Tag: ministri

  • Cum ar putea arăta noul Executiv: 16 ministere şi numele vehiculate pentru a conduce portofoliile

    După consultările dintre preşedintele Klaus Iohannis şi liderii partidelor parlamentare, propunerea actuală de premier înaintată de PNL, Ludovic Orban, ar putea fi cea aleasă pentru a conduce un nou Guvern compus din 16 ministere, au declarat surse politice, pentru MEDIAFAX.

    Ministerul de Externe ar urma să includă portofoliul Afacerilor Europene şi cel al Relaţiei cu Românii de Pretutindeni. Aici, ministrul propus ar putea fi Bogdan Aurescu, consilier prezidenţial pe politică externă şi fost ministru de Afaceri Externe.

    Pentru Ministerul Dezvoltării, Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, este una dintre cele mai discutate propuneri, conform surselor.

    De asemenea, Florin Cîţu ar putea ajunge noul ministru al Finanţelor. Acesta este liderul senatorilor PNL şi a fost de mult luat în discuţie ca ministrul de Finanţe din umbră, fiind mereu un oponent al măsurilor luate de ministrul actual interimar al Finanţelor, Eugen Teodorovici. Acest minister ar putea fi comasat cu Ministerul Economiei, cel al Energiei, ministerul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, dar şi Turismul, au explicat sursele pentru MEDIAFAX.

    La Ministerul Apărării un nume luat în calcul pentru a conduce portofoliul este Ovidiu Raeţchi, vicepreşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor.

    Ministerul Fondurilor Europene – Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie.

    Ministerul Muncii – Dan Vîlceanu, deputat PNL.

    Ministerul Transporturilor – Lucian Bode, fost ministru al Economiei

  • Luni are loc prima şedinţă de Guvern, după demisiile miniştrilor ALDE

    Pe ordinea de zi ar putea fi OUG anunţat de premierul Viorica Dăncilă, privind prelungirea termenului de înscriere la vot al românilor din Diaspora, după ce şeful Executivului l-a acuzat pe Klaus Iohannis că nu poate da ordonanţa, deoarece activitatea guvernului este blocată.

    În prezent trei ministere au rămas fără conducere: ministerul Mediului, al Energiei şi al Relaţiei cu Parlamentul.

    Miniştrii ALDE Viorel Ilie, Graţiela Gavrilescu şi Anton Anton au demisionat din funcţie pe 27 august, în urma deciziei lui Călin Popescu Tăriceanu de a ieşi de la guvernare.

    Ramona Mănescua rămas, însă, la ministerul de Externe.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Viorica Dăncilă a trimis, luni, la Cotroceni propunerile de miniştri

    CEx a stabilit, vineri, ca Dana Gîrbovan să fie propusă la Ministerul Justiţiei, Mihai Fifor la conducerea MAI, iar senatorul Şerban Valeca la portofoliul Educaţie, Ana Birchall vicepremier pentru parteneriate, iar Iulian Iancu vicepremier pe probleme economice, a anunţat preşedintele PSD, premierul Viorica Dăncilă.

    Şeful Executivului a explicat că vrea la Ministerul Justiţiei pe cineva din rândul magistraţilor, neînregimentat politic.

    Dana Gîrbovan a anunţat pe Facebook că şi-a depus demisia pentru că i se pare un gest firesc, astfel încât procedura de numire a sa în funcţia de ministru al Justiţiei să fie iniţiată.

  • Scandal în Franţa: Unul dintre miniştrii din partidul lui Emmanuel Macron este pus la zid pentru că ar fi organizat cine luxoase cu homari şi vin de peste 500 de dolari sticla pe bani publici

    Francois de Rugy, ministrul Energiei provenit din partidul En Marche al lui Emmanuel Macron, este pus la zid în Franţa după ce o investigaţie media a scos la iveală o serie de cine şi serate luxoase pe care el şi soţia sa le-au organizat când acesta conducea camera inferioară a Parlamentului, potrivit Bloomberg.

    De Rugy, care a condus Adunarea Naţională în perioada iunie 2017 – septembrie 2018, a declarat că el „susţine în continuare” decizia sa de a organiza zeci de cine cu „invitaţi ai societăţii civile”, unde sticlele de Chateau Cheval Blanc de 550 dolari, homarii şi şampaniile erau finanţate din bani publici.

