BusinessMagazin

Tag: AVANTAJE

  • Isărescu: Bucureştiul poate intra şi mâine în zona euro, dar trebuie să intre toată România

     “Intrarea într-un bloc monetar înseamnă nu numai alt nivel de dezvoltare, ci şi de omogenitate a economiei, a societăţii, care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Într-o ţară baltică, unde populaţia o găseşti în capitală şi încă vreo două oraşe, concentraţia este foarte mare. Dacă am lua zona Bucureştiului şi Ilfovului, au un nivel de dezvoltare similar cu zona Lisabona sau Berlin. Bucureştiul s-ar putea integra foarte repede în zona euro, dar la 30 de kilometri de Bucureşti se află acest loc minunat care se numeşte Las Fierbinţi, dar la peste 100 de kilometri de Bucureşti se găsesc locuri mai puţin plăcute şi trebuie să intre şi ele în zona euro, nu numai Bucureştiul”, a declarat Isărescu, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti la împlinirea a 150 de ani de educaţie superioară modernă.

    El a arătat că aderarea la zona euro este o decizie politică importantă şi a apreciat consensul politic în privinţa unei orizont de aderare al preşedintelui şi premierului, care au indicat anul 2018.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BERD a acordat un credit de 5 milioane de euro grupului spaniol Roquet pentru o fabrică nouă lângă Ploieşti

     “Împrumutul va fi folosit pentru a co-finanţa o fabrică nouă. (…) Pentru a satisface cererea în creştere pentru produsele sale, compania a decis să-şi extindă capacitatea de producţie prin deschiderea unei noi fabrici. România a fost aleasă datorită avantajelor sale competitive”, se arată într-un comunicat al BERD.

    În fabrica din România, Roquet va produce cilindri cu diametru mare, folosiţi în producţia bunurilor de capital, în principal în agricultura şi utilaje de construcţii. Începerea construcţiei este programată pentru aprilie 2014, iar producţia efectivă este planificată să înceapă în 2015.

    “Când am analizat diverse destinaţii pentru investiţie, ne-am dat seama că România oferă avantaje multiple, printre care şi o atmosferă de afaceri pozitivă. Sprijinul puternic al BERD a fost factorul decisiv pentru hotărârea noastră de a construi o fabrică nouă în România, prima, de altfel, din afara Spaniei. Suntem încrezători că de la această bază industrială de lângă Ploieşti ne vom extinde cu succes gama de produse şi vom intra pe pieţe noi”, a declarat Cipriano Gomez, directorul executiv al Roquet Hydraulics.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin: Zăpada a venit la timpul potrivit pentru agricultură

     Constantin a fost întrebat dacă se gândeşte la un sprijin financiar pentru producătorii agricoli în urma intemperiilor.

    “În această perioadă cred că producătorii agricoli au avut beneficii, pentru că m-am uitat şi de câteva zile urmăresc hărţile, stratul de zăpadă. La nivel naţional existau două pericole, pe de o parte lipsa de umiditate, care începe să se resimtă pentru că într-adevăr am avut rezerve de umiditate în sol din lunile septembrie, octombrie, dar începea să dispară. A venit această zăpadă la timpul potrivit pentru acest motiv. Al doilea pericol pe care îl aveam era legat de posibil îngheţ, care iată se preconizează a veni în perioada următoare. Dacă nu aveam zăpadă, plantele erau expuse şi riscam producţia”, a precizat Daniel Cosntantin.

    El a arătat că, în mare parte, avantajele pentru producătorii agricoli sunt evidente în această perioadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul poate considera anumite tranzacţii ca artificiale, dacă se obţine avantaj fiscal fără profit

     Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de lege prin care stabileşte condiţiile în care o tranzacţie sau chiar o serie de tranzacţii pot fi considerate de fisc drept artificiale, foarte multe dintre aceste criterii având un caracter general şi neclar.

    Potrivit proiectului de act normativ, tranzacţiile pot fi considerat artificiale dacă se derulează într-o manieră care în mod normal nu ar fi utilizată în cadrul unor practici comerciale considerate rezonabile, dacă includ elemente care au efectul de a se compensa sau de a se anula reciproc sau dacă sunt circulare ca natură.

    De asemenea, inspectorii fiscali pot declara o tranzacţie ca fiind artificială în cazul în care conduce la obţinerea de avantaje fiscale semnificative, dar acest lucru nu se reflectă în riscurile comerciale asumate de contribuabil sau în fluxurile sale de numerar, sau profitul preconizat înainte de impozitare este nesemnificativ în comparaţie cu valoarea avantajelor fiscale scontate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spania recuperează producţia transferată deceniul trecut în China, datorită scăderii salariilor

     Producătorul spaniol de îmbrăcăminte Priviet Sportive SL a început să recâştige clienţii pierduţi în perioada 2007-2009 în favoarea furnizorilor din China, în principal datorită scăderii salariilor, potrivit Bloomberg.

    “În perioada de boom din sectorul construcţiilor, femeile din mediul rural nu erau interesate să câştige 700 sau 800 de euro pe lună. Acum, oamenii sunt şomeri, au ajuns cu spatele la zid. Au nevoie de salarii care li se păreau ridicole în trecut”, a declarat pentru Bloomberg directorul general al companiei, Alcazar Barranco.

    Priviet Sportive estimează pentru anul 2013 venituri de 15 milioane euro, mai mult decât dublu faţă de nivelul de la sfârşitul deceniului trecut. Printre clienţii companiei se numără şi El Corte Ingles, cel mai mare retailer din Spania, care alături de alte lanţuri de magazine preferă să mute producţia din China înapoi în ţară, pentru a scăpa de perioada îndelungată de aşteptare pentru livrări, mai ales având în vedere trendul de creştere a salariilor de pe piaţa chineză.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • V-aţi plictisit de Valea Prahovei? Iată câteva alternative pentru vacanţa de iarnă

    Parcul Natural Apuseni şi Parcul Naţional Piatra Craiului sunt considerate adevărate „mine de aur” pentru dezvoltarea ecoturismului în România şi se anticipează că numărul vizitatorilor va creşte, potrivit reprezentanţilor proiectului “Imbunatatirea sustenabilitatii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Muntii Carpati”, finantat de Fondul Global de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) România şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în parteneriat cu WWF, Parcul Natural Vânători Neamţ atrage turiştii prin numărul mare de mănăstiri şi pensiuni, unde posibilităţile de recreere sunt diverse: centrul de vizitare al parcului unde pot fi admiraţi zimbrii reintroduşi în libertate, plimbări cu sania, echitaţie, spa, vizite la grădina zoologică „Dragoş Vodă” unde cele 10 de hectare găzduiesc cerbi carpatini, urşi, mistreţi, lupi, numeroase specii de păsări. 

    Cea mai frumoasă pârtie de schi din Apuseni (GALERIE FOTO)

    În Parcul Natural Munţii Maramureşului, vizitatorii beneficiază de pachete turistice complexe care includ, printre multe altele, şi  plimbări cu mocăniţa, una dintre atracţiile Văii Vaserului.Un studiu realizat în Croaţia de Institutul Turismului a constatat, de exemplu, că există o sumă suplimentară de până la 24 – 32% din preţ pe care vizitatorii sunt dispuşi să o plătească pentru hoteluri amplasate în zone de pădure şi că peisajul este un factor decisiv în alegerea hotelului.

    Cea mai ieftină pârtie de schi din România.

    Tarifele sunt de trei ori mai mici faţă de Valea Prahovei – GALERIE FOTO

    Valorificate la potenţialul lor maxim, aceste zone pot susţine bugetul statului, potrivit reprezentanţilor proiectului   „Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi”. Potrivit studiului, parcurile naţionale şi naturale din Munţii Carpaţi pot aduce în timp mulţi bani în plus la bugetul ţării. Beneficiul cumulativ al acestora este de 9 miliarde de euro pentru următorii 25 de ani, luând în calcul gestionarea durabilă a ecosistemelor.

    42 de milioane de euro s-ar putea strânge în plus la bugetul statului dacă turismul în doar cinci parcuri naţionale şi naturale din Munţii Carpaţi ar fi promovat şi stimulat de autorităţi. Aceste zone de o frumuseţe rară nu duc lipsă de turişti în niciun anotimp, însă numărul lor ar putea creşte dacă ariile protejate ar avea parte de o infrastructură şi de servicii mai bune. 

    Analiza face pentru prima dată o evaluare comparativă a două sisteme de management al ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi şi demonstrează care este impactul economic al ariilor protejate asupra unor sectoare ale economiei – turism, ape minerale, resurse de apă, agricultură, silvicultură şi vânătoare – pe o perioadă de 25 de ani.


     

  • Corlăţean: Există o dezangajare la nivelul Cotroceniului în privinţa pactului de coabitare

     “Am fost unul dintre cei care, fiind interfaţă a statului cu exteriorul, am simţit avantajele climatului de stabilitate politică, de colaborare interinstituţională, după anul trecut care a fost complicat”, a mai spus Corlăţean la Digi 24.

    El a susţinut că va face eforturi să menţină “un minim de colaborare instituţională, în interesul statului”.

    “După toate jocurile politice şi obstacolele din ultima vreme, şi chestiunea cu CFR Marfă, spun clar că există o dezangajare la nivelul Cotroceniului din pactul de coabitare. Nu pot decât să iau notă de acest lucru”, a declarat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • John Bercow, criticat după ce a afirmat că imigranţii est-europeni muncesc mai bine ca britanicii

     Potrivit publicaţiei Daily Mail, preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului britanic a mai declarat că sosirea a mii de imigranţi din Europa de Est aduce avantaje importante ţării sale. El a evocat un “val important” de persoane care au venit în ultimii ani în Marea Britanie şi a lăudat etica muncii lor în comparaţie cu a britanicilor.

    Aceste declaraţii au provocat critici pe tema neutralităţii politice stricte necesare exercitării funcţiei pe care o ocupă, Bercow, provenind din rândul conservatorilor, fiind criticat pentru un comportament “ruşinos”.

    “Cred că este necesar ca situaţia să fie controlată şi monitorizată în privinţa imigraţiei – orice stat care vrea să îşi protejeze cetăţenii trebuie să facă acest lucru – dar există şi avantaje importante”, a declarat el într-o vizită la Parlamentul din Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe alţii i-a îngropat, lui i-a triplat afacerea. Cum poate deveni o criză economică un manual de business

    TREBUIT SĂ LUĂM DECIZII IMPORTANTE ŞI FOARTE RAPID ŞI A TREBUIT SĂ NE BAZĂM FOARTE MULT PE INSTINCT ŞI EXPERIENŢA MANAGERIALĂ„, povesteşte Tolga Oran, sales & marketing country manager la Gefco România. În perioada 2008-2009, criza economică a afectat „pe mulţi dintre clienţii nostri şi, cu un efect de domino, s-a reflectat şi în activitatea noastră„. Compania a văzut volumele scăzând dramatic, mai mulţi clienţi având probleme financiare, iar obiectivele stabilite – din ce în ce mai ambiţioase – păreau şi mai greu de atins.

    În ciuda acestui lucru, cifra de afaceri a companiei a crescut neîntrerupt, fiind în 2011 cu 264% mai mare decât în 2007; în 2011, profitabilitatea companiei a fost de 6,9%, „mult peste aşteptările pieţei„, spune Oran. „Compania a câştigat permanent clienţi noi, un exemplu fiind chiar 2012, an în care Gefco a câştigat 28 de clienţi noi. Creşterea a poziţionat compania în topul operatorilor logistici din România, fiind pe locul doi din punct de vedere al cifrei de afaceri şi pe primul loc din punct de vedere al profitabilităţii„, afirmă Oran.

    Tot el povesteşte că de la instalarea recesiunii, echipa de management a trebuit să ia decizii importante şi foarte rapid; „a trebuit să ne bazăm foarte mult pe instinct şi experienţa managerială„. Gefco a făcut ajustări de buget rapid şi a reuşit, în cele din urmă, spune reprezentantul său, „să păstrăm tot personalul, chiar să creştem echipa comercială„. Despre această perioadă, Tolga Oran spune că „a fost un moment de vârf în cariera mea fiindcă a trebuit să trec de la rolul de manager la cel de lider„.

    Lucrează în sectoruI logistic de peste zece ani, începând cu grupul Omsan în Turcia şi a fost ulterior relocat în România pentru a pune bazele organizării comerciale, pentru a încheia primele contracte şi a coordona activitatea de vânzări şi de business development. În 2007, s-a alăturat grupului Gefco, ca sales & marketing country manager. Firma era la începutul activităţii în România şi punea bazele echipei – „eu deja cunoşteam piaţa din România şi aveam experienţa demarării unui business„.

    PENTRU A DEPĂŞI PIEDICILE RIDICATE DE CRIZĂ ŞI A PLASA COMPANIA PE UN TRASEU CRESCĂTOR ERA ÎNSĂ NEVOIE DE MAI MULT. „Trebuie să recunosc că mi-a fost de ajutor şi experienţa acumulată în timpul crizei economice din 2000 din Turcia, când eram la începutul carierei mele profesionale – din această experienţă am învăţat câteva lecţii importante şi anume să fii tot timpul cu ochii pe evoluţia economică şi de business şi să păstrezi o viziune de ansamblu„, povesteşte reprezentantul Gefco.

    La 34 de ani, managerul turc conduce cinci divizii principale, responsabile de dezvoltare pentru toate locaţiile din România, incluzând sediul central şi agenţiile/platformele Arad, Curtici, Piteşti, Craiova, Constanţa, Otopeni. Coordonează o echipă de business development, aşadar „rolul nostru este de a construi şi de a coordona activitatea de bugetare în ansamblu. Obiectivele financiare sunt responsabilitatea noastră directă; bugetul pe care îl administrez este de peste 40 mil. euro.

    Tolga Oran coordonează persoane din departamente precum marketing şi comunicare, vânzări şi administrare conturi naţionale, key account management şi administrare conturi globale, business development, inginerie proiecte şi studii.

    Tolga Oran va apărea în a opta ediţie a catalogului „100 de tineri manageri de top„

  • Avantajul unei diplome în plus

    “Angajatorii caută, în general, oameni cu un CV cât mai stufos şi foarte mulţi se uită la studiile candidaţilor, dacă au sau nu diplome de MBA sau EMBA şi în funcţie de aceste criterii fac o primă selecţie. Din acel punct încolo, angajaţii trebuie să demonstreze că pot şi practica foarte bine”, spune profesorul Bodo Schlegelmilch, decanul WU Executive Academy, programul de EMBA al Universităţii din Viena, prezent şi în România. Într-adevăr, la conducerea companiilor de pe piaţa locală, fie că este vorba despre prima linie de management sau despre middle manageri, numărul celor care au o diplomă de MBA sau EMBA creşte de la an la an. Cu o oarecare domolire a ritmului în ultimii patru ani din cauza costurilor destul de mari pe care le presupune participarea la cursuri, tendinţa rămâne însă actuală.

    Până în 2008, aproape în exclusivitate cheltuielile erau suportate de companii, care ofereau angajaţilor un MBA sub formă de beneficiu extra-salarial sau instrument de motivare profesională. Din 2008 încoace, au început să apară cursanţi care făceau pe cont propriu această investiţie în dezvoltarea lor profesională sau ajungeau la un compromis împreună cu angajatorul şi împărţeau costurile. “În momentul de faţă, o treime din cursanţi plătesc programul din propriul buzunar, iar restul sunt sponsorizaţi de companiile pentru care lucrează. Acest lucru este valabil pentru România, dar în Germania şi Austria raportul este invers”, subliniază Schlegelmilch.

    Pentru cei care vor să cuantifice exact cum anume şi în cât timp se amortizează investiţia, datele sunt destul de clare. Pentru început, trebuie să plătească 35.000 de euro pentru cele 14 luni în care vor urma programul de EMBA. Dintre cei care termină, aproximativ 35% ajung în funcţii de top management, adică preşedinte, CEO, managing director sau membru în consilii de supraveghere, în condiţiile în care în momentul începerii programului doar 20% ocupă o astfel de poziţie. Apoi, statisticile celor de la WU arată că peste 25% dintre absolvenţi primesc o mărire salarială de 50%, iar 7% chiar o dublare a venitului lunar. Financial Times, care face o monitorizare constantă a programelor de MBA şi EMBA, mai prezintă o cifră: în medie, absolvenţii au un salariu de 112.000 de euro pe an, adică peste 9.000 de euro pe lună.

    Schlegelmilch crede că dincolo de motivare şi dorinţa de a avea angajaţi mai bine pregătiţi, companiile oferă MBA-uri şi EMBA-uri şi dintr-o altă raţiune. “Este în interesul multinaţionalelor să aibă pe plan local oameni bine pregătiţi, care să-i înlocuiască pe expaţi pentru că managerii locali au avantajul expertizei locale, sunt familiarizaţi cu piaţa şi asta contează mult.”

    În momentul de faţă, cele mai căutate sunt MBA-urile specializate, care urmăresc competenţele adaptate unei industrii anume şi mai puţin cunoştinţele generale de business. 33% dintre cursanţii WU Executive Academy urmează cursurile unui MBA specializat în domeniul financiar. 15% vor să se specializeze în IT, 9% în retail, 7% în industrie şi 6% în industria bunurilor de larg consum şi energie. Cel din urmă este, de altfel, şi cel mai scump, costul celor 14 luni de program ajungând la 45.000 de euro.

    Cei care se înscriu într-o astfel de cursă, pe care mulţi ar numi-o “nebună”, sunt întotdeauna oameni care se află într-un moment important al carierei lor şi care cunosc în detaliu lumea de business. Majoritatea au circa 13 ani de experienţă în domeniul în care lucrează, au o vârstă medie de 36-37 de ani, iar trei din zece cursanţi sunt femei.