BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Twitter vrea din nou bani de pe piata privata, iar investitorii evalueaza compania la 7 miliarde de dolari

    Compania negociaza in aceasta perioada atragerea unei finantari
    de sute de milioane de dolari, au afirmat sursele citate de Wall
    Street Journal.
    Una dintre surse sustine ca valoarea Twitter este estimata la cel
    mult 7 miliarde de dolari.
    Twitter a obtinut, cu sapte luni in urma, 200 milioane de dolari de
    la un consortiu condus de fondul de capital de risc Kleiner Perkins
    Caufield & Byers, care a evaluat compania la 3,7 miliarde de
    dolari.
    Reprezentantii Twitter au refuzat sa comenteze cu privire la
    situatia financiara a companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania, ultima in UE ca investitie in cercetarea de noi medicamente

    “Raportul realizat pentru Parlamentul European semnaleaza ca in
    tarile mai dezvoltate ale Uniunii exista o problema de echilibru
    intre incurajarea inovatiei si limitarea cresterii costurilor de
    sanatate. Astfel, industria farmaceutica este identificata ca fiind
    unul dintre cei mai mari si mai importanti investitori in cercetare
    si dezvoltare din Europa, cu peste 600 000 de angajati de inalta
    calificare si peste 26 miliarde de euro investiti anual, fiind una
    dintre industriile care aduc cea mai mare valoare adaugata
    economiei europene. Pe de alta parte, statele membre se confrunta,
    pe fondul cresterii deficitului demografic, cu o crestere
    exponentiala a costurilor de tratament, fapt care, mai spune
    raportul, implica necesitatea unei mai bune prioritizari a
    politicilor de sanatate”, spune Cristian Lutan, director executiv
    adjunct al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de
    Medicamente.

    Primele trei tari din UE unde se investesc cei mai multi bani
    pentru cercetarea si dezvoltarea de medicamente sunt: Danemarca
    (190 de euro per capita), Belgia (170 de euro per capita) si Suedia
    (80 de euro per capita). La polul opus, alaturi de Romania, se afla
    Portugalia (15 euro per capita) si Grecia (17 euro per capita).

    Din totalul medicamentelor cu prescriptie, cota de piata a
    medicamentelor generice in anul 2010 este de 64% in volum si 24,2%
    in valoare, in timp ce medicamentele originale au inregistrat anul
    trecut 36% volum si o valoare de 74%.

  • Idee de investitie: mobila de epoca

    Momentul este cum nu se poate mai bun pentru investitii in
    mobilier de epoca, sustin expertii americani – evident, pentru cei
    ce stiu ce cauta si dispun de banii necesari. Piese Ludovic al
    XVI-lea, Regency sau Chippendale, dar si Biedermeier ori mobilier
    rusesc din secolul al XVIII-lea se gasesc in prezent la preturi
    foarte bune, departe de varful atins in anii optzeci. Astfel,
    articole care in trecut se vindeau pentru 180.000 de dolari au
    ajuns acum sa coste 80.000, iar un set de fotolii Ludovic XVI-lea,
    care altadata ar fi costat 35.000 de dolari, s-a adjudecat recent
    la o licitatie pentru suma de 10.000 de dolari.

    Momentul achizitiei este bun chiar si pentru cei cu putine
    cunostinte in domeniul mobilei vechi si pe care expertii ii
    sfatuiesc ca, atunci cand vad o piesa care ii intereseaza, sa caute
    informatii despre ea, sa citeasca multe carti ale unor specialisti
    in domeniu sau sa caute prin cataloagele caselor de licitatie
    vanzarile trecute ale unor colectionari recunoscuti, pentru a-si
    face o idee despre ce merita cumparat.

  • Sanador isi construieste primul spital privat din Bucuresti, investitie de 40 mil. euro

    “Spitalul Sanador cuprinde toate specialitatile medicale si de
    chirurgie, un caz unic pe piata romaneasca de servicii medicale
    private”, a declarat Doris Andronescu, sotia omului de afaceri
    Florin Andronescu, cunoscut dupa ce a infiintat iar apoi a vandut
    afaceri precum Flanco sau Credisson. In cadrul spitalului vor lucra
    460 de medici, colaboratori din unitatile de stat si private, si un
    numar de 200 de asistente. Cladirea in care functioneaza spitalul
    este inchiriata de la omul de afaceri Gheorghe Mois, iar initial a
    avut ca destinatie spatii de birouri si aparthotel. Lucrarile de
    amenajare a spitalului au durat doi ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Complex turistic de lux construit de un roman, in mijlocul junglei din Cambodgia

    Valentin Pawlik a investit un milion de dolari pentru a aduce
    plasmele si wi-fi-ul in mijlocul mlastinii, iar acum, la nici doi
    ani de la deschiderea complexului, a fost deja vizitat de mii de
    turisti, dar si jurnalisti de la New York Times sau Guardian. O
    noapte in corturile de la 4 Rivers costa intre 68 si 83 de euro.
    Patronul de la 4 Rivers a povestit, pentru Gandul, cum a ajuns sa
    construiasca si sa conduca un hotel in Cambodgia si cum vede el
    turistul roman.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incepe constructia hidrocentralei de un miliard de euro din Cluj. Cand se finalizeaza investitia

    Hidrocentrala de la Tarnita-Lapusesti, un proiect al
    Ministerului Economiei in valoare de 1,029 de miliarde de euro,
    fara TVA, a primit avizul prealabil privind oportunitatea
    intocmirii documentatiei, din partea Consiliului Judetean Cluj.
    “Este un prim inceput in ceea ce priveste atributiile noastre ca si
    autoritate judeteana. Este primul pas – planul urbanistic zonal,
    planul urbanistic de detaliu si certificarea urbanistica. Noi
    suntem obligati, ca autoritate judeteana, sa facem tot ce tine de
    partea urbanistica si de partea de colaborare cu autoritatea
    locala, urmand ca finantarea sa o gestioneze Ministerul Economiei,
    prin Hidroelectrica”, a declarat pentru gandul presedintele
    Consiliului Judetean Cluj, Alin Tise.


    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • 4 miliarde de euro sau ce inseamna pentru Romania blocajul de la reactoarele 3 si 4

    Intr-o prezentare recenta, facuta cu ocazia unei conferinte pe
    tema energiei eoliene – aparent singurul lucru care mai misca in
    energia romaneasca -, Alexandru Sandulescu, director general de
    politici energetice din cadrul Ministerului Economiei, spunea ca in
    urmatorii zece ani cam 28% din unitatile de producere a energiei
    electrice existente trebuie inlocuite si pana in 2035 mai bine de
    jumatate din vechile centrale ar trebui schimbate cu grupuri
    noi.

    In tot acest scenariu, care face parte din noua strategie
    energetica a Romaniei pentru 2011-2035, menita sa inlocuiasca
    defuncta strategie pentru 2007-2020, capacitatile nucleare ar
    trebui sa se tripleze.
    Pe hartie, lucrurile stau bine, graficele urmeaza o logica absolut
    normala, in care vechile centrale termo vor fi inlocuite de
    hidrocentrale noi si de reactoare mari. In realitate insa, patru
    din sase investitori au decis sa spuna adio investitiei in cele
    doua reactoare noi de 4 miliarde de euro de la Cernavoda.

    Statul, reprezentatat de Nuclearelectrica, sta acum pe un munte
    de actiuni nedorite, dupa ce a reusit sa mai aiba doar doi
    parteneri in proiect – Enel si ArcelorMittal Romania -, dupa ce
    cehii de la CEZ au plecat inca de anul trecut, iar RWE (Germania),
    GDF Suez (grup franco-belgian) si Iberdrola (Spania) au anuntat in
    comun ca se retrag din cauza incertitudinilor economice. Cu putin
    inainte de acest anunt, RWE se mai retrasese dintr-un parc eolian
    din cauza faptului ca procesul de autorizare dura nepermis de mult.
    Totodata, centralele de mii de MW pe care au anuntat ca le fac
    marile companii energetice straine alaturi de statul roman nu au
    depasit faza de proiect, asta in cazul fericit in care inca se mai
    lucreaza la ele.

