluzia că votul pentru acest proiect este esenţial… Aşteptăm un studiu de impact ulterior, care să arate în ce măsură este realizabilă această aplicare şi în ce măsură va putea fi efectiv aplicată. Acest lucru va putea fi realizat de noul guvern…“. În aceste condiţii, orice anticipare a acţiunilor tehnocraţilor este riscantă; singurul lucru de remarcat este apariţia unui guvern care nu mai e în conflict mai mult sau mai puţin deschis cu Palatul Cotroceni, şi asta după o bună bucată de vreme. Sigur, depolitizarea administraţiei sau relansarea investiţiilor sau lucrul la autostrăzi sau schimbarea legilor administraţiei ar fi binevenite, dar nu ştiu în ce măsură acestea nu se vor împotmoli în mlaştinile politicii dâmboviţene.

    Pe urmă vine contextul european, care începe cu garduri de sârmă ghimpată şi se termină la vest în ceaţa Marii Britanii, unde David Cameron are dileme majore care ar putea schimba profund Uniunea Europeană, şi la est în ceţurile Moscovei, care face tot felul de chestii, mie mi-au rămas în cap conducta de gaze cu nemţii, care scoate Ucraina din joc şi face din Germania distribuitorul Gazpromului, dar şi rachetele pe care le-a anunţat Vladimir Putin, rachete care ar putea evita scutul american. Altfel bătrânul continent este, pe scurt, „mulţumesc, rău!“.

    Nici contextul mondial nu este prea încurajator, şi spun asta mânat nu numai de multele conflicte în desfăşurare, din ce în ce mai multe, ci şi de faptele unora şi altora; cel mai recent pe lista mirărilor mele se situează demersul american de a repara centrala atomică iraniană pe care altădată aceiaşi americani o voiau închisă pentru că putea produce arme nucleare. America lucrului bine făcut!

    Să îi urăm succes domnului Cioloş, în cazul în care cabinetul domniei sale va trece de votul de învestitură!

    „Barul din Folies-Bergere“ al lui Manet şi o privire care a văzut multe.