BusinessMagazin

Tag: Venituri

  • Deşi suprafaţa agricolă a Olandei este 10 ori mai mică decât cea a României, ţara lalelelor are venituri de două ori mai mari decât ţara noastră. Cum reuşeşte

    Cu toate acestea, agricultura are o importanţă ridicată în structura PIB, de trei ori şi jumătate mai mare decât media europeană; în plus, în 2014, agricultura angaja 27,3% din populaţia activă a României, de peste şase ori mai mult decât media europeană de 4,4% din populaţia activă. Asta în condiţiile în care în 1993 aproape acelaşi număr de oameni ca în 2014 lucrau în agricultură, dar acum ponderea domeniului în PIB a scăzut de peste patru ori în această perioadă, semnalând pierderi importante de eficienţă, după cum arată un raport al PwC. „Practic, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură se ridica în 2015 la doar 54% din media Uniunii Europene, iar situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 16% din cea generată în Franţa, respectiv 34% din cea generată în Spania”, arată raportul firmei de audit şi consultanţă.

    Cu toate acestea, România este una dintre ţările europene cu cel mai ridicat potenţial în sectorul agricol, având a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al producţiei agricole. Deşi cea mai mare parte a suprafeţei cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puţin de 25% din valoarea producţiei agricole totale (estimată în 2015 la 13,6 miliarde de euro). „Având în vedere suprafaţa agricolă vastă şi rata de utilizare rezonabilă din România, este clar că randamentul producţiei este principalul factor limitator al sectorului agricol”, a spus Bogdan Belciu, partener, servicii de consultanţă pentru management, PwC România, coordonatorul studiului. Potrivit Ministerului Agriculturii, la valoarea totală a producţiei ramurii agricole, sectorul vegetal contribuia în anul 2015 cu  63,4% iar cel zootehnic cu cca. 35,4%.

    Deşi avem una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din Europa, ţara noastră are o mărime medie de exploataţie, similară cu Malta sau Cipru, ţări cu suprafeţe agricole mult mai mici decât cea a României. Un motiv pentru care acest lucru este posibil îl reprezintă fragmentarea exploataţiilor agricole, în condiţiile în care majoritatea (75%) dintre fermele din ţară au sub 2 hectare, iar ponderea fermelor sub 10 hectare este de 98% din total ca număr şi 39% din total suprafaţă agricolă utilizată. La polul opus, fermele cu dimensiuni de peste 100 hectare reprezintă doar 0,5% din numărul total, dar exploatează 49% din suprafaţa agricolă. În occident, segmentul fermelor mijlocii este predominant. Conform celei mai recente Anchete Structurale în Agricultură a INS pentru care deţinem informaţii,  numărul total al exploataţiilor agricole era în 2013 de circa 3630 mii, cu o suprafaţa agricolă utilizată de 13,056 milioane ha.

     În Olanda, activitatea agricolă se desfăşoară sub forma unor holdinguri, care au la bază contracte de cooperare şi cuprind: producătorii, colectorii de produse agricole primare, transportatori, consultanţă (tehnică, economică şi legislativă).
     
     În prezent, în Olanda sunt 81.800 holdinguri, agricultura produce 11% din PIB şi contribuie la export cu 26%. Cea mai importantă parte a sectorului agricol olandez este horticultura. Fermele pentru creşterea vitelor au un număr mediu de 50-70 de capete, reprezentând peste 50% din totalul celor 24.000 de ferme. 
     
    Desfacerea produselor se face prin colectorii care prezintă produsele spre vânzare în cadrul licitaţiilor zilnice, la bursele specializate, produsele fiind preluate de către angrosişti, pentru vânzare la intern sau la export. Olanda este cel mai mare furnizor de cartofi şi produse derivate acestora pe piaţa europeană. De asemenea, Olanda este cel mai mare exportator mondial de flori, a vândut anul trecut pe pieţele externe 3,6 miliarde bulbi de flori, în valoare totală de 313 miliarde euro

     

  • În urmă cu 10 ani au pornit o şcoală cu 5 elevi, iar acum au peste 450 de elevi şi venituri de 3,2 milioane de euro

    „Am început în urmă cu 10 ani, în mansarda unei vile din Pipera, cu o clasă I cu cinci elevi. Atunci, în 2007, planul nostru de dezvoltare includea doar ciclul primar”, spune Diana Segărceanu, cofondator şi director executiv al Avenor College. Primele investiţii au fost făcute din resursele proprii, însă odată cu extinderea au apelat şi la credite. La trei ani de la debutul afacerii au deschis şi ciclul gimnazial şi s-au mutat în actualul campus din Băneasa, „în spaţii construite special pentru a corespunde, atât funcţional, cât şi estetic, necesităţilor unei instituţii de învăţământ moderne”, spune antreprenoarea. 2015 a fost anul când au lansat şi Liceul Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examination.

    „De la înfiinţare, investiţia a fost continuă, de la un an la altul, iar până în acest moment se ridică la peste 4,5 milioane de euro”, spune Segărceanu. Tot ea povesteşte că una dintre cele mai mari dificultăţi a fost, de-a lungul timpului, recrutarea profesorilor; au apelat la de cele mai multe ori la ajutorul consultanţilor externi de resurse umane. Au creat, de asemenea, un profil al profesorului de la Avenor College, pe care îl urmează atât în procesul de recrutare, cât şi în cel de evaluare a performanţelor acestora. „Noi căutăm oameni temerari în această meserie, care sunt dedicaţi şi pasionaţi, au obiective foarte clare, au noţiunile pedagogice şi psihologice necesare pentru a-i putea ghida pe copii. Şi, nu în ultimul rând, ne împărtăşesc valorile şi principiile. Nu-i găsim uşor, dar suntem perseverenţi şi-i căutăm mereu, avem un proces de recrutare continuu, care durează 365 de zile”, explică Diana Segărceanu strategia de recrutare a cadrelor didactice.

    În cadrul şcolii Avenor, elevii parcurg programa şcolară naţională, însă diferenţa faţă de alte şcoli cu profil similar este că structura acesteia este creată astfel încât să fie centrată pe elev şi adaptată la nevoile de învăţare individuale. Profesorii folosesc strategii educaţionale complementare, materiale didactice diverse şi interactive, iar disciplinele şcolare obligatorii sunt completate prin cursuri specifice sistemului britanic. Mai exact, elevii au ore de dezvoltare personală şi ore de studiu individual la clasă, o gamă de cluburi extracurriculare, prin care participă la activităţi, în şcoală şi în afara ei.

    De asemenea, sistemul de evaluare standard prin calificative şi note este completat de un set de instrumente de evaluare alternativă prin merite academice, spune antreprenoarea. În cadrul Liceului Internaţional Avenor, care respectă programa Cambridge International Examinations, elevii mai învaţă şi despre antreprenoriat, leadership, provocări globale, serviciu comunitar, sport şi arte. Anul acesta liceul va deschide procesul de admitere şi pentru ultimii doi ani de liceu, clasele a XI-a şi a XII-a, Sixth Form în sistemul britanic. „Prin materiile pe care le propunem, în afara celor clasice, le dezvoltăm elevilor gândirea antreprenorială, pe care se pot baza mai târziu, dar şi acele calităţi care le vor facilita accesul către marile universităţi din lume şi care îi vor ajuta să devină lideri în profesiile pe care şi le vor alege”, adaugă Diana Segărceanu.

    Numărul celor înscrişi a crescut de la un an la altul, odată cu vârsta elevilor, mai spune ea. În prezent, 312 copii urmează cursurile din clasele pregătitoare până la clasa VIII, 23 elevi în clasele IX şi X şi 120 de preşcolari sunt înscrişi la grădiniţa Avenor. Pe fondul acestei creşteri constante, fondatorii estimează că până în anul 2020 vor ajunge la capacitatea maximă a campusului Avenor College, de 550 de elevi. Taxa pentru clasele I – VIII este de 7.500 de euro pe an, cea pentru clasa pregătitoare este de 6.900 de euro pe an, iar pentru liceu ajunge până la 10.500 de euro pe an. Fundaţia Avenor acordă anual burse pentru liceul internaţional, care acoperă între 25% şi 100% din taxa de şcolarizare, fiind oferite unor elevi excepţionali, cu rezultate academice remarcabile şi realizări în cadrul activităţilor extracurriculare. Bursierii, precizează antreprenoarea, au posibilitatea să‑şi păstreze bursa pe perioada celor patru ani de liceu, cu condiţia să îşi menţină an de an nivelul academic şi comportamental pentru care au primit bursa.

    Profilul elevului de la Avenor se încadrează în tipologia copilului responsabil şi disciplinat, spune Segărceanu: „Sunt ambiţioşi, fără să fie individualişti şi sunt campioni ai colaborării, ai lucrului în echipă. Îşi susţin cu dezinvoltură şi originalitate punctele de vedere, sunt mereu curioşi şi creativi, nu se tem să experimenteze şi nici să greşească”. Pe de altă parte, cadrele didactice angajate trebuie să fie oameni dedicaţi profesiei şi care vorbesc cu pasiune despre educaţie. De asemenea, un partener foarte important în această ecuaţie sunt părinţii din comunitate. „Pentru noi este foarte important nu doar să-i educăm pe elevi, ci şi ca aceştia să «înveţe să înveţe». Pentru a reuşi, avem nevoie de o cooperare strânsă şi deschisă între profesori, elevi şi părinţi”, adaugă antreprenoarea.

  • Cum a ajuns o tânăra de 29 de ani care trăia din ajutor de somaj să facă aproape 1 milion de dolari

    În 2012 Kimra Luna nu avea niciun ban. Ea împreună cu soţul ei, Seth, şi cu cei doi copii trăiau în California cu socrii ei, încercând să supravieţuiască, informează Business Insider.

    “Timp de patru ani, nici eu, nici soţul meu nu am avut un job constant”, a povestit tânăra de 29 ani. “Aveam ceva economii, dar s-au evaporat repede, trăiam din ajutorul de somaj”, a adăugat ea.

    Seth a reuşit să obţină o slujbă ca şofer şi câştiga îndeajuns să acopere cheltuielile de bază. După şase luni de stat acasă, Luna s-a plictisit aşa că a apelat la economii şi a cumpărat un computer. Kimra Luna şi-a pornit un blog, apoi s-a angajat. Vindea produse de îngrijire a pielii şi suplimente organice. Între timp a început să citească mai multe despre antreprenoriat, iar în primavara anului 2014 şi-a lansat propriul site şi a renunţat la job. Pentru asta a făcut un împrumut de 5000 de dolari, bani pe care i-a folosit pentru crearea site-ului, pentru promovarea pe Facebook şi pe cursuri online.

    Primul ei produs a fost un curs numit “Crushing it on Facebook” (Cum să reuşeşti pe Facebook), în urma căruia a primit cereri pentru consultanţă şi coaching. A început să vândă pachete de coaching, o consultanţă de 12 săptămâni pentru 2.000 de dolari. În primele şase săptămâni a câştigat 10.000 de dolari. Un an mai târziu, compania a înregistrat venituri de 950.000 de mii de dolari.

    În momentul de faţă, principala sursă de venit este un program de marketing de 12 săptămâni “Be True, Brand You”, care costă 2000 de dolari şi care are 500 de studenţi. Ea estimează că lucrează cam 25-30 de ore pe săptămână, dar pentru a conduce afacerea are nevoie de ajutor. “Nu pot să lucrez fără ajutorul oamenilor. Am doi asistenţi care lucrează cam 30 de ore pe săptămână şi un bucătar care îmi prepară mesele”, a spus ea. 

  • Sute de bătrâni trebuie să restituie banii pentru mâncarea gratuită de pe vremea lui R. Mazăre

    Elena Popa are 67 de ani şi o pensie de urmaş, după decesul soţului, de 230 de lei. În urmă cu o săptămână, bătrâna a aflat că nu mai poate mânca gratuit la cantina socială. Ba mai mult, trebuie să plătească pentru hrana pe care a primit-o gratuit din 2013 până acum.

    Elena Popa, pensionar: „Mi-a arătat dosarul şi m-a găsit acolo cu 13 milioane 317. Nu am ce să fac, decât să nu plătesc, că nu am de unde”.

    În total, 754 de bătrâni şi tineri cu probleme de sănătate din Constanţa trebuie să plătească pentru hrana primită. Asta după ce în 2013, fostul primar Radu Mazăre a propus în Consiliu Local ca persoanele care au venituri de până în 500 de lei pe lună să primească mâncare gratuită la cantinele sociale.

    Asta deşi legea spune că de această măsură ar trebui să beneficieze doar cei al căror câştig lunar nu depăşeşte 126 de lei. Ceilalţi, care au până într-o mie de lei, trebuie să plătească la cantinele sociale 30 la sută din venit.

    Ionela Halciuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Constanţa: „Sunt sume de recuperat între 12 lei şi 2.190 de lei de la 754 de persoane. În total vorbim de 1.382.000 de lei”, scrie digi24.ro

  • Cel mai nou model de afacere în domeniul stomatologic prin care medicul Nicolae Krilovici încasează 100 de euro pentru aproximativ o jumătate de oră

    Nicolae Krilovici este medic stomatolog specializat în parodontologie, protetică şi estetică dentară, iar de aproximativ jumătate de an este şi consultant dentar – serviciul de consultanţă dentară oferit de el fiind primul de pe piaţa locală, potrivit stomatologului. Krilovici defineşte conceptul ca reprezentând o abordare nouă a stomatologiei dentare, în care interesele pacientului nu sunt condiţionate de interese financiare şi abilităţi practice medicale. „Medicul consultant are obligaţia de a fi neutru şi dezinteresat în a trata pacientul din punct de vedere stomatologic. El trebuie să fie foarte bine pregătit, să aibă o experienţă vastă şi să ştie să colaboreze cu alţi specialişti din domeniu”, explică Krilovici caracteristicile pe care ar trebui să le aibă furnizorul unui astfel de serviciu. Potrivit lui, consultantul este cel care analizează din afară problemele pacientului şi îi dă sfaturi sau noi soluţii legate de ceea ce s-a făcut deja de alt medic sau urmează să se facă.

    Îndrumările pot să fie cu referire la costuri sau la relaţia cost-calitate; totodată, consultantul poate evalua calitatea materialelor folosite sau a întregii lucrări şi asta din diferite puncte de vedere. „Oamenii sunt total neştiutori faţă de ceea ce urmează să li se întâmple. Nu au nici un fel de reper faţă de modalităţile de tratament, de costuri sau de calitatea lucrării făcute”, descrie el situaţia în care se află majoritatea pacienţilor înaintea unei intervenţii. Costul unei astfel consultanţe este de aproximativ 100 de euro pentru o durată a discuţiei de aproximativ 30‑40 de minute; preţul însă creşte direct proporţional cu durata consultaţiei. Krilovici previzionează că, printr-un ritm de două consultaţii pe zi, ar ajunge la venituri anuale de 48.000 de euro; la un ritm de opt consultaţii, veniturile s-ar ridica la aproximativ 190.000 de euro.

    Ideea furnizării acestui serviciu i-a venit lui Krilovici după ce a profesat circa 25 de ani în stomatologie, deopotrivă în România şi Germania. Nicolae Krilovici a studiat stomatologia în România, şi-a dat doctoratul în domeniu, iar apoi a mai studiat în cadrul unui doctorat în Germania, la Berlin. Vreme de doi ani a lucrat în propria clinică, aflată în centrul oraşului Düsseldorf. După aproximativ doi ani de stomatologie generală, a ajuns la concluzia că nu se poate face performanţă în toate domeniile stomatologice şi a decis să se specializeze în estetică şi protetică dentară cât şi parodontologie, urmând mai  multe cursuri în Germania. De 10 ani trăieşte în România unde lucrează colaborând cu mai multe clinici din domeniu. Oferă şi tratamente  de lux, prin colaborarea cu medici specialişti şi tehnicieni din Germania; furnizând astfel varianta de tratare a pacienţilor în Germania şi organizând tot ce este necesar legat de acest lucru.

    Medicul a lansat serviciul de consultanţă (sub numele Dr. Krilovici) după ce a observat nevoia acestuia pe piaţa serviciilor de stomatologie. „Am întâlnit persoane nesigure de diferite situaţii legate de stomatologie sau persoane care mă întrebau din senin, seara la masă de pildă, diferite lucruri medicale dentare.” A sesizat astfel lipsa de informaţie din piaţă. „Toţi aveau stomatologul lor. De ce mă întrebau pe mine? Când mi-a venit ideea, iniţial m-am gândit că este ceva stupid, având în vedere că plecăm de la presupunerea că există o încredere mare între pacient şi medic. Dar tot aşa am realizat şi că de fapt ideea de consultanţă se foloseşte în multe domenii în lume, de ce nu şi în medicină, adică în cazul meu stomatologia?”. Nicolae Krilovici spune că se adresează unui profil variat de clienţi. „Toată lumea, cu lucrări mari şi scumpe, până la lucrări mici şi ieftine, poate profita de informaţii esenţiale.”

    A observat că există întotdeauna o zonă de stres la nivel de comunicare cu pacientul necunoscător, care trebuie să plătească bani mulţi pentru tratamente; în discuţiile cu consultantul, acest stres nu există, pentru că nu e nimic de împărţit sau de ascuns. „Astfel poate profita oricine care are nedumeriri sau nemulţumiri legate de stomatologie, înainte sau după un tratament. Sau chiar în timpul tratamentului.” Nicolae Krilovici consideră că medicul care tratează  nu are timpul şi nici interesul să poarte o asemenea discuţie de amploare, dintr-o serie de motive. „Este greu să gândeşti un tratament corect cap coadă după dorinţele pacientului. Aici vorbesc de cazuri ample, interdisciplinare. Odată început un tratament – bun sau prost – costurile, timpul, stresul, durerea curg la fiecare întâlnire cu stomatologul. Dacă rezultatul este prost, atunci o ia de la început sau chiar este mult mai complicat de reparat ce s-a făcut prost.” El spune că un pacient mulţumit nu va veni niciodată la consultant, însă aceste situaţii sunt rare. „Eu am întâlnit în 25 de ani de stomatologie foarte mulţi oameni nemulţumiţi sau care nu sunt convinşi că ce li s-a propus ca tratament este şi cea mai bună soluţie pentru ei. Deci preţul unei consultanţe este infim faţă de ceea ce poate ea să economisească pentru un pacient care nu este tratat corespunzător”, descrie medicul raţiunile existenţei unui astfel de serviciu.

    Medicul nu a renunţat la profesia de bază; spune însă că activitatea de consultanţă este diferită de serviciile de second opinion, prezente şi acestea pe piaţa locală de câţiva ani. „O second opinion este o altă propunere de tratament la un medic nou. El are, la fel ca şi primul medic, interesul să câştige pacientul de partea lui. În majoritatea cazurilor, ceea ce e şi logic chiar dacă nu obligatoriu, noul medic va demonta prima propunere şi în plus, ca şi primul medic, va propune ceea ce e mai bun şi uşor pentru el să facă”, explică el. Spune că prin acest serviciu, el nu face trimiteri spre alţi medici (nici spre el însuşi), de pildă.

    În ceea ce priveşte majoritatea greşelilor făcute de pacienţii români, medicul Nicolae Krilovici a observat că acestea se leagă de necunoştiinţă şi dezinformare. „Lipsa unei educaţii dentare îi face pradă uşoară în faţa complexităţii problemelor legate de gură şi dinţii lor.” O altă problemă este de natură financiară. „Stomatologia este scumpă în sine, iar stomatologia de calitate cu atât mai mult. Dacă economiseşti unde nu trebuie, din neştiinţă, rişti să intri într-un cerc vicios greu de rupt. Mai bine mai scump şi bine decât ieftin şi prost, căci ce e prost va trebui sigur refăcut. Cel mai grav este scump şi prost.”
    Chiar dacă piaţa locală a serviciilor stomatologice din România a cunoscut o dezvoltare frumoasă, acestea nu se pot compara cu cele din vestul Europei încă, potrivit lui Krilovici. Medicul spune că nu poate aprecia la o valoare exactă piaţa locală de stomatologie; dar a observat o creştere, reflectată şi la nivelul dezvoltării serviciilor. Potrivit estimărilor Business Magazin, valoarea totală a pieţei private a serviciilor de stomatologie se situează la circa 100 de milioane de euro.

    „Lucrările au devenit mai sofisticate şi mai de amploare. Medicii sunt din ce în ce mai documentaţi şi rezolva cazuri mai complicate cu succes. Totuşi nu se poate compară cu o ţară că Germania, de exemplu, nici că cifra de afacere şi nici că calitate de top în lucrări.” Astfel, chiar dacă au apărut clinici noi, mari, în care s-au investit bani mulţi şi care se pot compara cu cele din vestul Europei, iar medicii au început să meargă la cursuri de specializare, totuşi suntem la distanţă faţă de serviciile vestice. „Medical vorbind, stomatologii pleacă de aici la cursuri acolo. Deci ei dau tonul din toate punctele de vedere.

    Dacă apare ceva nou din orice punct de vedere, apare acolo şi nu aici. Deci medicii de aici sunt tot timpul un pas în urmă. Nu mai vorbesc din punctul de vedere al tehnicienilor dentari care sunt departe de adevărata artă de a face  lucrări protetice. Să nu uităm asistentele, care iarăşi comparativ cu Germania sunt foarte slab pregătite. Deci una peste alta se întâmplă lucruri bune, dar ora exactă se dă în alte ţări.”

  • ING a ajuns la venituri de 1,2 mld. lei, cu 29% mai mari decât anul trecut

    Creditarea a crescut cu 3,1 miliarde de lei, totalizând 17,6 miliarde de lei la sfârşitul anului 2016. Această creştere de 22% a dus cota de piaţă în creditare a ING România la 7,7%, de la 6,3% în 2015. Creditarea în lei a fost principalul motor de creştere, ajungând la un total de 11,7 miliarde de lei, cu 37% mai mult decât anul anterior. Creditarea pentru persoane fizice a crescut cu 36%, ajungând la 9,1 miliarde de lei. Pe piaţa împrumuturilor pentru companii, ING a fost a doua mare bancă în împrumuturi sindicalizate, cu cinci mandate de Aranjor Principal (Lead Arranger). Împrumuturile pentru IMM-uri au crescut cu 50% comparativ cu anul anterior.

    Volumul depozitelor a continuat să crească, fondurile atrase ridicându-se la 22,3 miliarde de lei la finalul anului trecut, cu 20% mai mult comparativ cu decembrie 2015. În consecinţă, cota de piaţă în fonduri atrase a ING a ajuns la 7,7%, de la 6,9% în 2015.

    Veniturile ING Bank au ajuns la 1,2 miliarde de lei cu 29% mai mult, în baza creşterii afacerii, a numărului de clienţi şi a activităţii acestora, dar şi datorită veniturilor excepţionale obţinute din vânzarea acţiunilor Visa (123 milioane RON). În 2016, ING România a anunţat un profit brut de 565 milioane RON, cu 44% mai mult decât anul anterior.

    În 2016, costurile au crescut la 665 milioane de lei, cu 16% mai mult faţă de anul trecut, fiind în principal influenţate de creşterea afacerii, a investiţiilor în infrastructura IT, în dezvoltarea de aplicaţii, costurile cu noi angajaţi şi costurile de reglementare. Costurile de risc au crescut la 92 milioane RON, de la 55 milioane RON în 2015, însă într-un profil de risc bine controlat; rata creditelor neperformante a continuat să scadă, ajungând la 3,6% în 2016, de la 4,3% în 2015. Raportul cost/venituri (C/I) a scăzut la 50%.

    „În 2016, am văzut rezultatele muncii noastre. Sunt mândru în mod deosebit de faptul că am atins pragul istoric de 1 milion de clienţi individuali activi. La această realizare a contribuit semnificativ digitalizarea produselor şi serviciilor oferite, care au devenit astfel mai simple şi mai potrivite profilului clienţilor tot mai autonomi ai ING”, a declarat Michal Szczurek, CEO ING Bank România.

    ING România a reuşit să ajungă la un milion de clienţi individuali activi datorită inovaţiilor în mediul digital şi preocupării continue de a îmbunătăţi experienţa pe care aceştia o au cu banca. Pe parcursul anului 2016, ING România a atras 270.000 clienţi noi, cu 21% mai mult faţă de anul precedent. Peste 69.000 clienţi au folosit ING ca bancă principală, cu 25% mai mult comparativ cu 2015 (clienţi care au venituri recurente în ING şi deţin cel puţin încă un produs bancar). Şi in segmentul IMM, ING a depăşit un prag, acela de 10.000 de clienţi, cu 23% mai mult decât în 2015.

    În ultimul trimestru al 2016, ING a făcut posibilă achiziţia online de noi produse prin intermediul ING Home’Bank. Clienţii ING pot achiziţiona credite de nevoi personale sau fonduri mutuale direct de pe telefonul mobil sau computer, în aproximativ 10 minute, fără a fi necesară vizita la bancă. Până la sfârşitul anului, peste 400 clienţi au cumpărat online credite de nevoi personale, în valoare totală de 5 milioane RON. Portofoliul de fonduri mutuale disponibil online are trei tipuri de fonduri, pentru nevoi şi profiluri diferite: ING Conservator, ING Moderat şi ING Dinamic. În ultimele trei luni ale 2016, peste 1.200 clienţi au cumpărat online fonduri mutuale, reprezentând 15% din totalul tranzacţiilor cu acest produs.

    Numărul de tranzacţii prin aplicaţia pentru telefonul mobil a crescut în mod accelerat în ultimul trimestru al 2016 astfel încât, până la sfârşitul anului, a egalat numărul tranzacţiilor prin aplicaţia pentru desktop. Iar pentru a face mai uşoară utilizarea aplicaţiei pentru mobil, au fost lansate în 2017 opţiunea de a alege un nume de utilizator personalizat şi autentificarea prin amprentă digitală.

    Anul 2016 a adus şi lansarea unui nou serviciu de plăţi mobile prin POS. Printr-un proiect dezvoltat cu GoSwiff şi MasterCard, ING România a introdus ING mPOS, ce permite comercianţilor mici, mijlocii şi mari să accepte plăţi cu cardul oriunde s-ar afla. Tranzacţiile sunt efectuate folosind dispozitive mobile, telefoane inteligente sau tablete, conectate la un cititor de carduri, operaţiune ce criptează datele astfel încât informaţiile personale să rămână confidenţiale. ING România a lansat ING Point – un nou canal de distribuţie ce oferă acces instant la majoritatea produselor bancare. În urma unui proiect pilot, implementat în Bucureşti şi în Iasi, reţeaua ING Point a fost extinsă la 8 unităţi, în centre comerciale din toată ţara, deservind până la sfârşitul anului peste 1.500 clienţi.

    ING Group a raportat anul trecut un profit net de 4,976 milioane de euro în creştere cu 18% faţă de 2015. Performanţa a fost influenţată de o creştere comercială solidă, cu marje foarte bune şi costuri de risc în scădere, în ciuda costurilor de reglementare mai ridicate. Randamentul capitalului (ROE) a crescut la 12%, comparativ cu 11% în 2015.
     

  • Şcoala Americană, investiţii de peste şapte milioane de euro într-un ultimul an

    Pentru anul şcolar 2017/2018 sunt estimate investiţii în valoare de aproximativ două milioane de euro direcţionate către construcţia unui centru de tehnologie. 

    “Banii din taxele de şcolarizare se folosesc permanent pentru investiţii în creşterea calităţii actului educaţional. Dorim să oferim elevilor AISB cele mai bune condiţii de studiu. O altă prioritate a noastră este selectarea profesorilor, pentru a oferi elevilor AISB cele mai înalte standarde de studiu. În prezent suntem în plin proces de acordare a burselor AISB, care acoperă costurile totale de şcolarizare până la terminarea liceului, unor copii emitenţi din România. În fiecare an AISB are disponibile trei astfel de burse”, declară dr. Robert Brindley, director AISB.

    La finalul anului 2016, veniturile AISB s-au ridicat la 16,5 milioane de euro, pentru anul acesta fiind estimate venituri similare. O mare parte din venituri, aproape 65%, sunt alocate salariilor şi beneficiilor angajaţilor Şcolii. Corpul profesoral şi restul echipei numără 222 de persoane, de 16 naţionalităţi, cei mai mulţi fiind din Statele Unite ale Americii (42 de persoane), România (22 de persoane) şi Marea Britanie (17 persoane).

    „Cererea pentru înscrieri la AISB este anul acesta cu 20% mai mare însa regulile şcolii nu ne permit acceptarea a mai mult de 30% dintr-o naţionalitate, astfel încât nu putem primi decât 5% dintre candidaţii eligibili. Cele mai multe cereri provin de la familiile de români. Avem anual aproximativ 50 astfel de cereri”, declară Cătălina Gărdescu, director de admitere al AISB.

    În anul şcolar 2016/2017 sunt înscrişi 823  elevi (dintre care 169 de elevi înrolaţi în ultimele 12 luni), cu vârste cuprinse între doi si 18 ani, din 56 de ţări,  pentru care taxa de şcolarizare este cuprinsă între 6.868 euro si 20.080 euro. Cei mai mulţi elevi sunt de naţionalitate română (30%), urmaţi de cei americani (15%), turci (5%), israelieni (5%), respectiv germani (4%).

    American International School of Bucharest (AISB) este cea mai veche şi mai extinsă şcoală internaţională din Bucureşti, înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite, şi rezidentă, în prezent, în campusul construit în 2001, pe o suprafaţă de 10 hectare.

     

  • Cum reuşeşc doi români care au renunţat la locul de muncă să facă milioane de euro de pe urma foştilor colegi

    În aceeaşi perioadă de timp, numărul utilizatorilor activi a crescut cu aproape 70%, depăşind 17.000 de persoane. Numărul companiilor abonate la 7card a ajuns la 731, faţă de 390 în 2015, iar al sălilor de sport partenere la peste 400, faţă de 228 în anul precedent.

    Un segment care a contribuit la creşterea numărului de utilizatori a fost provincia, Benefit Seven, compania care administrează 7card, fiind extrem de activă în 2016 în afara Bucureştiului, prin atragerea în reţea a 223 centre de fitness şi wellness din peste 34 oraşe, răspunzând astfel nevoii companiilor partenere de a-şi fideliza angajaţii şi prin accesul la sport. În prezent, 7 card poate fi utilizat în 34 centre urbane, inclusiv în toate oraşele mari.

    ”În 2016 ne-am extins mult în afara Capitalei, suntem acum un serviciu cu acoperire naţională. A fost un pas firesc, tot mai multe companii din întreaga ţară, din toate sectoarele de activitate, au apreciat valoarea distinctivă pe care 7card o aduce ca beneficiu extra-salarial pentru angajaţii lor: este, cu adevărat, măsura recunoaşterii contribuţiei angajaţilor la performanţa companiei. O răsplată”, spune Andrei Creţu, co-fondator 7 card.

    O creştere se observă şi la numărul de actvităţi sportive sau de recreere alese de utilizatori. Desi ponderea semnificativă (70%) este în continuare deţinută de activităţile de fitness, activităţile sportive recreative precum escalada, dansurile, yoga, tenis, squash sau relaxarea la piscine, au crescut simţitor ca utilizare (30%).

    ”Preferinţa pentru tipuri de activităţi recreative  confirmă apetitul utilizatorilor pentru o diversitate cât mai mare. Satisfacţia utilizatorului creşte odată ce experimentează tot mai multe moduri antrenante de a rămâne în formă, fără ca exerciţiul fizic să mai fie “un task suplimentar”, ci o experienţă plăcută. Aşa cum ar trebui să şi fie. Timpul mediu petrecut de români într-un astfel de centru este de o oră şi treizeci de minute, spre deosebire de alte ţări din Europa unde această durată este de doar 45 de minute”, spune Iulian Circiumaru, co-fondator 7 card.

    În prezent, 40% dintre utilizatorii 7card sunt din afara Capitalei, faţă de doar 16% în 2015. După Bucureşti, cei mai mulţi abonaţi sunt din Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi. La nivelul anului trecut, valoarea medie a abonamentului 7card a fost de 140 lei în Bucureşti, respectiv 90 lei în restul oraşelor din reţea (Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, etc.). Pentru 50% dintre utilizatorii 7card, angajatorii suportă costul abonamentului. Companiile care oferă preponderant acest beneficiu angajaţilor activează în sectoare precum: IT, finanţe, automotive, banking, telecom, retail, servicii.

    Pentru 2017, planurile Benefit Seven vizează dublarea cifrei de afaceri, la aproximativ 4,5 milioane de euro, a numărului de abonaţi, la peste 30.000, respectiv creşterea cu 40% a companiilor partenere.

    ”Dacă 2016 a fost anul în care am lucrat să creăm acoperirea naţională a serviciului nostru, 2017 este anul în care focusul este să oferim utilizatorilor 7card, pe lângă valoarea intrinsecă, oportunitatea de a experimenta si de a acumula experienţe memorabile. Şi de a redescoperi bucuria de a face mişcare. Introducem deja, de la începutul acestui an, posibilitatea plăţii în rate a abonamentelor, posibilitatea înscrierii a doi însoţitori (faţă de doar unul în 2016), diversificarea activităţilor care se pot accesa cu 7card introducând activităţi noi, precum accesul în pationare în sezonul rece sau piscine în aer liber în sezonul cald.” spune Andrei Creţu.

    Compania Benefit Seven a fost înfiinţată în 2011 şi are trei acţionari: Andrei Creţu, Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu.

    Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru sunt foşti consultanţi în cadrul AT Kearney şi apoi PwC. Ei au fondat Benefit Seven în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro după ce, după mai mulţi ani petrecuţi ca angajaţi, au realizat că programul lor, dar şi al celor cu care colaborau, nu le permitea să ajungă la sala de sport. Au observat un model din străinătate aplicabil pe piaţa locală şi au hotărât să îşi pună în aplicare ideea în 2012, când încă lucrau în cadrul companiei de consultanţă PwC. Concret, prin intermediul companiei Benefit Seven şi al cardului 7Card, în baza unui abonament lunar cu preţuri cuprinse între 70 de lei (în provincie) şi 120 de lei în Capitală, clienţii lor au acces la 230 de săli de sport, în care pot să practice de la fitness la escaladă. Volumul mare de săli permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli.

    Compania a introdus în România conceptul de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness. În februarie 2016, Sodexo, lider mondial in Servicii pentru Calitatea Vietii – beneficii extrasalariale pentru angajati (tichete de masa, cadou, vacanta, cresa), programe de incentivare, beneficii publice, servicii de alimentatie/catering, managementul facilitatilor, a preluat 20% din acţiunile Benefit Seven, companie ce deţine 7card. La data de 1 februarie, numărul de abonaţi activi este de 19.000.

     

     

  • Telekom România a raportat venituri în uşoară creştere în 2016, de 985 de milioane de euro

    Profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) al Telekom România a fost de 175 de milioane de euro, în scădere cu 14,6% faţă de anul precedent, când a raportat un profit EBITDA de 205 milioane de euro.

    Veniturile la 12 luni ale Telekom Romania Communications au fost de 602,5 milioane de euro, mai mari cu 0,14% faţă de anul 2015. La nivel de trimestru, veniturile au înregistrat o creştere de 4,89%, comparativ cu trimestrul patru din 2015, la 166,8 milioane de euro, şi cea mai importantă evoluţie faţă de celelalte trimestre, potrivit datelor transmise de compania din România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCR raportează un profit net de peste un miliard de lei în anul 2016

    Rezultatul operaţional a fost de 1,29 miliarde de lei (289 de milioane de euro) cu 16,9% mai redus decât în anul precedent, 1,56 miliarde de lei (351,3 milioane de euro), din cauza veniturilor operaţionale mai mici cărora li s-au adăugat cheltuieli de investiţii mai ridicate, în special cu infrastructura IT, conform comunicatului transmis.

    În anul 2016 BCR a acordat clienţilor retail şi corporate credite noi în valoare de 8,8 miliarde de lei.

    În activitatea bancară dedicată persoanelor fizice, BCR a acordat volume noi de credite în valoare totală de 5,5 miliarde de lei, înregistrându-se vânzări solide de credite de consum şi garantate – în special datorită programului Prima Casă, în timp ce vânzările de credite ipotecare standard au trenat din cauza legii „Darea în plată”, se arată în comunicatul citat.

    Pe segmentul de finanţări acordate companiilor, BCR a acordat volume de credite noi în valoare de 3,3 miliarde de lei. BCR deţinând o cotă de piaţă de peste 30% şi un portofoliu de peste 7,7 miliarde de lei cofinanţări acordate.

    Veniturile nete din dobânzi au scăzut cu 10,3 %, la 1,78 miliarde de lei (397,9 milioane de euro), de la 1,99 miliarde de lei (448,3 milioane de euro) în 2015.