Tag: depreciere

  • Prăbuşirea burselor şterge 7% din pensiile private Pilon II ale românilor în T1/2020. APAPR: Este o depreciere temporară

    Asociaţia Pensiilor Administrate Privat (APAPR) a calculat că prăbuşirea pieţelor financiare determinată de răspândirea COVID-19 în aproape toate ramurile economiei a şters 6,7% în trei luni din activele fondurilor de pensii private. 

    APAPR cataloghează această scădere drept o depreciere temporară şi nu o pierdere. „Experienţa tuturor crizelor precedente ne arată că fondurile de pensii private sunt însă printre actorii financiari cel mai puţin afectaţi de volatilitate, întrucât îşi investesc activele şi fac plăţi pe termen foarte lung“, arată APAPR.

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România au la februarie 2020, cele mai recente date, 40 mld. lei în titluri de stat, respectiv 63% din totalul plasamentelor, şi 12,7 mld. lei în acţiuni, adică 20%, potrivit ASF.

    Prin urmare, cea mai mare parte a contribuţiilor de 3,75% din salariul brut a circa 7,5 milioane de salariaţi din România se duc în titluri de stat, în cea mai mare parte emise de Ministerul Finanţelor. Pe de altă parte, în primele trei luni din 2020, bursa de la Bucureşti s-a prăbuşit cu 24%, în linie cu pieţele de capital din străinătate, acolo unde au investiţii şi viitorii pensionari prin intermediul P2.

    „Viitorii pensionari nu sunt afectaţi de aceste scăderi conjuncturale, iar puţinii participanţi care ies la pensie în această perioadă din Pilonul II sunt protejaţi de mecanismul garanţiei absolute (nivelul total al pensiei nu poate fi mai mic decât valoarea contribuţiilor minus comisioanele legale) şi de performanţele investiţionale trecute ale fondurilor de pensii”, menţionează APAPR.

    Asociaţia, al cărei preşedinte este Radu Crăciun, director general al BCR Pensii, notează că performanţele fondurilor de pensii trebuie judecate pe termen lung şi că panica nu este justificată în cazul unor scăderi pe termen scurt, cauzate de evenimente obiective precum actuala criză globală.

    „Odată cu aşteptata revenire economică, pieţele financiare îşi vor reveni şi ele, la fel şi rezultatele fondurilor de pensii şi de investiţii, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată, inclusiv după criza financiară din 2007-2009. Cel mai recent exemplu de revenire îl avem chiar în anul 2019, când performanţa medie a fondurilor de pe Pilonul II de pensii a fost de 11,8% după cea de doar 1% în 2018, cauzată de efectele nefaste ale OUG 114/2018”. 

  • Mugur Isărescu, despre deficitul bugetar şi deprecierea leului: Este un moment greu

    “Eu cred, o spun de la început, apropo de ce am văzut ieri pe la televiziuni şi aşa mai departe, cum cred eu că s-au distorsionat unele mesaje, că abordarea Guvernului este corectă. Nu putem să le luăm pe toate să le discutăm. Mai întâi şi întâi trebuie să vedem care este situaţia clară a bugetului. Sprijin cu toate forţele ideea de a se termina cu arieratele create de buget pentru că orice întârziere a plăţilor făcute de către buget creează un lanţ de arierate. Scrie asta şi în teorie. Atunci când într-o societate apar arierate uitaţi-vă şi la buget, să nu fie el sursa acestor arierate, acestor întârzieri. Şi apoi dacă din întârzierile acestea mai omori pe câte unul, de unde să îşi ia bugetul resurse? Sau influenţezi creşterea economică”, a spus Isărescu.

    Guvernatorul a notat că discuţiile despre deprecierea monedei naţionale nu îşi au rostul dacă deficitul la finalul anului este de 4,4% la finalul anului, aşa cum se estimează.

    “După care, dacă cifra (deficitului) este 4,4%, terminăm discuţia cu cursul de schimb. Păi ce rost are să o porţi, nu? Să echilibrezi contul extern când 80% din dezechilibrul extern vine din deficitul fiscal. Orice depreciere a cursului nu face decât rău. Bineînţeles că o să apară cineva să spună: guvernatorul ajută Guvernul. Nu? Păi ajutăm Guvernul, ajutăm ţara. Banca Naţională lucrează cu orice guvern îl dă ţara. Avem acest guvern şi îl ajutăm. Nu este ceva anormal”, a afirmat Isărescu.

    El a mai spus că în primul rând trebuie rezolvate problema deficitului şi cea a finanţării acestuia în finalul anului şi că la un moment dat va urma şi dezbaterea despre legea pensiilor.

    “După care la ce trebuie să ne gândim? Într-adevăr avem acum o problemă. Pe asta o rezolvăm întâi şi după ce ne lămurim şi cât e deficitul şi rezolvăm şi problema care se numeşte finanţarea deficitului pentru acest sfârşit de an, ajungem şi la dezbaterea despre pensii. Dacă din dezbaterea despre pensii singurul lucru care iese este că Banca Naţională a României sau economistul şef, nu era nici Banca Naţională, cere prorogarea legii pensiilor, amânarea, nu am făcut nimic. Nici nu are el dreptul să ceară aşa ceva, şi nici noi. E o decizie politică. Valentin Lazea, înţeleg, a făcut nişte analize de cifre. Dar uitaţi unde s-a dus dezbaterea, încotro a luat-o, în altă parte”, a spus Mugur Isărescu.

    Guvernatorul a mai notat că până la legea pensiilor mai sunt multe lucruri de lămurit şi că Guvernul are bufferul încă aproape întreg. Totodată, el a spus că nu e de bun augur să-l folosească, în condiţiile în care există exces de lichiditate în piaţă, iar cheltuirea lui ar aduce costuri pentru bancheri şi pentru banca centrală.

    Isărescu a mai notat că guvernul nu trebuie “jupuit” prin dobânzi mai mari, pentru că nu ar fi timpul “de pedepse în momentul actual”.

    “Presiuni de accentuare a dezechilibrului, asta ne trebuie? Avem resurse? Păi cum să nu avem dacă există exces de lichiditate. Toată chestiunea e să stăpânim lucrurile. Să nu pornim numai de la ideea (că) guvernul are deficit mai mare, haideţi să-l jupuim acuma, să luăm dobânzi mai mari, să-l pedepsim. Nu cred că e timp de pedepse în momentul actual. Pur şi simplu trebuie să înţelegem că trecem printr-un moment mai greu dar controlabil, administrabil”.

    Isărescu a reiterat că momentul prin care trecem este unul greu, dar controlabil.

    “Apoi trebuie să ne aşezăm, cu calm, după ce lămurim şi sfârşitul ăsta de an, să construim bugetul pentru la anul care este şi mai greu de făcut. Dar cu calm, responsabilitate, profesionalism”, a încheiat guvernatorul.
     

    Isărescu: Dacă vrem reducerea deficitului extern trebuie redus deficitul bugetar

    “Probabil cel mai vizibil barometru al existenţei unor dezechilibre fundamentale precum deficitul de cont curent, dar şi al schimbării de sentiment al percepţiei (n.r. investitorilor şi a pieţelor internaţionale), inclusiv din cauza unor factori emoţionali, este piaţa valutară. Iar evoluţiile recente din această piaţă, inclusiv în context regional, sunt relevante. Eu spun relevante şi nu am spus niciodată alarmante. (…) Noi, la banca centrală, ne menţinem opinia că o corecţie a deficitului extern, necesară, când se va întâmpla, nu se va putea face doar prin deprecierea cursului de schimb. Şi nici nu cred că e bine, dacă vedem exact din ce e făcut deficitul de cont curent”, a spus Isărescu.

    El a explicat că dacă avem deficit fiscal de 4,4% dintr-un deficit extern de 5,5%, corecţia prin cursul de schimb nu poate acoperi decât ce rămâne din deficitul extern, adică deficitul de 1% reprezentat de deficitul privat neguvernamental. Totodată, Isărescu a spus că o depreciere a cursului nu face decât să majoreze deficitul bugetar.