    Mediapart, publicaţia online de jurnalism de investigaţie, a scos la iveală aceste cine într-un material care include fotografii şi liste cu participanţii la aceste cine.

    Minsistrul a răspuns public printr-o scrisoare adresată presei, prin intermediul unei emisiuni radio şi în cadrul unui discurs pe care l-a susţinut săptămâna aceasta într-o conferinţă de presă.

    De Rugy, ca ministru al Energiei, împinge agresiv strategia lui Macron de a reduce dependenţa Franţei de energie nucleară, de a spori aportul energiei regenerabile în consumul ţării şi de a promova vehicule electrice.

    Săptămâna aceasta, ministrul Transporturilor, Elisabeth Borne, a anunţat un plan ambiţios de a strânge anual 180 de milioane de euro printr-o nouă taxă pe biletele de avion cu plecarea din Franţa.

    Mai mulţi politicieni francezi, printre care fostul ministru socialist al energiei, Delphine Batho, au cerut demisia lui de Rugy.

    Guvernul a transmis printr-un purtător de cuvânt că acesta îşi va păstra poziţia.

    „Guvernul ţine foarte mult la problemele de etică şi transparenţă. Detaliile furnizate de de Rugy arată în mod evident că a fost vorba despre întâlniri şi contacte cu societatea civilă”, transmite Slibeth Ndiaye, purtător de cuvânt al guvernului, adăugând că aceste întâlniri ajută miniştrii „să înţeleagă mai bine societatea”.

     

  • ALERTĂ Miniştrii PSD-ALDE, convocaţi la Palatul Victoria

    ”Premierul i-a convocat pe miniştrii din cabinetul său pentru discuţie, probabil despre continuarea guvernării. Nu este o şedinţă”, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Premierul Viorica Dăncilă a declarat duminică seara că nu trebuie să îşi dea demisia din Guvern, deoarece alegerile au fost pentru europarlamentare, nu pentru parlamentare şi că, dacă cineva doreşte să cadă guvernul, trebuie depusă moţiune de cenzură.

    „Cei care au cerut (demisia,n,.r), probabil nu cunosc legea sau sunt rău intenţionaţi. E vorba despre votul românilor, dar vă reamintesc, căderea unui guvern se face prin moţiune de cenzură. Nu am de ce (să işi dea demisia, n.r.). Am în spatele meu atâţia români care şi-au pus încrederea în noi, acest guvern. Categoric au incredere în noi. S-a votat pentru europarlamentare, nu s-a votat pentru parlamentare. Dacă se vrea demiterea Guvernului, se depune moţiune de cenzură”, a declarat premierul Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă, despre OUG fiscală: Am chemat toţi miniştri să vedem ce modificări facem

    „Legat de OUG 114. Am spus că este nevoie de flexibilitate şi de aceea am chemat miniştri ca fiecare să spună ce probleme sunt pe fiecare capitol în parte. Ceilalţi miniştri au discutat fiecare pe linia domniei sale astfel încât acolo unde sunt probleme să vedem ce modificări facem. Asta nu înseamnă o cedare. Nu înseamnă că cine strigă mai tare, ăla are dreptate”, le-a spus Dăncilă, luni, primarilor de comune în cadrul celei de-a XXII-a sesiune ordinară a Adunării generale a Asociaţiei Comunelor din România (A.Co.R.).
     
    Aceasta a adăugat că modificările care vor fi aduse ordonanţei fiscale vor fi aduse în concordanţă cu cerinţele primarilor.
     
    „Vrem ca modificările pe care le facem să fie în concordanţă cu problemele pe care le aveţi dumneavoastră. Vreau să schimbăm acest mod de abordare. Problemele trebuie să vină dinspre dumneavoastră către noi că să putem lua deciziile care se impun”, a conchis Dăncilă.
     
  • Bucureşti, România, Uniunea Europeană

    Aderarea la Uniunea Europeană a fost un episod mult mai important decât cel din 2004, atunci când România a devenit membru al NATO, pentru că Uniunea Europeană acoperă toate zonele economice şi sociale, nu doar cele legate de apărare.

    Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta preşedinţia română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. „Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexitul şi cadrul financiar multianual post-2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

    Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată, prin rotaţie, de toate statele membre; e o întâmplare, aşadar, că preluăm frâiele într-un moment marcat de atât de multe evenimente. Nimeni nu putea anticipa, în 2007, că „divorţul“ oficial al Marii Britanii de UE va avea loc în timpul preşedinţiei române; la fel, nimeni nu se putea gândi, în acel moment de expansiune, la influenţa tot mai mare a curentelor eurosceptice.

    România trebuie însă să gestioneze toate aceste lucruri, trecând totodată peste o serie de neînţelegeri – să le numim astfel pentru a evita un termen mai dur, aşa cum ar fi conflicte – pe care oficialii de la noi le-au avut cu cei de la Bruxelles în ultimele luni ale anului 2018.

    O primă provocare a preşedinţiei României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.

    Următoarea prioritate a României va fi să adopte cadrul financiar multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naţionale cu responsabilitatea de moderator neutru.

    Tot în perioada preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 şi va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători. În septembrie 2017 preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut României şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.

    Calendarul oficial al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice şi culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniştrilor apărării, 30 ianuarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, la Banca Naţională a României, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor interne şi a miniştrilor justiţiei, 6-8 februarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor finanţelor publice, 6 aprilie, la Banca Naţională a României.

    România va preda ştafeta preşedinţiei Consiliului UE Finlandei la 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituţiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European.

    România vs. Uniunea Europeană

    Relaţia noastră cu Europa este, în prezent, una complicată. Aspectele negative sunt multe şi nu are rost să le enumerăm; cele pozitive se referă mai ales la modul în care românii percep Uniunea Europeană, fiind încă una dintre naţiunile cu un grad mare de acceptare a structurii interstatale – 50% dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018. Deşi în scădere cu 2% faţă de prima parte a anului trecut şi cu 7% faţă de aprilie 2017, procentajul este peste media europeană de 42%.

    Într-un articol publicat la începutul acestui an, Financial Times vorbea de contextul „ironic“ în care România preia preşedinţia Consiliului UE: agenda celor şase luni include declanşarea procedurilor de infringement împotriva Poloniei şi Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. România nu va încerca ştergerea acestor puncte din program, cred cei de la FT, pentru că toţi ochii vor fi aţintiţi asupra Palatului Victoria; dar procedurile de infringement au oricum şanse mici de a-şi atinge scopul final, şi anume anularea dreptului de vot pentru o ţară, fiind nevoie de votul în unanimitate al celorlalte 27 de ţări.

    Mai multe publicaţii franceze au tratat subiectul preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România cu scepticism, criticând „derivele antieuropene de la Bucureşti” şi comparând România cu „o bătaie de cap pentru Europa”.

    „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles complet ce înseamnă să prezidezi ţările din Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citat de Le Monde, pentru a exemplifica atmosfera în care România a preluat la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE.

    Publicaţia Le Parisien a comparat România cu „o bătaie de cap pentru Europa”, criticând „guvernul care trage cu gloanţe roşii spre Bruxelles”.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România pentru următoarele şase luni a fost comparată ca gravitate de către Le Parisien cu procesul de Brexit şi alegerile europarlamentare din luna mai. Situaţia din România a fost dezbătută şi în presa italiană, de către cotidianul La Repubblica, în care preşedinţia preluată de România este privită drept un motiv de nelinişte la nivel european, tot din cauza atitudinii şi acţiunilor partidului de guvernare.

    Ce poate câştiga România în aceste şase luni?

    În cadrul unui interviu acordat anul trecut pentru Business Magazin, eurodeputatul Siegfried Mureşan a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. „Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, spunea atunci Mureşan.

    A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil cu preşedinţia bulgară, explică eurodeputatul. „Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 milioane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca pe o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene.“

    Pe de altă parte, George Ciamba, numit ministru pentru afaceri europene în a doua parte a anului trecut, declara într-un interviu acordat Mediafax că vor fi mai multe dosare care vor rămâne legate de preşedinţia României: acordul de comerţ liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme şi semnarea acordului de comerţ liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, aniversarea a 10 ani de la parteneriatul estic sau summitul de la Sibiu. „Este foarte important să înţelegem: coeziunea, ca valoare comună europeană, înseamnă unitate şi cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni şi jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o şi care au fost de succes“, a mai spus Ciamba.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un moment care vine o dată la 14 ani şi care poate aduce prestigiul ţării ce deţine funcţia, dar şi unul care poate creşte gradul de influenţă al unui stat în cadrul instituţiilor europene. Indiferent de cum vor decurge următoarele şase luni, România şi-a câştigat deja locul în cărţile de istorie.

