În cadrul ceremoniei Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, premierul Ponta a ţinut în mod special să îşi exprime regretul pentru declaraţiile la adresa cancelarului Merkel. “Deşi există, sigur, şi în România şi în lume, oameni politici perfecţi, care nu fac greşeli, eu nu sunt unul dintre ei. Atâta timp, însă, cât pot să realizez că am greşit, înseamnă că mai e o speranţă. În bătăliile politice din România, de multe ori ne batem şi cu cine nu trebuie. Cred că este locul potrivit în care să spun că la un moment dat – acum mi se pare foarte mult timp în urmă, deşi sunt doar două luni, cred – am spus că nu doamna cancelar Merkel votează în România. În mod sigur, nu a fost deloc cea mai inspirată frază a mea din politică şi am regretat-o imediat”, a afirmat Ponta.
Tag: ponta
-
Cum să coabitezi cu chelnerii Angelei Merkel. Perlele politice ale săptămânii
“Eu nu pot să validez decizia unui coteţ care îl impune pe Traian Băsescu la Cotroceni” – deputatul PSD Mădălin Voicu despre decizia CCR
“Mă tem de aroganţa şi autosuficienţa unora care, fără a fi trecut încă prin vreun război politic, se proclamă deja a fi ‘prezentul’ şi ‘viitorul’, fără să fi avut vreun merit în ‘trecut’” – Elena Udrea (PDL) despre Mihail Neamţu şi Noua Republică
“Să îl ia în Germania doamna Merkel, Germania este o ţară mare, prosperă, să îi dea o bucăţică de pământ acolo lui Băsescu şi PDL-ului, să se joace acolo de-a Băsescu. în România, nu” – Crin Antonescu, liderul PNL
“Nu ne împiedică nimeni să reluăm procedura de suspendare a lui Băsescu până când înţelege să plece (…) Prin simpla lui prezenţă, Băsescu încalcă Constituţia” – Relu Fenechiu, vicepreşedinte PNL
“Nu ştiu dacă de astăzi, de mâine, de poimâine, când vine de la ‘Millenium’ de la crâşmă, pe unde e el acum, nu am înţeles” – deputatul PSD Viorel Hrebenciuc despre momentul reîntoarcerii lui Traian Băsescu la Cotroceni
“Băsescu a ocupat Palatul Cotroceni fără a avea dreptul legal, constituţional, să o facă. Fapta numitului Băsescu Traian se poate încadra la uzurpare de suveranitate” – senatorul Ioan Ghişe (PNL)
-
Ce face Guvernul pentru combaterea secetei. Ponta: “România va fi cel mai afectată din Europa”
“Am văzut şi eu prognozele europene şi e chiar groaznic, e chiar groaznic cât de mult va fi afectată România, cel mai mult din toată Europa, de secetă, dar trebuie să trecem peste anul ăsta greu şi să sperăm că la anul va fi un an bun şi reuşim să recuperăm din ceea ce a rămas în urmă”, a comentat premierul Victor Ponta.
Ajutorul de minimis se acordă pentru suprafeţe de culturi agricole în teren arabil şi vizează sprijinirea acelor fermieri care au între 1 şi 10 hectare, inclusiv, sprijinul fiind stabilit la 100 de lei pe hectar, a anunţat ministrul de resort, Daniel Constantin. Beneficiarii schemei sunt fermieri persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite conform Ordonanţei de urgenţă 44 din 2008, persoane juridice, precum şi orice alte forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii. Beneficiarii estimaţi de către Ministerul Agriculturii sunt în jur de 600 de mii de fermieri, suprafaţa totală care va fi acoperită de acest sprijin este de 1,9 milioane de hectare, iar valoarea totală a sprijinului a fost stabilită în jurul sumei de 42,8 milioane de euro.
Banii sunt prevăzuţi în bugetul anului 2012, o parte dintre ei, iar cealaltă parte în primele luni ale anului 2013. Suma maximă a sprijinului financiar nu poate depăşi echivalentul în lei a 7.500 euro pentru fiecare beneficiar. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor sunt de circa 42,8 milioane euro şi se asigură de la bugetul de stat. Cererile se depun la direcţiile pentru agricultură, până la data de 15 octombrie 2012, sprijinul financiar începând a fi acordat către fermieri la data de 1 noiembrie 2012.
Guvernul a aprobat şi o hotărăre prin care, potrivit lui Constantin, “dorim să mărim numărul de beneficiari ai Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, mai exact acei beneficiari ai finanţării nerambursabile pe grupurile de acţiune locală şi pe organizaţiile udătorilor de apă”. Pentru a încasa avansurile de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, beneficiarii au nevoie de o garanţie, însă pentru a nu întârzia începerea lucrărilor sau rezilierea contractului atunci când beneficiarii nu au aceste garanţii, Guvernul le oferă posibilitatea să meargă la Fondul de Garantare, spre a obţine garanţiile guvernamentale necesare.
O altă hotărâre, care vizează sprijinul pe suprafaţă acordat începând din toamna acestui an, va fi aprobată de Guvern în prima săptămână a lunii octombrie, vizând componenta europeană, denumită SABS, şi componenta naţională, a spus Daniel Constantin. “În aceste zile suntem în discuţii cu fermierii şi încercăm să obţinem o alocare financiară cât mai mare, pentru sprijinul complementar, de la bugetul de stat, pentru ca fermierii să beneficieze de un sprijin mult mai mare decât în anii precedenţi”, a afirmat ministrul.
Ministerul Agriculturii intenţionează, de asemenea, să lanseze un proiect care să înceapă a fi finanţat de la 1 ianuarie 2014 şi care să vizeze refacerea sistemului de irigaţii cu fonduri europene. Potrivit ministrului, “există acordul de principiu al Comisiei Europene şi sper ca până la sfârşitul anului să scriem acest proiect şi să avem şi acordul definitiv ca să începem refacerea unei infrastructuri care se află astăzi în proprietatea statului şi care poate deservi peste 800.000 de hectare, în special din sudul, sud-estul şi estul României”.
-
Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc luni pentru citirea hotărârii Curţii Constituţionale privind referendumul
Ghişe ar urma să prezinte aceste propuneri şi în partid, la şedinţa de luni a grupurilor parlamentare ale PNL. Ioan Ghişe spunea marţi, pentru MEDIAFAX, că Parlamentul va stabili, potrivit hotărârii din 6 iulie, “calea de urmat”, aceasta putând fi că preşedintele este demis cu majoritatea celor prezenţi la vot, cvorumul de prezenţă nefiind obligatoriu.
-
Ponta: Am sesizat Departamentul de Luptă Antifraudă pentru grave deficienţe în utilizarea banilor UE
“O consecinţă negativă se referă la Programul Operaţional Sectorial Mediu, unde am primit o înştiinţare oficială referitoare la grave deficienţe în desfăşurarea a trei proiecte. Două desfăşurate de către Consiliul Judeţean Bistriţa în 2009-2011: Reabilitarea şi închiderea depozitelor de deşeuri urbane şi unul desfăşurat în judeţul Alba: Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă în judeţul Alba. În toate cele trei proiecte Comisia Europeană a descoperit nereguli grave. Noi, evident, am informat, ministrul sesizează Direcţia de Luptă Antifraudă”, a spus premierul. În opinia sa, ceea ce s-a făcut greşit în 2010 şi 2011 a fost sancţionat politic de electorat, dar trebuie să fie sancţionat şi penal.
-
Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Care vor fi efectele ei
“Am aprobat rectificarea bugetară pornind de la obligaţia absolută pe care guvernul pe care eu îl conduc şi-a asumat-o, aceea de a rămâne şi de a păstra ţara noastră într-o limită clară de disciplină financiară şi de a respecta în totalitate acordurile şi obligaţiile pe care România şi le-a asumat în relaţiile cu creditori noştri internaţionali, adică cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială”, a declarat premierul Victor Ponta.
Rectificarea bugetară porneşte de la scenariul unei creşteri economice revizuite de la 1,5% la cca 1,2%, “ca efect al creşterii economice încetinite sau chiar negative din zona UE, de la principalii noştri parteneri, unde exportam mărfuri şi servicii, de asemenea din cauza secetei şi, sigur, într-o anumită măsură, şi din cauza climatului politic tensionat din ultimele câteva luni”, potrivit lui Florin Georgescu.