    “Trebuie să ne adresăm deficitului guvernamental dacă vrem reducerea deficitului extern, iar o depreciere a cursului nu face decât să majoreze deficitul guvernamental. Încarcă povara finanţării deficitului. Avem povară mare a finanţării deficitului. La fel ca şi o majorare a dobânzilor. Noi la banca centrală ne menţinem opinia că corecţia deficitului extern trebuie făcută în principal prin corecţia deficitului public. Iar acest lucru nu se poate face dintr-odată”, a adăugat guvernatorul.

    Isărescu a spus că deprecierile moderate ale cursului de schimb, consemnate în ultimii ani, de 2-3%, au mai degrabă rolul de a tempera presiunile de pe piaţă şi de a evita formarea şi alimentarea altor dezechilibre, precum şi readucerea competitivităţii la un nivel acceptabil după creşterea costurilor cu energia şi forţa de muncă.

    El a reiterat că majorările de taxe în timpul unei scăderi economice ar accentua numai ciclul negativ şi că dacăautorităţile nu vor face corecţiile la vremea potrivită pieţele le vor obliga să le facă ulterior.
     

  • Argentina în cădere liberă: Bursa ţării se prăbuşeşte cu peste 30% iar moneda este în derivă pe fondul alegerilor electorale

    Pesoul argentinian şi bursa din Argentina au scăzut abrupt luni după ce preşedintele Mauricio Macri, liderul de centru-dreapta al ţării, a înregistrat o performanţă slabă în primul tur de alegeri, potrivit CNBC.

    Macri a pierdut duminică acest tur la o diferenţă mult mai mare faţă de aşteptări, ceea ce îi scade dramatic şansa de a mai fi reales în luna octombrie pentru un nou mandat.

    Bursa principală din Argentina a scăzut cu peste 35% luni, reprezentând a doua cea mai proastă şedinţă din anii 50 şi până acum, potrivit Reuters.

    În acelaşi timp, pesoul argentinian s-a depreciat cu peste 25% faţă de dolarul american.

    Rezultatul electoral a afectat şi titlurile de stat argentinene denominate în euro să scadă cu 11 cenţi, potrivit Reuters.

    Argentinienii se tem că alegerile electorale pregătesc terenul pentru revenirea la putere a fostului preşedinte Cristina Fernandez de Kirchner, în contextul în care Fernandez a primit 47,4% din voturi versus 32,3% în cazul lui Macri.

    Analiştii financiari se tem că perspectivele unei reinstituiri a populiştilor cu accente de stânga ar putea creşte şansa unui posibil faliment, ceea ce a declanşat un răspuns puternic din partea pieţelor.

    Preşedintele a pus accent pe mediul de business şi a promis că va continua cu politicile de austeritate dacă va fi reales în fruntea ţării, însă perspectivele acestei stabilizări economice şi a politicilor de austeritate nu i-au mulţumit pe locuitorii Argentinei, unde o recesiune este în plină desfăşurare iar inflaţia se ridică la peste 50%.

     

  • Dezastru pentru Marea Britanie: Lira sterlină se prăbuşeşte la minimul ultimilor doi ani

    Lira sterlină s-a depreciat la minimul ultimilor doi ani pe fondul perspectivelro eocnomice slabe într-o piaţă care pariază că banca centrală va fi nevoită să reducă dobânzile, potrivit Bloomberg.

    Moneda a atins cel mai slab nivel din aprilie 2017 în contextul în care statisticile pe vânzările sectorului de retail din Marea Britanie arată o încetinire şi pe fondul sugestiilor economiştilor potrivit cărora economia se îndreaptă spre cel mai prost trimestru din 2012 până în prezent.

    Pieţele financiare se aşteaptă ca Banca Angliei să reducă dobânzile anul viitor pe fondul condiţiilor economice slabe.

    Astfel, lira sterlină s-a depreciat cu 0,6% la o paritate de 1,2443 faţă de dolar, cel mai scăzut nivel din aprilie 2017 până în prezent.

    Stabilitatea lirei sterline a fost ameninţată în uiltimele săptămâni de temerile politice generate de Brexit şi de alegerea unui nou premier.

    Per total, lira sterlină a scăzut cu circa 2% de când premierul Theresa May a dat de înţeles că urmează să se retragă din funcţie.

     

     

     

     

  • Aveţi economii în lei? Cât cred analiştii că va ajunge euro

    “Peste 84% dintre analişti anticipează o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7946, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8541. Rata anticipată a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2020/aprilie 2019) a inregistrat o valoare medie de 4,03%”, menţionează analiza CFA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Erdogan atacă: Bancherii vor plăti scump după alegeri pentru deprecierea lirei

    „Dacă aveţi de gând să sprijiniţi valuta străină de pe piaţă şi să vă angajaţi în acţiuni provocatoare, veţi plăti scump”, a declarat Erdogan dumincă, în timpul campaniei electorale din Istambul.
     
    Avertizarea lui Erdogan vine la o zi după ce autorităţile de reglementare din Turcia au dechis o anchetă împotriva JPMorgan Chase & Co şi a altor bănci, cu scopul de a opri cel mai puternic declin al lirei de la criza de anul trecut.
     
    „Acum, autoritatea de reglementare bancară a făcut câteva mutări. Dar ar trebui să ştie că vor plăti pentru acest lucru după ce se vor încheia alegerile. Sancţiunile vor fi emise de Trezorerie şi Ministerul Finanţelor”, a mai spus Erdogan.
     
     În ultimele săptămâni lira s-a depreciat din cauza unor zvonuri care susţin că declinul rezervelor indică faptul că banca centrală se foloseşte de fondurile sale pentru a controla moneda înainte de alegerile din 31 martie, potrivit Bloomberg.
     
  • Leul s-a depreciat: Se apropie periculos de minimul tuturor timpurilor

    Leul a avut o evoluţie slabă şi pe piaţa interbancară, unde euro a fost cotat la 4,77 lei.
     
    Şi preţul aurului a făcut un salt, de la 175,8695 lei la 177,3664 lei gramul, dar este încă departe de maximul pe 6 ani atins în februarie, când gramul de aur a fost cotat la 181,3376 lei.
     
    Şi francul elveţian se află pe o tendinţă crescătoare în ultimele zile, de la 4,1769 lei pe 7 martie la 4,1920 lei pe 13 martie.
     
  • Leul s-a depreciat: Se apropie periculos de minimul tuturor timpurilor

    Leul a avut o evoluţie slabă şi pe piaţa interbancară, unde euro a fost cotat la 4,77 lei.
     
    Şi preţul aurului a făcut un salt, de la 175,8695 lei la 177,3664 lei gramul, dar este încă departe de maximul pe 6 ani atins în februarie, când gramul de aur a fost cotat la 181,3376 lei.
     
    Şi francul elveţian se află pe o tendinţă crescătoare în ultimele zile, de la 4,1769 lei pe 7 martie la 4,1920 lei pe 13 martie.
     
  • Întrebările anului 2019: Cât se va mai deprecia leul şi la cât va ajunge cursul?

     

    Nici nu s−a terminat bine prima lună din an, că semnele de întrebare au început să apară din toate direcţiile, în toate domeniile, lăsând companiile în cumpănă tocmai în vremea stabilirii bugetelor şi a strategiilor de afaceri. Ce ne va aduce 2019?Cât se va mai deprecia moneda naţională?

    Leul s-a aflat miercuri în cea de-a şaptea zi consecutivă de scădere la minime istorice, ajungând la un curs de schimb leu/euro  de 4,7601 lei, ca urmare a unei creşteri de 0,91% faţă de ziua anterioare. Cursul este influenţat de dezechilibrele din comerţul exterior, dar şi de mediul politic, iar deprecierea va continua.

    Analiştii financiari spun că se vor testa şi niveluri mai ridicate, nefiind exclusă o depreciere a leului şi de 2-3%.

    4.7601

    reprezintă valoarea atinsă de cursul de schimb leu⁄euro luni, 28.01 înainte de închiderea ediţiei, ca urmare a unei
    creşteri de 0,91% faţă de marţi, acesta reprezentând un minim istoric pentru moneda naţională

    Întrebările anului 2019: Cât se va mai deprecia leul şi la cât va ajunge cursul?