    Astfel de exemple completeaza un peisaj inghetat in care
    reorganizarea sistemului de productie a energiei prin formarea
    celor doi giganti energetici bate pasul pe loc, multi specialisti
    spunand ca si acest proiect este mort. Ultimii ani arata insa ca
    acesta nu ar fi primul proiect blocat, nici ideea crearii unui
    singur campion national neavand mai mult succes, desi a pus pe foc
    o piata intreaga.”Romania a dovedit pana acum ca-si poate permite
    sa piarda multe lucruri. Proiectul reactoarelor 3 si 4 de la
    Cernavoda nu ar fi primul. Problema este ca noi avem obligatii
    asumate prin tratatul de aderare. Investitiile de mediu in
    termocentrale nu au fost facute. Unele unitati se vor inchide, asa
    ca putem deveni deodata importatori de energie.

    Cine raspunde de aceste lucruri?”, se intreaba un specialist in
    industria nucleara care prefera sa vorbeasca sub protectia
    anonimatului. Pastrarea anonimatului in aceasta perioada este o
    constanta cand vine vorba de Cernavoda, deoarece – avand loc
    renegocieri si repozitionari ale companiilor – oamenii din domeniu
    prefera sa nu fie asociati cu declaratii referitoare la proiect. La
    randul lor, surse din marile companii care au fost implicate in
    proiectul reactoarelor 3 si 4 sustin ideea ca tergiversarea unor
    proiecte majore la infinit poate transforma Romania dintr-un
    exportator net de energie intr-un importator: “Parcul de generare
    al Romaniei este foarte vechi. Eficienta centralelor este scazuta.
    Care este capacitatea Romaniei de a negocia o noua amanare pentru
    indeplinirea obligatiilor de mediu? Uniunea Europeana se va uita
    spre noi si va zice: fonduri europene nu ati luat, centrale nu ati
    facut, drumuri nu aveti. De ce v-as mai pasui? Inchideti!”.

    Cea mai mare problema este ca in 2012 va veni scadenta la marile
    termocentrale in ceea ce priveste investitiile de mediu. In acel
    moment, cei care au facut proiectele necesare vor merge mai
    departe, iar cei care nu le-au facut vor fi obligati sa inchida in
    cazul in care nu vor fi obtinute niste extinderi de termene.

  • UE investeste 100 de miliarde de euro ca sa concureze Google

    In schimb, accesul publicului la toate operele din aceasta
    biblioteca digitala in plina dezvoltare, denumita Europeana, ar
    urma sa fie gratuit pentru toate statele membre. Recomandarea si
    estimarea costurilor apartin unui “comitet al inteleptilor”, creat
    pe langa Comisia Europeana, si care a cerut ca pana in 2016 sa fie
    digitalizate toate operele publice din Europa, fie ca este vorba
    despre carti, manuscrise, picturi sau statui.

    Pentru a ajunge la acest rezultat, acest “Comitet al inteleptilor”
    (format din Maurice Levy – director de creatie la Publicis,
    Elisabeth Niggemann – directorul general al Bibliotecii Nationale
    Germane si Jacques de Decker, secretarul Academiei Regale Belgiene
    de Limba si Literatura Franceza) recomanda incheierea de
    parteneriate, dar dreptul de folosinta preferentiala ale operelor
    respective de catre partenerii proiectului sa fie limitat la sapte
    ani, ceea ce – daca se va concretiza – ar insemna o lovitura
    puternica data Google. Compania americana de tehnologie are un
    proiect similar, Google Books, in care impune un interval cel putin
    dublu, de la 15 pana chiar la 25 de ani, in care cartile respective
    nu pot fi puse in circuitul public de un tert, perioada in care se
    presupune ca Google si partenerii sai isi pot recupera investitia
    facuta in digitalizare.

    Comisarul european pentru cultura, Androulla Vassiliou, si cel
    pentru tehnologia informatiei, Neelie Kroes, au anuntat intr-o
    conferinta de presa ca sprijina recomandarea privind termenul de
    sapte ani, care ar urma sa se aplice si operelor europene pe care
    Google doreste sa le digitalizeze, insa compania americana a
    refuzat sa spuna daca este de acord cu acest termen.

    In prezent, Europeana ofera acces gratuit la circa 14,6 milioane de
    opere culturale, de la picturi si carti la imagini ale statuilor si
    chiar filme, in timp ce Google Books afirma ca a digitalizat circa
    15 milioane de titluri din literatura universala.

  • Clujul castiga inca o investitie. Ridge Tool construieste un Factory Service de 60.000 de dolari

    “Avem nevoie de un spatiu unde sa putem intretine si repara
    toata gama de produse RIDGID, dar in special echipamentele high
    tech – camere de video inspectie SeeSnake, locatoare de utilitati
    SeekTech si dispozitive de presat fitinguri”, spune Camil Aliman,
    director regional pentru Romania si Ungaria.

    Anul viitor, cei de la Ridge Tool vor sa sustina dezvoltarea
    sectorului de servicii pentru mentenanta canalizarilor rezidentiale
    si de infrastructura. “Vrem sa promovam acest tip de business in
    randul firmelor de instalatii, astfel incat sa fie clara
    capacitatea de castig care reiese din aceasta nisa de piata. In
    martie 2011 vom organiza la Cluj primul seminar specializat in
    mentenanta canalizarilor. Aici vrem sa livram catre participanti o
    solutie completa pentru a incepe un business de acest gen, cu
    dotarile pentru lansare, posibilitati de finantare, consiliere
    financiara si tehnica”, adauga Aliman.

    Ridge Tool a investit pana in prezent peste 1,5 milioane de
    dolari in utilarea si dotarea fabricii sale din Cluj-Napoca, in
    masini-unelte cu comanda numerica pentru productia de masini de
    filetat si bacuri de filetare. RIDGID – brand detinut de Ridge Tool
    Company – este producator de scule de mana si electrice, in
    portofoliul sau intrand de asemenea masini de filetat si pentru
    curatat conducte si peste 300 de tipuri de scule utilizate in
    domeniul instalaiilor sanitare, sectoare industriale, energie,
    petrol, utilitati si domeniul comercial.

    Subsidiara a Emerson Professional Tools, compania Ridge Tool
    este prezenta si in Romania din 2005, unde a inceput activitatea de
    productie in anul 2008. Ridge Tool a inaugurat in urma cu doi ani,
    in cadrul campusului Emerson din Cluj-Napoca, primul centru
    regional RIDGID din Europa Centrala si de Est, incluzand o unitate
    de productie, un centru de training si suport tehnic, un showroom
    si un centru de servicii pentru clienti.

  • Cocor, un butoi de pulbere: Principalii actionari au votat premierea comitetului director cu 430.000 de euro

    Decizia a fost aprobata de principalii actionari ai Cocor –
    fondul de investitii Broadhurst si persoanele fizice Daniel Stoica
    si Liviu Ursan – care detin impreuna, direct si indirect, 51% din
    actiunile companiei. Principalul actionar minoritar al Cocor, Aurel
    Besliu, care controleaza in nume propriu si prin intermediul firmei
    Turnover ABC peste 16% din companie, s-a opus insa acestei decizii,
    spunand ca in cadrul AGA nu s-a prezentat niciun material din care
    sa rezulte in ce masura activitatea comitetului de directie a
    contribuit la realizarea acestei economii.

    Cei trei membri ai comitetului director care au fost premiati sunt
    firmele Staar Rating, detinuta de Dan Barbulescu, Quality Concept
    Management, detinuta de Cristian Procopie, si Popescu Management,
    controlata de Florea Popescu, care au fost sustinute in Consiliul
    de Administratie de cei trei actionari principali.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .