BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Seful Erste: Creditele neperformante in Romania se vor reduce abia din a doua jumatate a anului

    Totusi, volumul pierderilor de pe urma creditelor nerecuperate
    variaza de la tara la tara. “In Romania, varful acestora va fi
    atins abia la jumatatea anului. In Cehia, Polonia si Slovacia,
    varful a fost deja depasit. Pe ansamblul grupului, ce a fost mai
    rau a trecut”, a afirmat Treichl, intr-un interviu pentru
    publicatia austriaca Der Standard.

    Treichl a subliniat ca in aceasta perioada este pentru prima data
    cand valoarea CDS-urilor (asigurarile de incapacitate de plata)
    pentru Europa de Est se situeaza sub cea corespunzatoare pentru
    Europa de Vest. “Estul va intrece Vestul, inclusiv pentru ca povara
    creditelor este mai mica”, spune bancherul.

    Andreas Treichl a vorbit despre politica de achizitii a grupului,
    mentionand Polonia, Ungaria si Balcanii de Vest ca posibile zone
    unde ar putea exista banci de cumparat. “Noi suntem banca estului
    Uniunii Europene si dorim sa ne intarim pozitia. Avem in vedere
    cateva tinte de achizitie”, a explicat el, fara a mentiona bancile
    vizate.

    Rezultatele din Romania si Ungaria au afectat bilantul Erste pe
    trimestrul al treilea, in ciuda unei cresteri pe ansamblu a
    profitului la nivel de grup. BCR, detinuta de Erste, a avut in
    primele noua luni ale anului un profit net de 42,9 milioane de
    euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi interval din 2009,
    din cauza cheltuielilor mai mari cu provizioanele, a scaderii
    veniturilor din comisioane si a scaderii rezultatului net din
    tranzactionare.

    Dominic Bruynseels, CEO al BCR, a mentionat recent ca banca a avut
    “o politica conservatoare”, precizand ca imprumuturile negarantate
    au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat niciodata
    amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura creditele cu
    probleme. Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte responsabil de retail
    banking, de la inceputul anului si pana acum au fost restructurate
    circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane fizice.

  • Nem tudom, monsieur!

    Intrata in vigoare la 1 ianuarie, legea ungara a presei prevede
    amenzi de pana la 730.000 de euro pentru posturile de radio si
    televiziune in caz de “atingere adusa interesului public, ordinii
    publice si moralei”, precum si in cazul “informarilor
    partinitoare”, evident fara ca astfel de notiuni vagi sa fie
    definite.

    Premierul ungar Viktor Orban, un conservator cu puternice
    accente populiste, a avut o pozitie ferma fata de criticile interne
    si externe referitoare la legea presei. “Nu stabilesc francezii sau
    germanii conformitatea legislatiei nationale cu reglementarile UE”,
    ci Comisia Europeana, a subliniat Orban. De la 1 ianuarie, Ungaria
    a preluat presedintia prin rotatie a UE, pe care o va detine timp
    de jumatate de an.

  • Controverse privind declaratia ministrului ungar de Interne despre aderarea Romaniei la Schengen

    Pinter a afirmat ca pana in luna iunie va deveni clar ce
    criterii mai au de indeplinit cele doua tari, iar aderarea ar putea
    avea loc cel mai devreme in luna octombrie. “Luna martie este
    exclusa”, a declarat, de asemenea, un diplomat european, citat de
    NZZ.ch, care adauga ca aderarea celor doua tari la spatiul Schengen
    a generat deja dispute in Uniunea Europeana. Pinter a afirmat insa
    ca aderarea Romaniei si Bulgariei ramane pe agenda de lucru a
    presedintiei ungare a UE.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Ungaria, condusa de conservatorul Viktor Orban, preia presedintia semestriala a UE

    Presedintia ungara a UE, sub sloganul “o Europa puternica”, va
    fi marcata de lansarea unor negocieri delicate pe teme bugetului
    multianual al UE si pe tema integrarii romilor. Preluarea
    presedintiei UE intervine intr-un moment delicat, dupa ce OSCE,
    Germania si Luxemburg au exprimat preocupare in legatura cu noua
    lege a presei adoptata recent de Budapesta. “Noi, ungurii, suntem
    foarte buni in gestionarea crizelor”, dadea asigurari de curand
    premierul Viktor Orban, cu ocazia vizitei la Budapesta a
    presedintelui UE, Herman Van Rompuy.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Laszlo Diosi: OTP Group vrea sa-si creasca expunerea pe Romania

    “OTP Group are rezerve mari de lichiditate si nu avem nevoie sa
    ne finantam de pe piata in urmatorii doi ani. In Romania
    intentionam sa ne crestem expunerea si sa majoram creditarea in
    linie cu evolutia pietei, investitiile OTP urmand sa urce cu mai
    mult de 10%, a declarat Diosi pentru Bloomberg.

    Diosi sustine ca grupul, cea mai mare institutie de credit din
    Ungaria, nu va fi afectat de decizia agentiei de rating Moody’s de
    a retrograda in aceasta saptamana ratingul Ungariei si al mai
    multor banci din tara, intre care OTP, MKB, Erste Bank Ungaria,
    Budapest Bank si MFB.

    La 7 decembrie, Moody’s a retrogradat ratingul Ungariei pentru
    datoria pe termen lung in euro si forinti cu doua trepte, de la
    Baa1 la Baa3, cu perspectiva negativa, din cauza cursului
    politicilor economice ale Ungariei, considerate a ameninta
    stabilitatea fiscala. Ca urmare a reducerii ratingului suveran,
    agentia a modificat in consecinta si calificativele pentru opt
    banci din tara. Moody’s a acuzat faptul ca strategia guvernului
    Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare (taxe aplicate
    bancilor, companiilor din energie si telecom, transferul la stat al
    contributiilor destinate pana acum sistemului de pensii private)
    decat pe politici de consolidare fiscala pe termen lung. Aceasta
    creeaza risc de instabilitate a sistemului fiscal pe termen mediu,
    la care se adauga deja ratele inalte ale datoriei sectorului privat
    si ale bancilor.

    Diosi a mentionat ca rata de adecvare a capitalului (raportul care
    masoara in ce masura capitalurile proprii acopera riscul) este de
    18%, in crestere cu 1,1% fata de nivelul de la finele lui
    septembrie 2009. OTP Group se bazeaza pe faptul ca o redresare a
    cererii de credite, atat in Ungaria, cat si in filialele din afara,
    va contrabalansa impactul negativ al creditelor neperformante.

    Volumul consolidat al creditelor la nivel de grup a crescut cu
    1% in al treilea trimestru, iar profitul net a crescut cu 13% fata
    de trimestrul anterior, la 31 miliarde de forinti (111,8 milioane
    de euro), in conditiile in care provizioanele s-au redus cu 45%, la
    52,7 miliarde de forinti.

    Recent, grupul a majorat capitalul OTP Bank Romania cu 80 de
    milioane de lei (18,6 milioane de euro), ceea ce creste capitalul
    social al bancii romanesti la 542,9 milioane de lei (aproape 126
    milioane de euro). Precedenta operatiune de acest fel a avut loc in
    ianuarie, cand capitalul social a crescut cu 30 de milioane de lei,
    la 462,90 milioane de lei.

    Pierderile cumulate la noua luni ale OTP Bank Romania s-au ridicat
    la 4,2 miliarde de forinti (cca 15 mil. euro), comparativ cu un
    profit de 752 de milioane de forinti in ianuarie-septembrie 2009,
    in conditiile in care costul riscului aproape s-a triplat, arata
    raportul bancii. Totusi, desi calitatea portofoliului de credite
    s-a inrautatit pe parcursul anului, in special din cauza creditelor
    catre companii in trimestrul al doilea si a creditelor ipotecare in
    trimestrul al treilea, ponderea creditelor restante peste 90 de
    zile, de 9,6%, ramane mai buna decat media la nivelul
    grupului.

    “Ponderea creditelor neperformante creste la nivelul intregului
    sistem bancar si nu este de asteptat nicio imbunatatire inainte de
    a doua jumatate a anului viitor”, arata raportul OTP, mentionand ca
    singur semn bun faptul ca acordul cu FMI asigura “totusi”
    refinantarea datoriilor Romaniei.

  • Moody’s coboara ratingul Ungariei, forintul cade. Analistii lauda, prin comparatie, Romania

    “Deficitul bugetar structural al tarii se va deteriora”,
    apreciaza Dietmar
    Hornung    , analist al agentiei, referindu-se la faptul ca
    strategia guvernului Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare
    (taxe aplicate bancilor, companiilor din energie si telecom,
    transferul la stat al contributiilor destinate pana acum sistemului
    de pensii private) decat pe politici de consolidare fiscala pe
    termen lung. Efectul va fi un risc de instabilitate a sistemului
    fiscal pe termen mediu, la care se adauga deja ratele inalte ale
    datoriei sectorului privat si ale bancilor, in conditiile in care
    tara depinde de finantarea externa.

    Decizia Moody’s a determinat o cadere rapida a forintului, care
    luni seara a ajuns la 279 forinti/euro, fata de 277 forinti/euro in
    tranzactiile de vineri.

    Timothy Ash si Raza Agha, analisti la RBS Londra, considera ca
    “problema pentru Ungaria e ca in comparatie cu alte tari cotate
    similar, chiar si un rating BBB- apare oarecum drept prea generos”.
    Romania, de pilda, este cotata cu rating BB+ de S&P si Fitch,
    insa are ponderi ale datoriei publice si externe in PIB la jumatate
    fata de Ungaria, are in derulare un acord cu FMI si UE si abordeaza
    activ reforma din sistemul de pensii, ceea ce va ameliora pe termen
    lung sustenabilitatea finantelor publice, adica exact invers fata
    de cum se intampla in Ungaria, considera cei doi analisti, citati
    de Portfolio.hu.


    La ora actuala, atat Moody’s, cat si Standard & Poor’s si Fitch
    au perspectiva negativa pentru ratingul Ungariei (Baa3/BBB-), ceea
    ce inseamna un avertisment ca daca guvernul lui Viktor Orban
    continua pe aceeasi linie, cu neutralizarea Consiliului Fiscal prin
    taierea aproape completa a finantarii, cvasi-desfiintarea
    sistemului pensiilor private si ingerinte in activitatea bancii
    centrale, Ungaria risca degradarea ratingului datoriei de la
    “investment grade” la “junk”, ceea ce ar echivala cu costuri mult
    mai mari de finantare de pe pietele financiare si trimiterea inapoi
    a tarii in bratele FMI.

    Prima de risc pentru finantarea Ungariei pe pietele
    internationale a crescut deja cu peste 100 de puncte de baza in
    ultimele doua saptamani, insa guvernului lui Orban nu-i plac astfel
    de vesti si atunci “il ucide pe aducatorul de vesti proaste”,
    declara Gyorgy
    Kopits    , seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, institutie cu
    acelasi rol ca si cea omonima din Romania – de a cenzura erorile de
    politica bugetara ale autoritatii.

    Consiliul Fiscal a criticat frecvent politicile fiscale ale
    guvernului, asa incat s-a ales cu finantarea taiata: partidul
    Fidesz, de guvernamant, a propus ca aproape tot bugetul Consiliului
    pe 2011 sa fie varsat in conturile unei fundatii de ajutorare a
    rromilor, apoi ca actuala structura a Consiliului sa fie
    desfiintata si inlocuita cu una noua. “Ce vrea guvernul sa creeze e
    nu un leu fara dinti, ci de-a dreptul o umbra de
    leu fara dinti    “, spune Kopits.

  • Orban cel de neoprit

    Mai apoi, saptamana trecuta, a propus un proiect de lege prin
    care Fidesz, partidul condus de el, capata dreptul de a numi patru
    din cei sapte membri ai consiliului de politica monetara al Bancii
    Nationale a Ungariei, si asta dupa ce a incercat timp de luni de
    zile sa provoace demisia guvernatorului bancii, Andras Simor, al
    carui mandat se incheie abia in 2013. Si mai apoi a redus de 80 de
    ori bugetul Consiliului Fiscal (institutie cu rol echivalent cu cel
    al Consiliului Fiscal de la noi), pregatind in fapt neutralizarea
    lui. Toate acestea, cu un singur scop – sa nu mai aiba parte de
    nicio opozitie institutionala fata de initiativele Fidesz de
    politica economica.


    Cea mai noua decizie, care a starnit ingrijorarea exprimata
    oficial a Comisiei Europene, loveste din temelii sistemul de pensii
    private, prin anuntul ca activele fondurilor de pensii private vor
    fi transferate automat din 2011 la stat, iar ungurii care vor
    contribui in continuare la pensiile administrate privat isi vor
    pierde pana la 70% din contributiile virate la stat. Scopul, cum
    bine a constatat CE, este ca statul, aflat in cautare de noi surse
    de finantare a deficitului bugetar, sa preia dintr-un foc controlul
    asupra averii de 11 miliarde de euro aflate acum in conturile
    administratorilor de fonduri de pensii private.

  • Pielea ursului din Ungaria. Cel mai ambitios plan de relansare economica din Europa de Est

    Metoda de iesire din criza “prin noi insine, cu banii vostri” pe
    care o testeaza acum guvernul lui Viktor Orban ar putea, daca
    printr-o minune va reusi, sa refaca echilibrul bugetar al Ungariei,
    sa dea idei si guvernelor din regiune care se confrunta cu probleme
    similare. Sau, in caz contrar, sa compromita pentru multa vreme
    orice tentativa de aventura economica pe care acestea ar dori s-o
    incerceIn toamna lui 2008, cand Ungaria soca mediile financiare
    anuntand ca imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a
    face fata crizei, politicienii din Romania erau cu gandul departe,
    la cum sa-si stimuleze mai eficient electoratul in perspectiva
    parlamentarelor, si nu la recesiunea care batea la usa, nestiuta si
    neprevazuta de nimeni.

    Nu-i vorba, nici politicienii sau FMI nu stiau prea bine ce va
    urma. Premierul socialist de atunci, Ferenc Gyurcsany, laolalta cu
    expertii FMI, estimau o scadere de 1% a economiei ungare pentru
    2009, iar FMI afirma ca pana in 2010, economia Ungariei nu va mai
    avea crestere si va ajunge la potentialul sau maxim de 3% abia dupa
    2011. In cele din urma, 2009 s-a incheiat cu o scadere a PIB de
    6,3%, Gyurcsany a pierdut rasunator alegerile in acest an si a
    revenit la putere copilul teribil al politicii maghiare, Viktor
    Orban, fost premier intre 1998 si 2002. Ales cu o majoritate
    zdrobitoare, Orban trebuie acum – cand bugetul pe 2011 este in
    plina dezbatere – sa inceapa decontul promisiunilor electorale, de
    reducere a impozitarii pentru populatie si de crestere in paralel a
    veniturilor, o asociere neobisnuita, mai ales pentru o economie
    neiesita din recesiune.

    Si trebuie sa faca asta fara un imprumut extern, nici macar de
    tip preventiv, dupa ce in vara a rupt discutiile cu expertii de la
    FMI si Banca Mondiala, care venisera sa impuna noi masuri de
    austeritate in schimbul deschiderii altor linii de finantare
    (datoria publica a Ungariei a ajuns la 83% din PIB, iar deficitul
    ar trebui redus inca de anul acesta la 3,8% din PIB, de la 4,4%
    anul trecut). Asa ca propunerea de buget cu care Fidesz,
    formatiunea de centru-dreapta condusa de Orban, s-a prezentat la
    sfarsitul lunii octombrie e construita pe binomul “reducem
    fiscalitatea – crestem veniturile bugetare”, cu care in Romania
    anului 2004 o coalitie amorfa intre liberali si socialisti a
    castigat puterea si a pus umarul la o crestere economica
    accelerata.


    Ca si in cazul Romaniei, sperantele actualului executiv de la
    Budapesta se leaga de increderea aproape mistica intr-o crestere
    economica venita pe seama unei cote unice mici, care va stimula
    rapid economia si va permite bugetului sa se amelioreze. Iar la
    aceasta se adauga fermitatea fata de marile companii care inca fac
    profit sau macar au facut in anii anteriori – e vorba de “taxele de
    solidaritate” pe care Orban vrea sa le perceapa pana in 2012 (sau
    chiar pana in 2014, conform celor mai recente informatii privind
    proiectia bugetara multianuala), in special pentru retail, energie,
    telecom, detinute – o coincidenta, desigur – in majoritate de
    actionari straini.
    Concret, bugetul pe 2011 e construit luand in calcul o cota unica
    de impozitare de 16% pentru populatie si o cota unica pentru
    intrepinderile mici si mijlocii de 10%.

    In schimb, sectoarele sus-amintite, se spera, vor contribui cu
    circa 1,9 miliarde de euro (520 de miliarde de forinti) la buget in
    2011, din spirit de solidaritate si dupa modelul sistemului bancar,
    care a inghitit cu mare greutate o astfel de suprataxa inca din
    vara. In previziunile cabinetului Orban, milioanele de euro se
    insira ca steagurile politaiului Pristanda: 804,3 milioane de euro
    vor intra inca din acest an la buget din supraimpozitarea
    profiturilor din retail, energie si telecom, iar anul viitor 726 de
    milioane de euro din suprataxarea sistemului bancar, 1,3 miliarde
    euro din recanalizarea contributiilor pentru pensii, dinspre
    pilonul doi spre pilonul unu (de la companiile de asigurari, catre
    bugetul statului, incepand de luna aceasta si pana in decembrie
    2011), 3,6 miliarde de euro (intre 2013 si 2015) din renegocierea
    parteneriatelor public-private aflate in derulare etc.

  • OTP Bank: Nu asteptam o ameliorare a situatiei creditelor restante inainte de a doua jumatate a lui 2011

    “Situatia macroeconomica din Romania ramane nefavorabila,
    deficitul bugetar va depasi plafonul initial de 6,8%, atingand in
    acest an 7%, iar Guvernul este sub presiune constanta din partea
    Parlamentului si a opiniei publice din cauza masurilor de
    restrangere bugetara”, se arata in raportul preliminar al grupului
    OTP cu rezultatele financiare la noua luni.

    “Ponderea creditelor neperformante creste la nivelul intregului
    sistem bancar si nu este de asteptat nicio imbunatatire inainte de
    a doua jumatate a anului viitor”, noteaza autorii raportului,
    mentionand ca singur semn bun faptul ca acordul cu FMI asigura
    “totusi” refinantarea datoriilor Romaniei.

    OTP considera ca, daca deteriorarea portofoliului de credite s-a
    legat in 2009 de majorarea provizioanelor de risc si de situatia
    economica marcata de somajul in crestere, anul acesta in prim-plan
    a fost cursul valutar. “Aceasta s-a vazut si in cazul creditelor
    ipotecare din Ungaria, in conditiile unui curs volatil al
    forintului, ca si in cazul Romaniei, unde atat situatia macro
    dezamagitoare, cat si deprecierea leului si-au spus
    cuvantul.”

    In ciuda “imbunatatirii conditiilor macroeconomice in toate tarile
    unde OTP opereaza, cu exceptia Romaniei”, deprecierea forintului a
    dus la degradarea calitatii portofoliului de credite, ceea ce a
    facut necesara la nivelul grupului constituirea unor provizioane de
    risc de 204 miliarde de forinti in primele noua luni (peste 740
    mil. euro), cu 12% mai mari decat in aceeasi perioada a lui
    2009.

    OTP BANK ROMANIA, PE PIERDERE

    Pierderile cumulate la noua luni ale OTP Bank Romania s-au ridicat
    la 4,2 miliarde de forinti (cca 15 mil. euro), comparativ cu un
    profit de 752 de milioane de forinti in ianuarie-septembrie 2009,
    in conditiile in care costul riscului aproape s-a triplat, arata
    raportul bancii. O astfel de evolutie negativa nu a putut fi
    contracarata de performanta profitului operational, care a crescut
    cu 36% fata de aceeasi perioada din 2009, la 6,6 miliarde de
    forinti.

    Totusi, desi calitatea portofoliului de credite s-a inrautatit pe
    parcursul anului, in special din cauza creditelor catre companii in
    trimestrul al doilea si a creditelor ipotecare in trimestrul al
    treilea, ponderea creditelor restante peste 90 de zile, de 9,6%,
    ramane mai buna decat media la nivelul grupului. Cresterea rapida a
    depozitelor a dus, de asemenea, la scaderea cu 32% a raportului
    dintre credite si depozite, la 287%. “Mediul economic defavorabil
    creste riscul unor noi dezechilibre in urmatoarele trimestre, insa
    conducerea bancii incearca sa contracareze aceasta printr-un
    control stringent al costurilor si prin rationalizarea in
    continuare a numarului de angajati.”

    Provizioanele pentru posibile pierderi s-au majorat cu 190%, la
    10,75 miliarde de forinti (peste 36 mil. euro), in timp ce
    cheltuielile de operare au scazut cu 1%. Activele au crescut cu 8%,
    la 393,8 miliarde de forinti.

    Banca noteaza, de asemenea, ca la majoritatea filialelor din
    strainatate, inclusiv in Romania, veniturile din comisioane si
    dobanzi au crescut. In cazul OTP Bank Romania, venitul net din
    dobanzi a crescut cu 12%, la 13 miliarde de forinti, iar cel din
    taxe si comisioane cu 24%, la 1,83 miliarde de forinti.

  • OTP Bank majoreaza capitalul filialei din Romania cu 18,6 mil. euro

    Majorarea de capital, inregistrata la
    Registrul Comertului la 16 noiembrie, creste capitalul social al
    bancii romanesti la 542,9 milioane de lei (aproape 126 milioane de
    euro). Precedenta operatiune de acest fel a avut loc in ianuarie,
    cand capitalul social a crescut cu 30 de milioane de lei, la 462,90
    milioane de lei.

    In prima jumatate a anului,
    costul riscului s-a triplat pentru OTP Bank Romania, ceea ce a dus
    la pierderi de 2,1 miliarde de forinti (7,5 milioane de euro), fata
    de un profit de 561 de milioane de forinti in prima jumatate a lui
    2009, conform raportului semestrial al grupului, care prevedea ca
    “peisajul macroeconomic dificil din Romania creste riscul unor
    viitoare dezechilibre”. Provizioanele au crescut in acelasi
    interval de la 1,98 miliarde la 6,36 miliarde de forinti, iar
    ponderea creditelor restante la plata cu peste 90 de zile in
    volumul brut al creditelor a crescut de la 1,9% la 8,4%.

    Cu ocazia testului de stres
    bancar derulat in vara la nivelul a 91 de banci din UE, OTP Bank
    s-a situat insa mult peste pragul minim de solvabilitate fixat de
    UE la 6% (este vorba de raportul intre capitalul propriu de rang I
    si valoarea totala a activelor). In cazul unui scenariu negativ, in
    care criza financiara continua, solvabilitatea definita astfel ar
    fi de 16,2% la sfarsitul lui 2011.

    OTP Bank Romania este
    controlata de grupul bancar ungar OTP (peste 99,99%), o cota sub
    0,1% fiind detinuta de Merkantil Bank. OTP Bank ofera servicii
    universale in Ungaria, Romania, Muntenegru, Croatia, Bulgaria,
    Rusia, Ucraina, Slovacia si Serbia, pentru mai mult de 12 milioane
    de clienti, prin intermediul unei retele teritoriale de aproape
    1.500 de unitati, prin intermediul retelei de ATM-uri si prin
    sistemul de canale electronice.