  • Remanierea a fost votată în CExN al PSD. Cum arată noul guvern Dăncilă 2.0

    Astfel, CExN a votat pentru numirea următorilor miniştri:

    – Muncă: deputatul Marius Budăi în locul Liei Olguţa Vasilescu,

    – Economie: senatorul Niculae Bădălau în locul lui Dănuţ Andruşcă,

    – Transporturi: deputatul Lia Olguţa Vasilescu în locul lui Lucian Şova,


    – Apărare: senatorul Gabriel Leş, fost ministru al Apărării în Guvernul Grindeanu, în locul demisionarului Mihai Fifor,

    – Cultură: senatorul Daniel Breaz în locul lui George Ivaşcu.

    Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat, luni, la Parlament, pentru numirea în funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale a lui Harry-Ilan Laufer, fost membru în cabinetul Mihai Tudose, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din partid.

    Laufer îl va înlocui, astfel, pe actualul titular de la Dezvoltare, Paul Stănescu.

    Harry-Ilan Laufer a fost ministru pentru Mediul de Afaceri în Guvernul Mihai Tudose. Anterior, în cabinetul Sorin Grindeanu, Laufer a fost secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

    Laufer este membru PSD Neamţ din 2017.

    Potrivit CV-ului, acesta vorbeşte nativ trei limbi: română, engleză şi ebraică.

    Ilan Laufer a fost „master scuba diver” şi a atins „recordul naţional la înot liber”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Începe marea remaniere. Premierul Viorica Dăncilă anunţă că a terminat evaluarea miniştrilor: Nu pot da nume

    “Eu nu-mi permit ca să mă implic în ceea ce priveşte justiţia. Nu am spus părerea unui sau altuia, am dat răspunsuri aplicate. Am menţionat că am terminat evaluarea, că am făcut această evaluare nu legată de anumite persoane. Am făcut o evaluare în funcţie de îndeplinirea măsurilor din programul de guvernare. Urmează să expun această evaluare în cadrul CEX. Vom hotărî împreună când va avea loc această şedinţă. Nu vă pot da nume. Evaluarea s-a făcut în funcţie de măsurile din programul de guvernare. Eu prezint evaluarea, dar trebuie să avem un vot şi din punct de vedere politic am să văd care e susţinerea din partea CEx. Nu pot spune acum vor pleca un număr de miniştri şi vor rămâne atâţia”, a declarat Viorica Dăncilă.

    Premierul a precizat că încă nu a fost stabilită data la care va avea loc şedinţa Comitetului Executiv Naţional PSD.

    “Vom avea o discuţie pe fiecare minister în parte. Nu am stabilit încă data. În acelaşi timp cred că e necesar ca într-o săptămână să avem…”, a completat Viorica Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Începe marea remaniere. Premierul Viorica Dăncilă anunţă că a terminat evaluarea miniştrilor: Nu pot da nume

    “Eu nu-mi permit ca să mă implic în ceea ce priveşte justiţia. Nu am spus părerea unui sau altuia, am dat răspunsuri aplicate. Am menţionat că am terminat evaluarea, că am făcut această evaluare nu legată de anumite persoane. Am făcut o evaluare în funcţie de îndeplinirea măsurilor din programul de guvernare. Urmează să expun această evaluare în cadrul CEX. Vom hotărî împreună când va avea loc această şedinţă. Nu vă pot da nume. Evaluarea s-a făcut în funcţie de măsurile din programul de guvernare. Eu prezint evaluarea, dar trebuie să avem un vot şi din punct de vedere politic am să văd care e susţinerea din partea CEx. Nu pot spune acum vor pleca un număr de miniştri şi vor rămâne atâţia”, a declarat Viorica Dăncilă.

    Premierul a precizat că încă nu a fost stabilită data la care va avea loc şedinţa Comitetului Executiv Naţional PSD.

    “Vom avea o discuţie pe fiecare minister în parte. Nu am stabilit încă data. În acelaşi timp cred că e necesar ca într-o săptămână să avem…”, a completat Viorica Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro