BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Continua cresterea

    Tranzactiile cu cele mai lichide 10 actiuni de la BVB au fost realizate la preturi cu 0,96% mai mari fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 0,7%.
    Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta traiectoria primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile era cotat la ora 13:30 cu 1,3% peste valoarea de luni.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 4,4 milioane de lei (1 milion de euro). Cele mai lichide societati de investitii erau BRD-Groupe Societe Generale (BRD), SIF Transilvania (SIF3), Biofarm (BIO) si Banca Transilvania (TLV). Actiunile BRD erau cotate la 8,200 lei, pret in crestere cu 0,6% fata de referinta, SIF Transilvania (SIF3) la 0,424 lei, pret in crestere cu 2,4% fata de referinta, Biofarm (BIO) la 0,182 lei, pret in crestere cu 4% fata de referinta, iar Banca Transilvania (TLV) erau tranzactionate la 1,15 lei, pret in crestere cu 1,8% fata de referinta.

    Cele mai semnificative cresteri le-au inregistrat actiunile BIOFARM (BIO) cu 4% peste referinta si Farmaceutica Remedia Deva (RMAH) cu 3,7% peste referinta. Cele mai mari scaderi ale pretului de tranzactionare le-au avut Petrolexportimport (PEI) cu 8,4% sub referinta si Amonil (AMO) cu 4,9% sub referinta .

     

  • Cum ar putea ajunge chineza stapana limbilor straine

    La zece ani aranja fructele si legumele pe taraba bunicului
    din Londra, cand a implinit 11 deja stia sa dea rest clientilor, la
    12 se targuia cu furnizorii pentru a obtine cel mai bun pret, iar
    pentru cea de 15-a aniversare tot ce si-a dorit a fost propria
    taraba. Cam asa suna drumul spre statutul de milionar al lui
    Charlie Trumper, personajul imaginat de Jeffrey Archer in romanul
    “As the Crow Flies” (publicat in Romania cu titlul “In linie
    dreapta”). Charlie a invatat arta comertului de la bunicul sau,
    care i-a predat si una dintre cele mai importante lectii ale
    comertului – sa vorbeasca pe limba clientului.
    Desi povestea romanului lui Jeffrey Archer este pura fictiune,
    lectia bunicului lui Charlie este cat se poate de reala. Se pare ca
    la asa ceva s-au gandit si americanii, care atunci cand China a
    inceput sa se remarce ca una dintre cele mai mari economii ale
    lumii, au inceput sa-si inscrie progeniturile la lectii de limba
    chineza.
    Economistii spun ca evolutia economiei chineze este cea mai
    mare surpriza a ultimelor decenii. Economia Chinei a depasit-o pe
    cea a Germaniei in 2007, ocupand pozitia a treia in ierarhia
    mondiala, dupa Statele Unite si Japonia, conform Bloomberg. Oficiul
    de statistica din China a anuntat ca PIB a crescut cu 13% in 2007,
    la 25.731 de miliarde de yuani (2.552 de miliarde de euro), valoare
    care depaseste performantele celei mai mari economii din Europa,
    Germania, care a atins in 2007 un PIB de 2.424 de miliarde de euro,
    calculat la ratele de schimb medii din 2007.
    Gratie perspectivelor de business pe care le reprezinta o
    astfel de piata, numarul de ore de limba chineza in scolile primare
    si in liceele din SUA a crescut cu aproape 200% in 2008 comparativ
    cu 2004, conform Asia Society, o organizatie neguvernamentala care
    promoveaza studiul limbii chineze. Popularizarea cursurilor de
    chineza a fost stimulata si de fondurile guvernamentale care au
    incurajat invatarea acestei limbi. Departamentul de Stat american a
    acordat in 2005 fonduri de 1,3 miliarde de dolari pentru ca scolile
    americane sa introduca module de limba chineza. “Pastrarea
    statutului de superputere al SUA depinde de noua generatie, iar
    americanii, considerati cei mai importanti antreprenori din ultimul
    secol, trebuie sa ramana in frunte”, spune Hong Li, lector in
    cadrul departamentului de limbi moderne de la colegiul
    Ithaca.
    Sa notam ca limba chineza este cea mai raspandita de pe glob,
    dialectele sale fiind vorbite de 1,3 miliarde de oameni in toata
    lumea. Pentru comparatie, la nivel mondial exista aproximativ 700
    de milioane de vorbitori de engleza si 80 de milioane de vorbitori
    de franceza.
    In ceea ce priveste invatamantul romanesc, acesta pare sa aiba
    in vedere nu numai piata chineza, ci si tarile nordice sau
    Balcanii. Cel putin asa sugereaza cererea pentru cursurile de limbi
    straine. In conditiile in care puterea este inca in mainile
    “clasicilor”, adica a limbilor engleza, franceza, germana sau
    spaniola, amatorii de culturi mai putin promovate se inscriu la
    centrele specializate in limbi straine. Centrul Fides are in oferta
    cursuri pentru 28 de limbi straine, printre care bulgara, ceha,
    croata, japoneza sau chineza, Echo a inclus atat limbi slave, cat
    si scandinave sau chineza, ebraica si turca, iar Ariel are in
    portofoliu cursuri de araba, chineza, olandeza, japoneza si limbi
    slave.
    Piata locala de cursuri de limbi straine a evoluat oarecum in
    pas cu raporturile economice dintre puterile lumii. “Oferta de
    predare a limbilor straine mai putin cunoscute a fost lansata de
    multa vreme si colaboram cu profesori specializati pe foarte multe
    limbi. Insa cererea pentru aceste limbi este intr-adevar mai
    recenta – dateaza de vreo sase ani si a devenit permanenta in
    ultimii doi”, spune Luminita Petrulian, director al Centrului de
    Limbi Straine Fides, adaugand ca, in cazul Fides, cele mai cerute
    cursuri sunt cele de limba greaca, suedeza, portugheza, araba,
    rusa, chineza si turca.
    Cat despre cursanti, reprezentantii centrului spun ca
    majoritatea au varsta cuprinsa intre 25 si 40 de ani: “Dintre
    solicitantii persoane fizice, cei mai tineri, care deja cunosc
    limbi de mare circulatie, doresc sa invete aceste limbi pentru a-si
    largi orizontul lingvistic si cultural, iar cei mai in varsta
    pentru a putea sa comunice cu prieteni sau rude din tarile
    respective.”

  • Cat mai creste euro pana in vara

     

    “Nu ii cred pe cei care sustin, doar pe baza evolutiilor din primele zece zile ale anului, ca piata valutara a luat o turnura dramatica”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, incercand sa combata in acest fel avalansa de pesimism iscata de caderea rapida a leului de la inceputul lui 2009. Cursul poate pune o problema doar prin persistenta deprecierii, considera Vasilescu – “cand vorbim de cateva luni bune cu rate ridicate de schimb, nu de niste zile”.
     
    Bancherii care au raspuns, acum pentru a opta oara, demersului BUSINESS Magazin de a face prognoze de curs la fiecare jumatate de an pentru urmatoarele sase luni anticipeaza insa la unison ca presiunile de depreciere asupra leului vor continua, iar volatilitatea va atinge cote maxime.
     
    Perspectiva analistilor asupra evolutiei pe care o va avea leul in urmatoarea jumatate de an difera totusi, pe atat de mult pe cat difera elementele pe care le ia in calcul fiecare dintre ei si greutatea pe care o acorda unuia sau altuia dintre factorii luati in calcul. Desi in ecuatie intra cam aceleasi elemente – starea actuala a economiei romanesti si tensiunile ce guverneaza pietele financiare internationale – estimarile privind cursul euro/leu la sfarsitul lunii iunie variaza intr-o marja larga, pornind de la un minim de 3,9 lei/euro si urcand pana la 4,55 lei/euro.
     
    Pentru intreg anul, Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Tiriac Bank, asteapta o scadere de 12% a cursului mediu leu/euro fata de anul precedent. Volatilitatea cursului, situata la un nivel relativ ridicat in 2008 (plus/minus 6,5%), indica o tendinta de crestere in prima saptamana a lui 2009, noteaza Pal, la plus/minus 7,5%; in aceste conditii, banda superioara a intervalului de variatie se situeaza la un maxim de 4,4 -4,5 lei/euro. In opinia economistului de la UniCredit Tiriac, 2009 va aduce variatii in ambele sensuri, in jurul valorii medii de 4,1 lei/euro, cu o volatilitate ceva mai temperata in partea a doua a anului.
     
    Evolutia sinuoasa pe care o anticipeaza bancherii se explica printr-un cumul de factori ce tin atat de contextul international tulbure, cat si, mai mult ca oricand pana acum, de problemele proprii economiei romanesti.
    Tensiunile din economiile dezvoltate, precum si adancirea recesiunii in aceste piete pun tot mai mult presiune pe monedele din tarile emergente, in conditiile in care cresterea economica a acestora a incetinit considerabil. Aversiunea investitorilor pe plan global pentru pietele considerate cu risc ridicat continua sa creasca, iar efectul ei intr-o economie cu vulnerabilitati mai mari – precum Romania – nu va face decat sa amplifice miscarile de curs, apreciaza Catalina Constantinescu, senior economist la RBS Bank Romania. In conditiile in care Romania se confrunta cu dezechilibre externe mari, iar intrarile de valuta si posibilitatile de refinantare a datoriilor sunt acum mai reduse, riscurile pentru cursul de schimb sunt foarte mari.
     
    “Ramanem in continuare dependenti de evolutiile marilor economii”, considera Meral Omer, directorul trezoreriei Libra Bank, adaugand ca anul se anunta destul de dificil in ceea ce priveste sursele de finantare externe. “Suntem vulnerabili, iar un guvern dezordonat in cheltuieli publice va accentua si mai tare lipsa de incredere a investitorilor fata de economia romaneasca”, apreciaza ea, completand ca nu vede niciun motiv pentru care in perioada imediat urmatoare tendinta ar ajunge sa se inverseze.
     
    Pe plan intern, confirmarea unui deficit de circa 5% din PIB pentru 2008, lipsa de promptitudine, precum si lipsa unui plan guvernamental de actiune concret pentru corectarea dezechilibrelor si pentru asigurarea finantarii necesare functionarii economiei pozitioneaza Romania drept una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune, ceea ce se va simti in evolutia cursului. Economistul de la RBS apreciaza ca in perioada ianuarie-iunie leul va avea parte de miscari ample de curs, cu potential de a atinge chiar si niveluri de 4,5-4,6 lei/euro sau chiar mai mult.
     
    Principalele necunoscute vin din economia romaneasca, considera si Georgiana Constantinescu, research & publishing specialist la Credit Europe Bank. Incetinirea semnificativa a cresterii economice – estimata pentru 2009 in jur de 2,5%, potrivit celei mai recente schite a bugetului pe 2009 – este intretinuta de restrangerea puternica a creditarii si a consumului. Nevoia de corectie a deficitului de cont curent (ajuns la 15,99 miliarde de euro dupa primele 11 luni din 2008, potrivit datelor BNR) si nevoia de diminuare a deficitului bugetar tocmai intr-o perioada in care va trebui luate masuri de sustinere a economiei afectate de criza financiara sunt doar cateva dintre incertitudinile care preseaza asupra cursului de schimb.

     

  • De vorba cu telefonul

    Cel mai bun exemplu pentru modul in care vor arata si vor functiona telefoanele mobile ale anilor urmatori este dat de smartphone-uri care, datorita modului rapid in care a avansat tehnologia in ultimii ani, au deja caracteristicile unor mici computere. La nivel mondial, vanzarile de smartphone-uri au crescut cu 27,9% in al treilea trimestru din 2008, la aproape 40 de milioane de terminale, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit companiei de cercetare Canalys. Pe de alta parte, specialistii din industrie sustin ca telefonul viitorului se va asemana din unele puncte de vedere (cum ar fi, spre exemplu, ecranul tactil) cu popularul iPhone, insa va avea caracteristici pe care terminalul de Apple nu le are acum, precum comenzile vocale.

    Aceasta functionalitate exista deja, dar nu este inca folosita la scara larga pentru telefoanele inteligente. Doar anumite modele ale Research in Motion (RIM), precum BlackBerry Curve sau Pearl, pot reactiona in momentul in care primesc comenzi vocale, prin intermediul unei noi tehnologii dezvoltate de Vingo, o companie cu sediul in Cambridge, Massachusetts. Incepand cu urmatoarele luni insa, compania are in plan sa extinda serviciile si pentru telefoanele dotate cu sistem de operare Android si Symbian.

    Daca pana acum, schimbarile petrecute in domeniul telefoanelor mobile au fost treptate, specialistii din domeniu sustin ca urmatorii cinci ani vor marca o revolutie in domeniu. “Pana sa apara iPhone, cu ecran tactil si tastatura virtuala, tastaturile telefoanelor erau standard si nu aveau nimic iesit din comun”, spune Gus Desbarats, directorul executiv al companiei britanice The Alloy, care se ocupa cu designul telefoanelor mobile. “Acum, majoritatea companiilor ce produc telefoane au inceput sa copieze iPhone”, iar aceasta ar fi, dupa el, o prima premisa pentru viitoarele schimbari.
     

  • Inca o saptamana slaba

    Si ultima sedinta a saptamanii a avut o evolutie oscilanta. Principalii indici bursieri au deschis in crestere, pentru ca la scurt timp sa inregistreze valori negative fata de ziua precedenta. Cea mai semnificativa scadere din prima parte a zilei o inregistrase BET-FI (determinat pe baza evolutiei SIF cotate la bursa), care pierderea aproape 1,7%.

    In a doua parte a sedintei, indicii au trecut pe plus, cu exceptia BET-FI, care a inchis la putin peste 37.000 de puncte, in scadere cu 2,30% fata de ziua precedenta. Indicatorul cu cea mai mare crestere (peste 1,8%) era BET (reflecta evolutia preturilor celor mai lichide 10 actiuni).

    Cele mai lichide companii ale zilei au fost SNP Petrom, SIF Moldova, SIF Transilvania, SIF Muntenia [i SIF Banat Crisana. Liciditatea din ultima sedinta de tranzactionare a depasit 6 milioane de euro.

  • Preturile apartamentelor stagneaza

    Luna iunie a acestui an a intrerupt tendinta oscilanta prezenta pe piata rezidentiala inca de la inceputul lui 2008. Bucharest Real Estate Index (BREI), indicele calculat lunar de divizia de proiecte rezidentiale a Colliers International, a inregistrat in luna iunie o valoare de 1834 euro/mp, noua unitati sub valoarea din mai. La nivel global nu se poate afirma ca BREI a suferit o scadere, aceste mici fluctuatii fiind mai degraba caracteristice unei perioade de stagnare a pietei.

     

    BREI-N (Indicele apartamentelor noi) se situeaza la acelasi nivel ca cel inregistrat in luna precedenta si anume de 1909 Euro/mp, in timp ce BREI-V (indicele apartamentelor vechi) inregistreaza cea mai mica scadere din acest an, coborand de la valoarea de 1808 in luna mai la 1794 euro/mp in iunie. Avand in vedere ca scaderea BREI-V este foarte mica, sub 1%, aceasta poate fi interpretata si ca o stagnare urmand ca luna iulie sa confirme acest lucru sau sa dezvaluie un nou trend.

     

    Raportat la al doilea trimestru de anul trecut se observa o crestere a pretului apartamentelor din Bucuresti de 15%, potrivit Colliers International. Daca anul trecut din luna aprilie pana in iulie se inregistra o crestere de peste 20%, anul acesta trimestrul al doilea aduce o perioada fara cresteri.

     

    Sectorul care a suferit cea mai severa corectie este sectorul 1, cu o depreciere de 7%, coborand foarte aproape de nivelul de 2.000 de euro/mp. Sectoarele 2 si 5 inregistreaza la randul lor scaderi de cate 3% fata de luna precedenta, in timp ce sectoarele 3, 4 si 6 cresc usor cu 1% si respectiv 2%, potrivit datelor Colliers International.

     

    Cel mai mare pret pe metru patrat este inregistrat in continuare in sectorul 1, si ajunge la 2.061 euro/mp, urmat la mica distanta de sectorul 4 cu o valoare inregistrata de 1.995 euro/mp.

  • Cat de rau ne va fi din vara

    “Nici sa vreau si n-as putea sa fiu optimist anul acesta”, spune Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), referindu-se la evolutia pe care o anticipeaza pentru economia romaneasca in anul 2008. Romania nu are cum sa fie izolata de turbulentele prin care trec acum pietele americane, iar criza ce se va resimti tot mai puternic din a doua jumatate a anului si pe continentul european, in opinia lui Cabat, va afecta si economia romaneasca.

    Suferind de propriile boli (o inflatie in crestere de anul trecut si fara perspectiva prea apropiata de a reveni pe fagasul trasat de banca centrala si un deficit extern ce a explodat sub presiunea consumului din import), economia romaneasca resimte si mai acut sentimentele negative ale investitorilor fata de pietele emergente. Lucru ce s-a vazut deja in pierderile de pe piata de capital (circa 30% de la inceputul anului) sau pe piata valutara, unde leul se depreciaza aproape constant.

    Putini au fost cei care, in urma cu mai bine de jumatate de an, cand au aparut primele pierderi cauzate de criza creditelor ipotecare din SUA, au anticipat cat de serioase si indelungate vor fi efectele. Nici bancherii romani nu au prevazut atunci cat de puternic va resimti economia romaneasca aceasta criza, cei mai multi prognozand ca lucrurile se vor linisti spre jumatatea anului 2008. Acum, cand aproape ca nu trece o zi fara vesti de pierderi masive pe pietele din SUA, cand recesiunea bate la usa economiei americane si tot mai multi analisti vad si Europa afectata de aceasta criza, si analistii romani isi modifica asteptarile.

    “Ceea ce s-a intamplat in ultima perioada pe piata valutara imi arata ca lucrurile nu se vor calma dupa prima jumatate a anului, iar volatilitatea leului va continua sa fie mare”, spune Lucian Anghel, economist-sef al BCR. Reactionand la vestile proaste acumulate in economia americana (unde colapsul bancii Bear Stearns si achizitia ei de catre JP Morgan e doar un episod), jucatorii straini se indreapta spre investitii considerate sigure, asa cum este aurul (al carui pret a explodat, atingand 1.000 de dolari pe uncie) sau petrolul (care a depasit saptamanile trecute 110 dolari barilul).

    In acest context general, “a devenit clar ca multe monede ale tarilor emergente in¬cep sa piarda teren din cauza presiunilor”, se arata intr-un raport de saptamana trecuta al bancii de investitii daneze Danske Bank. Notand ca acum cele mai afectate de aceste presiuni sunt tarile cu nevoi ridicate de finantare, asa cum sunt Romania si Ungaria, danezii recomandau in acelasi raport iesirea de pe pozitiile in forinti si lei. Asemenea decizii nu ar face decat sa puna si mai multa presiune pe deprecierea monedei nationale, in conditiile in care atunci cand isi inchid pozitiile strainii trebuie sa cumpere euro vanzand lei si accentueaza astfel deprecierea monedei nationale. Astfel de miscari sunt de altfel motivul pentru care si analistii romani anticipeaza si in perioada urmatoare “viata grea” pentru moneda nationala.

    “Leul va continua sa fie in corzi”, spune Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare macroeconomica al Raiffeisen Bank. “Banca centrala e insa si vegheaza”, adauga insa Dumitru, explicand ca BNR nu va lasa probabil sa apara deprecieri majore ale leului, dat fiind ca o astfel de evolutie ar afecta inflatia. Anticipand ca raportul euro/leu va atinge curand si valoarea de 4 lei/euro, si Dragos Cabat, presedintele Asociatiei Analistilor Financiari (CFA), spune ca banca centrala nu va lasa leul “din mana” chiar de tot. “Daca ar face-o, ar ajunge direct spre spre 4,2-4,5 lei/euro”, crede Cabat, insa in aceasta situatie inflatia ar fi intru totul compromisa.

    Deja, pe trendul de crestere inceput anul trecut, nivelul inflatiei a ajuns in februarie 2008 la maximul ultimilor doi ani, marcand o crestere de 7,97% fata de aceeasi luna a anului precedent, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Teoretic cel putin, ritmul ar trebui sa se plafoneze in trimestrul al doilea si sa urmeze un ritm clar de dezinflatie in a doua jumatate a anului, dupa spusele guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. Pentru acest an BNR a revizuit deja in februarie in crestere cu 1,6% prognoza de inflatie, pana la 5,9%, insa multi dintre analistii romani sau straini privesc cu scepticism acest obiectiv. Recent, un raport al Consensus Economics (grupand estimarile a 12 banci si institutii internationale) nota o reevaluare in crestere a prognozelor privind inflatia medie din Romania, pana la 6,5%, dupa ce in urma cu trei luni nivelul prognozat era de 5,5%.

    In aceste conditii, daca presiunile de depreciere a leului vor continua, spune analistul-sef al Raiffeisen, este probabil ca banca centrala sa decida majorarea dobanzii de referinta chiar peste nivelul de 9,5% – nivel pe care, anticipa el in saptamana premergatoare sedintei Consiliului de Administratie (inainte de inchiderea editiei), BNR il va stabili pe 26 martie. Tot la “minim 9,5% pe 26 martie, dar cu perspectiva de a creste ulterior la 10%”, vede si Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist al ING, nivelul dobanzii de referinta. In opinia sa, excesul de cerere inca prea ridicat, chiar si dupa trei majorari ale dobanzii operate de BNR in ultimele trei luni si de frana (teoretic) pusa in calea consumului de scumpirea creditelor, este motivul pentru care ar putea fi luata o astfel de decizie.

  • Randamente peste asteptari in 2007

    Principalul lucru care merita retinut din evolutia de anul trecut a actiunilor listate este randamentul obtinut de cateva societati mari. Categoria I a Bursei reprezinta investitia in actiunile cu cel mai scazut risc de pe BVB sau Rasdaq, de aceea profiturile ce pot fi obtinute sunt, in mod normal, mai reduse. Acest lucru nu s-a intamplat cu cateva companii. Oil Terminal Constanta a crescut cu aproape 250% anul trecut, iar castigul nua fost conditionat de participarea la majorari de capital social. Pe locul secund se afla Oltchim Ramnicu Valcea, cu o majorare de 152%, de asemenea fara majorari de capital.

    "In mod surprinzator, primele locuri in clasamentul celor mai performante actiuni de a categoria I sunt coupate de doua companii cu capital majoritar de stat. Oil Terminal a avut ca suport crestereqa profitabilitatii si a vizibilitatii si posibilitatea participarii la proiectul Oleoductului Pan-European PEOP, in timp ce Oltchim a consemnat o reducere de peste zece ori a capitalului social ca urmare a anularii unei majorari anterioare (procedura ar putea fi reluata, dar cu acordarea dreptului de referinta actionarilor minoritari). De asemenea, combinatul ar putea fi privatizat catre investitorul german PCC SE, care a achizitionat deja 12,9% din actiunile Oltichim", se arata in raportul Intercapital.

    O alta companie care a inregistrat un randament pe actiune mai mare de 100% este SSIF Broker Cluj, cu o crestere de 145% in 2007. Pentru obtinerea acestui randament investitorii ar fi trebuit sa participe la cele doua majorari de capital social incheiate anul trecut, in caz contrar profitul pe titlu ar fi fost diminuat la 58%. Principalele atuuri ale brokerului clujean au fost rata mare de profitabilitate, 58% in trimestrul al treilea, un nivel al profitului net de trei ori mai mare decat in 2006 si marirea lichiditatii prin majorariled e capital efectuate.

    Pe locul al patrulea in topul randamentelor categoriei I se afla Alro Slatina, cu un castig de 94,5% pe actiune, dupa ce a finalizat fuziunea cu Alprom Slatina. "Profitabilitatea companiei a crescut continuu de la 7% in 2005 la 16% in 2006 si la 21% in trimestrul al treilea din 2007", se arata in raportul Intercapital. Actionarul majoritae, fondul de investitii Vimetco NV, a derulat anul trecut o oferta publica initiala in valoare de 515 milioane dolari la Bursa din Londra. Actiunile listate la bursa londoneza include si investitiile pe care fondul de investitii le are in China.

    Cititi mai multe in numarul Business Magazin de saptamana viitoare.