“Pregătim astăzi (duminică, n.r.) deciziile de miercuri. Este important pentru că este un proces tehnic complex, de exemplu referitor la funcţionarea fondului de urgenţă al zonei euro. Din această cauză trebuie să lucrăm cu foarte mare atenţie, trebuie să luăm în calcul toate detaliile posibile. Nu trebuie să existe aşteptări pentru o decizie a Eurogroup astăzi, ci miercuri”, a spus Merkel. Liderii europeni trebuie să discute, de exemplu, modul în care se va realiza coordonarea Eurogroup pe subiecte economice şi financiare în viitor, a spus cancelarul.
Tag: zona euro
-
Pesimism marca EIU: Economia zona euro va scădea la anul cu 0,3%
Prognoza lor vede o creştere a PIB global, calculat la paritatea puterii de cumpărare, de 3,3% în 2012, faţă de 3,7% cât ar urma să fie în 2011. Pentru zona euro, văzută ca epicentru al riscurilor economice globale, EIU anticipează o scădere a PIB cu 0,3% în 2012, comparativ cu estimarea precedentă privind o creştere cu 0,8%, urmând ca 2013 să consemneze doar o redresare anemică.
Ca efect al crizei din Europa, EIU estimează o creştere economică de 1,3% pentru SUA, sub cea a Japoniei (2,3%), iar estimările de creştere pentru cele mai multe pieţe emergente au fost reduse şi ele în consecinţă. Pentru Europa de Est, EIU prevede o creştere de 3,3%.
“Criza care afectează moneda unică europeană rămâne în epicentrul riscului economic global. Considerăm că decidenţii vor reuşi să asigure supravieţuirea zonei euro, însă criza îşi arată din ce în ce mai mult efectele atât asupra sectorului financiar, cât şi asupra economiei reale”, apreciază analiştii EIU. “Băncile europene rămân sub o presiune accentuată, din cauza temerilor legate de expunerea lor pe obligaţiuni suverane potenţial neperformante. Pieţele financiare globale transmit această incertitudine – alături de îndoieli în legătură cu viabilitatea monedei unice – către restul lumii.”
-
Băsescu: Prin dobânzile “inacceptabile” care i se cer, România plăteşte recapitalizarea băncilor străine
Aceasta înseamnă că, indirect, România, un stat din afara zonei euro, a început să plătească recapitalizarea băncilor din zona euro, “lucru care trebuie spus cinstit şi discutat la Consiliul European”, a spus şeful statului, referindu-se la participarea sa la lucrările Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, de duminică.
“Nu se poate împinge plata facturii împrumuturilor făcute la nesfârşit către guverne care au un nivel foarte ridicat de îndatorare, către state care nu sunt în zona euro şi din păcate şi cele mai sărace, ceea ce este imoral”, a subliniat Băsescu.
“Solicitarea noastră va fi ca în procesul de capitalizare al băncilor care acţionează în România – şi eu cred că în toată zona non-euro – să se ţină cont şi de obligaţia ca băncile să-şi menţină nivelul de expunere în ţările din zona non-euro”, a precizat preşedintele.
El i-a îndemnat pe liderii zonei euro să ia mai repede o decizie privind rezolvarea problemei datoriilor suverane, pentru că, “din cauza situaţiei din Grecia, toată regiunea este contaminată de neîncredere, iar aceasta aici nu este doar responsabilitatea Greciei”.
“Liderii din zona euro, care întârzie la nesfârşit o decizie pentru Grecia, fac foarte mult rău, nu numai Greciei. Băncile greceşti au o expunere majoră pe piaţa românească şi sigur că şi CDS-ul României creşte ca urmare a indeciziilor, a întârzierilor legate de Grecia, iar din acest punct de vedere, poziţia noastră va fi foarte fermă: România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona euro”, a adăugat Traian Băsescu.
-
Grecia scapă de faliment: Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat tranşa de 8 miliarde euro
Banii vor fi transferaţi Greciei în prima jumătate a lunii noiembrie , după aprobarea prealabilă de către board-ul FMI, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Fără această tranşă, Grecia se confrunta cu posibilitatea de a intra în încetare de plăţi până la sfârşitul acestui an.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
De ce ard steagul german protestatarii din Atena (VIDEO)
Mai concret, Reichenbach va coordona realizarea a ceea ce FMI şi UE cer Greciei – accelerarea privatizării, restructurarea sistemului fiscal, deschiderea pieţei muncii, restructurarea pieţei de energie şi a sistemului sanitar.
Reichenbach este considerat de grecii revoltaţi un simbol al distrugerii suveranităţii ţării lor: presa elenă l-a poreclit, cu o aluzie la regimul nazist, “Al Treilea Reichenbach”, iar pe YouTube a apărut inclusiv un clip în care mai mulţi protestatari incendiază un steag german.
În urmă cu câteva zile, surse de la vârful UE au declarat agenţiei Reuters că unele dintre ţările zonei euro (Germania, Olanda, Austria şi Finlanda) vor ca echipa condusă de Reichenbach să primească atribuţii suplimentare mult mai mari de coordonare a privatizărilor din Grecia şi a reformei din sectorul public. Propunerea, respinsă de oficialii UE, care o consideră o ştirbire evidentă a suveranităţii Greciei, avea ca scop să le ofere creditorilor Greciei garanţii suplimentare că ţara va face rost de bani suficient de repede pentru a-şi putea plăti datoriile şi a se împrumuta mai departe.
-
Autorităţile: De la o lună la alta a crescut costul împrumuturilor statului. Investitorii cer dobânzi prea mari
“Prognozele de creştere economică din UE sunt toate revizuite în scădere. Creşterea economică la nivelul UE pentru acest an a fost revizuită de la 1,8 la 1,7 şi de la 2,1 la 1,4 pentru 2012. Deci, se pare că renii lui Moş Crăciun nu aduc în sanie veşti foarte bune pentru întreagă Europă. Această revizuire nu este o veste bună nici pentru România, care va fi obligată să îşi revizuiască prognoza de creştere economică”, a precizat premierul.
În primăvară, Guvernul convenise cu Comisia Europeană o prognoză de 3,5-4%, pentru 2012, în baza căreia a fost conceput bugetul de stat, însă în această lună prognoza va fi revizuită. “Asta trebuie să ne aducă cu picioarele pe pământ şi din perspectiva altor indicatori macroeconomici: deficit bugetar, finanţare, pentru că lumea se schimbă într-o manieră radicală. Banii nu mai sunt uşor de găsit pe piaţă pentru a putea să îţi finanţezi deficitele, deficitele se vor finanţa la costuri tot mai scumpe şi orice procent de deficit înseamnă un ban în plus cheltuit din buzunarele românilor, la costuri mult mai mari decât până acum”, a comentat Boc.
De aceea, România va trebui în 2012 “să rămână extrem de prudentă, să îşi facă un buget echilibrat, să împrumute cât mai puţin şi să investească toţi banii pe care îi are cu putinţă în locuri de muncă, în dezvoltare, în infrastructură, pentru că ele vor genera, pe termen mediu şi lung, creştere economică”, a mai spus premierul.
Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat vineri agenţiei Reuters că investitorii în titlurile emise de statul român cer dobânzi prea mari raportat la situaţia ameliorată a fundamentelor economice şi la faptul că inflaţia a scăzut puternic. “Încercăm să consolidăm nivelul dobânzii la anumite niveluri. Interesul nostru este să ne împrumutăm, dar nu la orice cost”, a spus Drăgoi.
Ministerul Finanţelor a respins de mai multe ori în ultimele luni ofertele băncilor la licitaţiile de titluri de stat, astfel încât din august până acum a împrumutat numai 7,1 miliarde de lei, faţă de un plan iniţial de aproape 13 miliarde. Randamentul mediu pentru titlurile pe trei ani a crescut de la 7,09% la începutul lunii iulie la 7,49% la 20 octombrie.
“Eu înţeleg că băncile cer costuri mai mari din cauza contextului internaţional, dar pe de altă parte trebuie să ne uităm şi la fundamentele economice şi la inflaţia în scădere”, a afirmat Drăgoi.
De la începutul anului până acum, Finanţele s-au împrumutat cu puţin peste 42 de miliarde de lei, prin titluri şi obligaţiuni de stat pe piaţa internă. Cât priveşte piaţa externă, după ce a atras în iunie 1,5 miliarde de euro prin emisiunea de obligaţiuni, România va lansa o nouă emisiune de obligaţiuni, foarte probabil în dolari, la jumătatea lui noiembrie.
-
Chidesciuc, ING Bank: Singura şansă pentru România sunt fondurile europene, indiferent de ce se întâmplă în weekend
“Situaţia tensionată din zona euro afectează cererea externă şi finanţarea. Vom avea două trimestre de scădere economică pentru România: trimestrul IV şi trimestrul I, pe date ajustate sezonier. Nu este recesiune. O privesc mai degrabă ca o probabilitate ridicată să avem două trimestre consecutive de contracţie. Finanţarea de la străini a scăzut. Singura şansă să creştem sunt fondurile euopene să acopere finanţarea”, a spus Chidesciuc. În weekend se vor întâlni liderii europeni pentru a stabili planul de ieşire din criza datoriilor suverane a zonei euro, dar sunt multe întrebări rămase fără răspuns iar pieţele financiare aşteaptă fi soluţii reale. “Aşteptările pieţei sunt mari, într-adevăr, aş spune eu că deocamdată cel puţin din ce a transpirat în presă că nu prea există înţelegere între liderii europeni legat de ceea ce se întâmplă”.
-
Politicienii trebuie să facă în trei zile ce nu au făcut în doi ani
Astăzi cei 17 miniştri de finanţe ai zonei euro se vor întâlni la Bruxelles, iar omologii lor din celelalte zece state ale UE li se vor alătura mâine, urmând ca duminică şefii de stat şi de guvern să se reunească pentru a aproba pachetul de măsuri anticriză pe care investitorii îl aşteaptă de o bună bucată de vreme. Întâlnirile au fost programate la sfârşitul săptămânii pentru ca pieţele financiare să fie închise şi astfel să aibă “linişte” atunci când vor lua deciziile deoarece toată lumea se teme de reacţia investitorilor. Miza reuniunii este mare deoarece guvernele lumii, băncile, investitorii şi populaţia deopotrivă nu mai au răbdare cu liderii europeni şi solicită un pachet de măsuri anticriză coerent şi cuprinzător care să restabilească încrederea investitorilor şi să pună capăt turbulenţelor. Elita politică europeană nu s-a mai aflat niciodată sub o astfel de presiune, iar axa Berlin-Paris a fost rareori atât de divizată. În acelaşi timp, băncile au turnat gaz pe foc după ce şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann, unul dintre susţinătorii activi ai celor mai mari bănci din lume, a declarat că se va opune unei recapitalizări forţate a băncilor şi unui writedown (reducerea valorii contabile) al datoriilor Greciei, scrie publicaţia germană Der Spiegel.