Rata inflaţiei a fost şi ea revizuită de la circa 3% la 3,5% în decembrie anul acesta faţă de decembrie anul trecut. Deficitul extern de cont curent este estimat în jur de 4% din PIB, iar cursul mediu de schimb luat în calcul pentru fundamentarea bugetului a fost revizuit de la 4,21 la 4,45 lei/euro. PIB, în termeni nominali, ca valoare absolută, este de 607 miliarde de lei, “uşor mai ridicat şi din cauza ratei inflaţiei şi a cursului de schimb, pe de o parte, dar pe de altă parte şi din cauza revizuirii PIB realizat în anii anterior, 2010 şi 2011, care, pe baza datelor definitive, a fost mai mare decât pe baza datelor preliminare”. În aceste condiţii, deficitul bugetar creşte, conform celor convenite cu FMI, de la 1,9 la 2,2% din PIB, iar factura salarială este menţinută la nivelul de 6,7% din PIB, sub 7%, care este plafonul maxim posibil, dar şi sub 6,9%, cât a fost în 2011.
UNDE SE DUC BANII
Conform ordonanţei, veniturile bugetului de stat au fost reduse cu 2,658 miliarde de lei (0,4% din PIB), iar cheltuielile bugetului de stat, pe sold, au fost diminuate cu 1,253 miliarde de lei (0,2% din PIB). Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 au fost majorate cu 513 milioane lei. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii au fost majorate cu 155,5 milioane lei, iar cele ale sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale au crescut pe sold cu 56,8 milioane lei. Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj au fost reduse cu 199,3 milioane lei, iar veniturile fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale au fost majorate cu 10,5 milioane lei.
La capitolul cheltuielilor sociale, în afară de reîntregirea salariilor şi restituirea pensiilor, Ponta a spus că Guvernul a prevăzut prin intermediul autorităţilor publice locale 100 de milioane de lei pentru plata însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi, sumă redistribuită de la bugetul MDRT.
Rectificarea şi deblocarea posturilor vor permite angajarea absolvenţilor din 2011 şi 2012 în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Ministerului Apărării, a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a celorlalte structuri militarizate. În cazul justiţiei au fost prevăzute în buget sumele necesare pentru angajarea unui număr de 564 de judecători şi grefieri, personal magistraţi şi personal auxiliar, necesari pentru a putea trece de la 1 februarie 2013 la implementarea Codului de procedură civilă şi a reformelor în justiţie, reforme pe care România şi le-a angajat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
La Ministerul Educaţiei au fost alocaţi banii necesari pentru clasa zero, pentru burse şi pentru doctoranzi. În cazul administraţiei publice locale, o sumă totală de 600 de milioane de lei va asigura plata arieratelor către creditori. La Ministerul Agriculturii, prin trecerea unor plăţi de la bugetul de stat către fonduri europene se vor asigura subvenţiile pentru crescătorii de porci şi păsări, precum şi pentru producătorii agricoli afectaţi de secetă, în luna octombrie.
De asemenea, la unele ministere au fost reduse fondurile în cazurile investiţiilor cu un grad redus de eficienţă economică sau care erau numai la început şi nu aveau perspectivă de finalizare în următorii 3-5 ani, a precizat ministrul finanţelor, Florin Georgescu. “Se alocă suficiente sume pentru obiectivele aflate la un grad ridicat de finalizare: 80-85-90%, nu la acele abia începute, cu 1-2% grad de realizare”, a spus ministrul. Întrebat de presă despre ce ministere este vorba, Georgescu a răspuns: “Aţi auzit, n-au ieşit ţipete din sala guvernului, lumea a fost destinsă. Ce importanţă are că s-au luat 100 de milioane de colo şi s-au mutat dincolo? S-au făcut analize profesionale pentru a ajunge la asemenea concluzii”.
Tot marţi, Guvernul a aprobat ordonanţa prin care se introduce sistemul de plată a TVA la încasarea facturii pentru companiile cu cifră de afaceri de sub 2,25 milioane lei în perioada octombrie 2011 – septembrie 2012, prevedere care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Firmele cu cifră de afaceri sub 2,25 milioane de lei vor fi obligate să treacă la sistemul TVA la încasare şi să achite şi să încaseze facturile numai prin bancă, în timp ce marile companii nu vor putea să-şi deducă TVA din relaţia cu firmele mai mici dacă nu le plătesc facturile. Dacă obligaţiile se sting prin plata în numerar se aplică sistemul de exigibilitate a TVA la facturare.
Un punct al acestei ordonanţe este taxa de clawback din sectorul medical, care a fost revizuită “undeva în jos, de la 30 şi ceva la sută la 20 şi ceva”, potrivit lui Florin Georgescu, noua formulă de calcul urmând să intre în vigoare la 1 octombrie. A fost reglementată în acelaşi timp şi regularizarea plăţilor restante încă din anii 2009-2010, respectiv aducerea la zi a decontărilor dintre agenţii economici care comercializează, comercianţii de medicamente, spitale, farmacii, CNAS.
-
Ponta, către miniştri: Nu sunt foarte optimist în ce priveşte colaborarea cu preşedintele Băsescu
“Nu sunt foarte optimist în ceea ce priveşte buna colaborare în special cu instituţia Preşedinţiei. Probabil că veţi avea în continuare atacuri, calomnii, dosare. Ştiaţi la ce trebuie să vă aşteptaţi în momentul în care faceţi parte dintr-un Guvern care nu este agreat de către preşedintele care se va întoarce la Cotroceni. Eu mi-am asumat şi cred că şi dumneavoastră v-aţi asumat acest lucru. Regret foarte mult că oameni pe care-i consider în continuare şi prieteni, şi bun colegi, au fost supuşi acestui atac nedrept, dar important este să ajungem la capăt. Poate nu vom ajunge toţi în formula de miniştri, dar în mod sigur ajungem la capăt cu sentimentul că ne facem datoria”, a spus prim-ministrul.
-
Dilema politicienilor: a coabita sau a nu coabita
Ponta a spus că este pregătit să coabiteze cu preşedintele Traian Băsescu revenit la Cotroceni dacă acesta va respecta rolul conferit de Constituţie, Monica Macovei a anunţat că preşedintele Băsescu este dispus la reconcilierea cu Victor Ponta, denunţând însă “presiunile” de sens contrar din partea PNL-PC, Traian Băsescu însuşi a declarat pentru Vocea Rusiei că “este nepermis să nu utilizăm mecanismul coabitării”, în vreme ce prim-vicele PDL, Cezar Preda, a asigurat că partidul său nu exclude coabitarea cu guvernul Ponta.
Şi deşi vizita lui Philip Gordon, asistentul secretarului de stat al SUA, a fost comentată strict ca un sprijin pentru Traian Băsescu, americanul i-a cerut preşedintelui suspendat să încerce să colaboreze “în mod pragmatic” cu Guvernul, dacă se întoarce la Cotroceni. Singurul rămas până acum reticent faţă de ideea ramurii de măslin a fost preşedintele interimar Crin Antonescu, care a afirmat că pentru PNL “în niciun caz” nu se pune problema unei coabitări cu Traian Băsescu şi a exclus ferm ideea unei posibile refaceri a Alianţei D.A. după alegeri, între PNL şi PDL.
-
Argumentul celor 7,4 milioane de voturi
În tabăra lui Traian Băsescu însă, optimismul a fost întreţinut de Parchet, prin promptitudinea cu care au fost confiscate listele electorale şi datele evidenţei populaţiei de la BEC, AEP, CCR, MAI şi MJ, dar şi prin amploarea fără precedent a anchetării reclamaţiilor de fraudă la referendum – 181 de procurori au deschis în timp record 500 de dosare de fraudă, din care o parte cercetate de DNA.
O primă înfrângere a USL, în acest context, a fost acţiunea de confiscare a listelor, ancheta aferentă a Parchetului la nivelul MAI şi publicarea stenogramelor aferente i-au determinat pe Ioan Rus şi Victor-Paul Dobre să se recuze de la Interne, respectiv Administraţie, motivând că altfel ar fi avut dinainte “o stradă cu sens unic, cel spre Parchet”.
O a doua înfrângere: ancheta din teritoriu, începută sub auspiciile afirmaţiei diplomatului american Philip Gordon că există “acuzaţii credibile de vot ilegal masiv” şi la capătul căreia n-ar fi exclus să se atingă estimarea din 26 iulie enunţată de Traian Băsescu, că USL va frauda referendumul fix cu 10%, respectiv cu 2 milioane de voturi. Chiar dacă n-ar demola realitatea că a existat un vot legal masiv pentru demiterea lui Traian Băsescu, o reducere a numărului de voturi valabile pentru demitere de la 7,4 milioane undeva spre 6 sau chiar spre 5 milioane (ca să nu mai vorbim de estimarea lui Sebastian Lăzăroiu că de fapt cei 7,4 milioane ar fi doar nişte “morţi cu acte, infractori care au votat multiplu, preşedinţi de secţii de votare care au aruncat teancuri de buletine în urne şi vreo 3-4 milioane de simpatizanţi USL”) ar putea servi atât tezei – lipsite însă de valoare juridică – că nu se face ca preşedintele să fie demis cu mai puţine voturi decât a fost ales în 2009, cât şi efortului taberei Băsescu de a submina autoritatea morală a USL, sau mai exact a aripii dure din PNL-PC, ferm convinsă că merită chiar să încalce legea ca să îndeplinească voinţa celor 7.403.836 alegători care au susţinut demiterea lui Băsescu.
Şi o a treia înfrângere: faptul că ancheta Parchetului în satele din Oltenia şi Moldova a fost făcută cu exces de zel, pe sub nasul ministrului interimar al justiţiei – premierul Victor Ponta, l-a pus pe Ponta în conflict direct cu preşedintele Crin Antonescu, care i-a cerut să ia măsuri (a se citi decapitarea conducerii Parchetului) în loc să se plângă că Traian Băsescu “terorizează cetăţenii României” prin intermediul procurorilor.
-
Cum arată bilanţul lui Ponta după 100 de zile de guvernare
“Este prematur sa fac un raport, il voi face inainte de alegerile din noiembrie, cand voi cere si votul oamenilor pentru a continua”, precizează Ponta, într-un comentariu publicat pe blogul său. El adaugă însă că ar putea face un mic raport preliminar numit “100 de zile de oprit marile jafuri produse de guvernele PDL”, în care ar figura la loc de cinste stoparea furturilor de la Hidroelectrica şi de la ANAF.
Cea mai mare realizare a guvernării actuale, în opinia lui, este “oprirea furtului organizat politic de la Hidroelectrica”, prin decizia de a accepta un administrator special. Aşa au fost oprite “contractele cu băieţii deştepţi, care au produs, doar din 2010 cand au fost prelungite de Videanu, peste 1 mld. euro pagubă”, a fost oprită politizarea societăţii şi a fost pregatită compania pentru listarea la bursă la valoarea adevărată a ei.
O a doua realizare ar fi ruperea “reţelei de crimă organizată de la ANAF (promovată de Gheorghe Falcă şi grupul de la Arad, cu protecţia directă a lui Traian Băsescu)”. Rezultatul: doar în trimestrul al doilea, potrivit lui Ponta, încasările la buget au crescut cu 1,2 mld. lei faţă de primul trimestru.
“Deci, simplu: 1,2 mld. euro de la Hidroelectrica şi 1,2 mld lei de la ANAF!”, conchide premierul.
“Pot să adaug uşor cca 50 mil. euro prejudiciu la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate produse de activitatea ilegală de anul acesta a fostului preşedinte Duţa (alt protejat al lui Videanu şi al PDL) – sau 50 mil. lei furate de Funeriu la Ministerul Educaţiei sub pretextul organizării clasei pregătitoare, sau 200 milioane de euro deja contractaţi de dna Udrea şi Ministerul Dezvoltării la faimosul PNDI, ca să nu mai reamintesc de cei 600 milioane lei pe care MRU i-a dat ca ‘şpagă’ înainte de campania electorală de la locale către primarii PDL; şi putem continua acest raport!”
La preluarea guvernării, după moţiunea de cenzură care a scos din funcţie guvernul Ungureanu la 27 aprilie, guvernul Ponta avusese ca prioritate iniţială realizarea unor audituri detaliate la fiecare minister, pentru a dovedi proasta guvernare şi ilegalităţile comise de PDL. Acest obiectiv a fost realizat însă doar parţial, întrucât campania de suspendare şi demitere a preşedintelui Traian Băsescu a acoperit mediatic orice alt subiect.