BusinessMagazin

Tag: depreciere

  • Deprecierea rublei ar putea aduce bugetul Rusiei pe surplus, după deficit de 9,2 miliarde de dolari în 2013

     Scăderea rublei ar putea avea un impact pozitiv de 28 de miliarde de dolari asupra veniturilor în acest an, situaţie în care bugetul ar înregistra excedent, potrivit unor estimări publicate, marţi, de Higher School of Economics din Moscova.

    Rubla a coborât de la începutul anului cu 7,5% faţa de un coş valutar format din dolar şi euro, folosit de banca centrală pentru definirea unui coridor în care este tranzacţionată moneda.

    Deprecierea rublei scade cheltuielile interne ale statului, precum cele pentru pensii, în comparaţie cu veniturile generate de materiile prime, precum petrolul, ale căror preţuri pe piaţa internaţională sunt stabilite în dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a urcat la 4,4916 lei/euro. Monedele din regiune se depreciază după violenţele din Ucraina

     În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4873 lei/euro.

    Totodată, rata de schimb leu/dolar american a coborât cu 0,11 bani, la 3,2674 lei/dolar.

    Leul s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, iar cursul de referinţă a crescut de la 3,6718 lei/franc la 3,6770 lei/fran.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul, aproape de 4,5 lei/euro. Monedele din regiune se depreciază după violenţele din Ucraina

     La deschiderea şedinţei de miercuri, pe piaţa interbancară de la Bucureşti euro era cotat la 4,4825 lei, cu 0,65 – 0,85 bani (0,14% – 0,19%) sub nivelurile de la închiderea sesiunii anterioare, de 4,4890 – 4,4910 lei/euro.

    Ulterior, rata de schimb a început să crească treptat, în cadrul unor tranzacţii cu volume în creştere. Cel mai ridicat nivel tranzacţionat a fost atins la scurt timp după ora 10:00, când euro a fost tranzacţionat la 4,4950 lei, cu 0,4 – 0,6 bani (0,09% – 0,13%) peste închiderea de marţi.

    La ora menţionată, pe piaţa interbancară euro era cotat la 4,4930 – 4,4950 lei, cu 0,4 bani (0,09%) peste nivelurile de marţi din jurul orei 16:30, de 4,4890 – 4,4910 lei/euro.

    Cursul de schimb a fost sub 4,5 lei/euro în ultimele trei săptămâni.

    După prima oră a şedinţei interbancare de la Bucureşti, zlotul şi forintul se depreciau cu 0,4% şi, respectiv, cu 0,7% în raport cu euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.

  • Cine răceşte când strănută SUA

    Monedele naţionale ale economiilor expuse la astfel de ieşiri de capital va trebui să fie lăsate să se deprecieze spre a face faţă deteriorării condiţiilor de finanţare externă, recomandă FMI, iar acolo unde sunt constrângeri în privinţa cursurilor de schimb din cauza condiţiilor fiscale ori a riscului de inflaţie, ar fi necesară o combinaţie între politici macro mai restrictive şi măsuri de reglementare şi supraveghere mai ferme.

    Pe ansamblu, economiile emergente şi în curs de dezvoltare sunt aşteptate să crească în 2014 cu 5,1% şi cu 5,4% în 2015.

    Tensiunile speculative de pe pieţele financiare sunt în prezent în creştere, în condiţiile în care reducerea treptată a programului de stimulente monetare neconvenţionale de către Rezerva Federală a început şi este aşteptată să se încheie în acest an. Economia americană a crescut în ultimul trimestru din 2013 cu 3,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în condiţiile unei expansiuni cu 3,3% a cheltuielilor de consum, cea mai semnificativă din 2010 încoace. În al treilea trimestru, creşterea PIB a fost de 4,1%, iar creşterea consumului a fost de 2%.

    Cum era de aşteptat, continuarea redresării economice a SUA a fost confirmată de decizia Rezervei Federale din această săptămână de a reduce cu încă 10 mld. pe lună programul de achiziţii de obligaţiuni, la 65 mld. dolari, în încercarea de a dezobişnui treptat pieţele financiare de dependenţa faţă de tiparniţa sa. Factorul decisiv în comportamentul Fed îl constituie însă evoluţia şomajului, care s-a redus constant, ajungând în prezent la 6,7%.

  • Şi aşa au cântat la liră (turcească)

    Previzibil, primele afectate de decizia Fed au început să fie monedele economiilor emergente, întotdeauna vulnerabile la intrări şi ieşiri masive de capitaluri speculative, iar unda a început cu economiile deja devenite vulnerabile din cauza unor dezechilibre macro, în special legate de deficitele de cont curent, şi din cauza instabilităţii politice, ca Ucraina, Argentina şi Turcia.

    După revoltele violente din vara trecută contra regimului premierului Recep Tayyip Erdogan, Turcia continuă să se confrunte cu un şir de scandaluri de corupţie la nivel înalt, cu tot cu acuzaţii la adresa justiţiei care ar fi controlată de acelaşi premier Erdogan, astfel încât protestele violente au reînceput. Anul trecut, lira a pierdut 30% din valoare faţă de dolar, iar de la jumătatea lui decembrie până acum a mai pierdut încă 10%.

    Autoritarismul premierului s-a manifestat, mai nou, şi în cazul băncii centrale, a cărei decizie de a majora dobânzile a fost criticată puternic de Erdogan, pe motiv că destabilizează economia. Pentru orice eventualitate, Erdogan a anunţat însă că lucrează la un “plan B sau C” pentru economie şi susţinerea lirei, care va fi anunţat în curând. În acelaşi timp, banca centrală a majorat puternic estimarea de inflaţie pentru 2014, de la 5,3% la 6,6%.

    Analiştii financiari enumeră pe lista viitoarelor posibile victime ale ieşirilor masive de capital speculativ ţări ca India, Indonezia, Africa de Sud şi Thailanda.

  • Cel mai slab început de an din 2010 şi până în prezent pentru leu

    “Prima etapă a deprecierii (aproximativ în prima săptămână din 2014) a survenit pe fondul creşterii aversiunii faţă de riscul implicat de investiţiile în zone emergente, respectiv ca urmare a intrării masive la cumpărare pe dolarul american, în virtutea continuării măsurilor de contracţie monetară în SUA şi în anul curent; în consecinţă, a avut loc ieşirea din zona emergentă a capitalurilor speculative, întrucât asumarea riscurilor nu mai face sens atunci când dolarul oferă randamente în creştere şi riscuri mici”, a arătat Cosmin Enache, director general adjunct al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest. Întărirea dolarului american la început de an a dus astfel la deprecierea monedelor din regiune inclusiv în raport cu euro: după primele şapte zile din ianuarie, leul a scăzut cu aproape 0,7% faţă de euro, zlotul şi coroana cehă cu aproape 0,6%, iar forintul cu aproximativ 1,1%.

    Cea de-a doua etapă de depreciere a leului a fost determinată de măsurile de relaxare a politicii monetare, ciclu început de BNR încă de anul trecut.

    În primăvara lui 2013, guvernatorul BNR anunţa că România va intra într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară; BNR a redus dobânda de referinţă la 5% în iulie, iar prin scăderile ulterioare aceasta a încheiat anul trecut cu valoarea de 4%. “Teoretic, ar fi fost de aşteptat ca leul să înregistreze o anumită depreciere în consecinţă, dar scăderea dobânzii de referinţă a avut anul trecut influenţe foarte reduse asupra monedei naţionale”, a precizat Cosmin Enache.

    Lucrurile au stat diferit în această lună, când BNR a redus dobanda cheie la 3,75% şi, în acelaşi timp, a scăzut semnificativ şi neaşteptat ratele rezervelor minime obligatorii, astfel încât cca 4 miliarde de lei sunt eliberate către bănci, crescând surplusul de lichidităţi din piaţă. “Amploarea măsurilor plus reconfirmarea oficială a zonei de echilibru urmărită de BNR- respectiv oscilaţiile cursului leu/euro de până la 5%- au susţinut o depreciere a leului de aproape 1% faţă de euro în doar două zile pe pieţele financiare. Deprecierea ar fi putut fi şi mai mare, dar rezultatele slabe (anunţate pe 10 ianuarie) privind piaţa americană a muncii au dus la scăderea USD faţă de euro şi la o creştere a apetitului pentru risc, fapt care a susţinut monedele regionale; ca urmare, pe termen scurt, zlotul şi forintul- de exemplu- s-au apreciat uşor, iar scăderea leului a fost plafonată”, a precizat Cosmin Enache. Ulterior, după 15 ianuarie, variaţiile monedei naţionale au scăzut în intensitate comparativ cu evoluţia din prima parte a lunii.

    Ce urmează?

    “Cred că în 2014 leul ar putea fi mai sensibil faţă de măsurile BNR, varianta unei noi reduceri atât a dobânzii de referinţă, cât şi a rezervelor minime obligatorii fiind posibilă în acest an, mai ales în contextul în care inflaţia va rămâne în scădere. În plus, piaţa aşteaptă ca FED să reducă în continuare programul de relaxare cantitativă, iar întărirea USD (ca efect) va pune- cel mai probabil- din nou presiune pe monedele regionale, deci inclusiv pe leu.Să menţionăm însă ca devalorizarea leului îi dezavantajează pe unii, dar are şi avantaje; desigur că, pe de o parte, defavorizează populaţia şi firmele cu credite în euro; pe de altă parte însă, susţine exporturile oferind un impuls de creştere cererii externe pentru produsele româneşti. Cel mai important lucru însă este ca paritatea să nu fie foarte volatilă, limitând astfel posibilităţile de prognoză ale agenţilor economici, însă sunt sigur că de acest aspect va avea grijă Banca Naţională”, a arătat Cosmin Enache.

     

  • Cursul BNR a urcat la 4,5447 lei/euro, aproape de MAXIMUL din 2013

     O rata de schimb superioară, de 4,5535 lei/euro, a fost publicată de banca centrală la 7 iunie. Acest nivel reprezintă si nivelul maxim al anului precedent.

    Leul a început să scadă semnificativ încă de miercuri seara, traiectoria fiind influenţată de declaraţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, după prima şedinţă a Consiliului de Administraţie al băncii centrale pe probleme de politică monetară.

    Isărescu a afirmat miercuri că moneda naţională ar trebui să scadă după reducerea dobânzii şi a rezervelor minime obligatorii la lei, precizând, totodată, că se teme că un astfel de scenariu s-ar putea să nu aibă loc, deşi deprecierea din ultima perioada a fost de numai 1%. Guvernatorul BNR a calificat, totodată, variaţii de 5% ale leului drept “normale”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a crescut la 4,5290 lei/euro, nou nivel MAXIM al ultimelor şase luni

     O rata de schimb superioară, de 4,5340 lei/euro, a fost publicată de banca centrală la 20 iunie 2013. Maximul anului trecut a fost de 4,5535 lei/euro, anunţat pe 7 iunie.

    Banca centrală a publicat miercuri un curs de referinţă în scădere, la 4,4979 lei/euro.

    Leul s-a apreciat iniţial miercuri, pe fondul relaxării politicii monetare a BNR, însă evoluţia a fost corectată în urma declaraţiilor guvernatorului băncii centrale.

    “Acesta a numit variaţii de 5% ale leului în jurul valorilor curente drept «normale», menţionând în acelaşi timp că se teme mai degrabă de lipsa potenţialului de depreciere a leului în urma măsurilor recente (…) Pe scurt, credem ca deciziile semnificative de ieri (miercuri, n.r) şi toleranţa la volatilitate sugerează că BNR nu este îngrijorată de eventuale presiuni puternice asupra leului. Totuşi, prognoza noastră de intărire a monedei locale pe termen scurt s-a mai temperat, întrucât oscilaţiile respective au avut loc pe volume semnificative, ceea ce sugerează o consolidare la nivelurile actuale”, potrivit unui raport ING Bank transmis joi dimineaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum i-a mers leului în 2013

    “Leul a avut o evoluţie pozitivă în primele 11 luni ale anului 2013, apreciindu-se uşor raportat la Euro; luna decembrie nu a fost însă favorabilă monedei naţionale, aceasta scăzând cu aproape 0,9% faţă de Euro: neînţelegerile de pe scena politică internă au afectat mediul economic şi au transmis către investitori semnale privind o anumită instabilitate; în plus, la reuniunea sa din 17-18 decembrie, Rezerva Federală a SUA a anunţat că, începând cu luna ianuarie a anului 2014, va reduce cu cca 11,7% programul de relaxare cantitativă, iar acest anunţ a adus volatilitate în pieţe. Referitor la scăderea semnificativă a Coroanei cehe în 2013, trebuie să reamintim că evoluţia nesatisfăcătoare a economiei a determinat Banca Naţională a Cehiei să intervină pe piaţa de schimb valutar pentru a deprecia moneda, cu obiectivul de a impulsiona exporturile şi a creşte inflaţia, aflată la un nivel îngrijorător de scăzut”, a arătat Silviu Pojar, sales manager în cadrul sucursalei din România a Noble Securities, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

    La nivelul întregii Europe, lira turcească a marcat cea mai mare depreciere faţă de euro în 2013, moneda prăbuşindu-se cu cca 25%, atât ca urmare a numeroaselor conflicte de stradă care au avut loc în Turcia, cât şi din cauza scandalurilor de corupţie izbucnite în decembrie, care au afectat guvernul de la Ankara. “Contextul rămâne delicat: situaţia din Turcia pare a fi încă destul de departe de o rezolvare completă şi, în plus, ar putea fi de aşteptat anumite dezechilibre generate de devalorizarea semnificativă a Lirei turceşti şi creşterea neîncrederii investitorilor, iar faptul că economia sa depinde de împrumuturi externe nu avantajează deloc Turcia în acest moment”, a arătat Silviu Pojar.

    Pentru moneda unică europeană, 2013 a fost un an pozitiv, euro apreciindu-se cu aproape 4,4% faţă de dolarul american; în decembrie, moneda unică europeană a atins maximul ultimilor doi ani raportat la USD. “Unii investitori au considerat că Fed a redus prea puţin programul de achiziţii de obligaţiuni, aşa încât moneda americană “a ratat” o apreciere consistentă în decembrie”, a precizat Silviu Pojar. Tot luna trecută Standard & Poor’s a retrogradat cu o treaptă ratingul de credit pe termen lung al Uniunii Europene, de la “AAA” la “AA+”, agenţia de rating acuzând deteriorarea situaţiei financiare. “Evenimentul nu a afectat însă încrederea investitorilor în Euro, moneda unică europeană apreciindu-se în decembrie faţă de Dolarul american, pe fondul altor semnale considerate de pieţe drept favorabile pentru euro”, a mai explicat Pojar.

    De altfel, aproape toate monedele din UE s-au apreciat în 2013 în raport cu Dolarul american, iar Leul s-a aflat în grupul celor care au marcat creşteri semnificative, având în vedere că la finele lui decembrie moneda naţională a înregistrat o apreciere de cca 3,7%, comparativ cu cotaţia sa de la începutul anului faţă de USD. “Aşteptările sunt mari în 2014 atât în ceea ce priveşte Europa, cât şi SUA; moneda unică europeană va avea nevoie de reconfirmări puternice în ceea ce priveşte economia regiunii pentru a-şi putea menţine aprecierea faţă de USD. Anul curent este important pentru Euro şi din prisma faptului că Letonia trece oficial la moneda unică europeană, devenind al 18-lea stat membru al Zonei Euro. În ceea ce priveşte România, evoluţiile economiei locale se anunţă a fi pozitive în acest an; 2014 ar putea fi însă volatil pentru moneda naţională, având în vedere că alegerile (prezidenţiale şi europarlamentare) ar putea stimula apariţia unei instabilităţi politice, care s-ar reflecta desigur în pieţele financiare”, a precizat Pojar.