BusinessMagazin

Tag: producator

  • Meda Prod lansează mezeluri 1 Mai

    Brieful a ajuns direct pe masa diviziei de branding a agenţiei Propaganda, care a primit provocarea de a crea pentru acest brand nou o identitate puternică şi atractivă. Noul brand se adreseze clasei muncitoare, adică unui segment cu care niciun brand de mezeluri nu a mai vorbit până acum, în mod direct.

    Conceptul creativ propus de echipa Propaganda Brand New a plecat, pe de o parte, de la target – în urma unei analize atente a românului care urma să consume noile produse, a stilului său de viaţă, a preocupărilor de zi cu zi. Pe de altă parte, s-a ţinut cont de însuşirile noului produs – dedicat muncitorilor prin tot ceea ce îl caracterizează: este săţios, ieftin şi gustos.

    ”În România există mulţi oameni simpli care muncesc mult, care adesea trebuie să facă muncă fizică şi care au nevoie de un combustibil pe măsură, care să le dea energie şi forţă pentru efortul zilnic la care sunt supuşi. Am vrut să ne adresăm acestor oameni într-un mod cât mai direct, pentru că produsele au fost gândite special pentru nevoile lor: le dau energie, sunt gustoase şi săţioase, dar şi la buzunare uşoare. Pentru că nu e suficient să fie bune, trebuie să fie şi îndestulătoare.” spune Diana Caracota, planner Propaganda

    “Ce pot spune despre proiect, este că m-a bucurat şi surprins (plăcut) în acelaşi timp faptul că clientul a înţeles că pentru aşa un nume este nevoie şi de un univers vizual pe măsură, univers inspirat evident atât din perioada comunistă (cea mai bogată, dealtfel, din punct de vedere vizual şi clişeistic), cât şi din realităţile zilelor noastre.

    Folosirea elementelor din zona insignelor şi decoraţiilor de dinainte de revoluţie conferă memorabilitate şi, poate, un uşor aer nostalgic, familiar. în ceea ce priveşte etichetele de produs, am optat pentru simplitate, contrast şi culoare puternică pentru vizibilitate la raft.” spune Vlad Bojan, head of design, Propaganda Brand New.

    Mezelurile 1 MAI au fost lansate deja în magazine alături de campania in-store, care are ca obiectiv poziţionarea acestui brand ca mezelurile clasei muncitoare. Sloganul campaniei este ”Mezeluri pentru cei care merg la muncă, nu la birou”, iar vizualurile portretizează universul muncitorilor români din mai multe domenii, la care se adaugă replici şi mesaje care li se adresează în mod direct într-o formă amuzantă şi camaraderească.

    “Pentru noi este primul brand care se adresează unui segment de consumatori la care primează preţul produsului. Însă preţul mic trebuia tradus în universul consumatorilor, în valorile şi atitudinile lor. Ne-a suprins plăcut propunerea, am testat-o în nişte focus grupuri şi sperăm să confirme aşteptările.

    Diferenţierea pe piaţa mezelurilor, unde toţi spun tradiţional sau gustos, e greu de obţinut. Un lucru inedit în timpul şedinţei foto, făcute pe un şantier pentru posterele 1 Mai, a fost să observăm că muncitorii de acolo, în pauza de masă, aveau acelaşi sandwich denumit <submarin> făcut din jumătate de pâine şi salam, ca cel pe care unul dintre personajele noastre îl ţinea în mână, în poster,” spune Mihai Dinculescu, senior brand manager, Meda Prod
     

  • Ce a răsărit la “umbra” Prispa, casa care produce mai multă energie decât consumă?

    RAMPA DE LANSARE A PROIECTULUI PRISPA A FOST CONCURSUL INTERNAŢIONAL DECATLONUL SOLAR, una dintre cele mai importante competiţii între universităţi la nivel mondial, a cărui ultimă ediţie s-a ţinut anul trecut la Madrid.
    Acolo, casa studenţilor români, cea mai ieftină din concurs şi singura care şi-a găsit un cumpărător, a ieşit pe locul 9 din 18 posibile după ce a avut de înfruntat zece probe în care au fost analizate eficienţa energetică, arhitectura, lucrările de inginerie şi construcţie sau confortul.

    Numitorul comun al tuturor caselor expuse la Madrid a fost soarele, pentru că fiecare proiect înscris în acest concurs se bazează pe energie fotovoltaică.

    Nici nu s-a terminat însă bine concursul de anul trecut, că deja în România au început pregătirile pentru o nouă participare la Decatlonul Solar din 2014 care se va ţine la Versailles, în Franţa. Iar comparativ cu anul 2012, de data aceasta sunt două echipe din România care vor să ducă mai departe ideea de casă a soarelui: una din Timişoara (upTIM) şi una din Bucureşti (Team Bucharest 2014).

    ECHIPA UPTIM ESTE O ECHIPĂ MULTIDISCIPLINARĂ DIN TOATE CICLURILE UNIVERSITARE (licenţă, master şi doctorat) care acoperă toate domeniile direct legate de construcţii – arhitectură, arhitectura de interior, construcţii civile, instalaţii, precum şi de domeniile conexe – comunicare, marketing, design, sociologie. Parteneriatul Universitatea Politehnică Timişoara şi Universitatea de Vest Timişoara a făcut posibilă realizarea acestei echipe. În prezent numărul membrilor este 27, incluzând colaboratorii şi voluntarii. Vârsta medie este de 23 de ani„, spune Miodrag Popov, project managerul upTIM.
    La fel de tineri sunt şi cei 40 de studenţi care compun echipa care va reprezenta Bucureştiul la Versailles.
    „Momentan suntem în jur de 40 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi implicaţi în proiect, toţi veniţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu„, Universitatea Politehnică, Universitatea de Arte şi Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Suntem o echipă tânără, creativă şi ambiţioasă, cu o medie de vârstă de 24 de ani„, spune Mihai Toader-Pasti, care de la student team leader la Prispa anul trecut, a ajuns acum project manager al Team Bucharest 2014.

    Dincolo de tinereţe, cu ce mai mai vin însă cele două echipe, pentru că ediţia de anul viitor al Decatlonului Solar va fi complet diferită de cea de anul trecut?

    Acum organizatorii cer propuneri de energizare solară pentru aglomeraţiile urbane, caută soluţii pentru oamenii care trăiesc în oraşe şi pentru care o casă la ţară reprezintă deocamdată doar un vis frumos. „Proiectul cu care upTIM se va prezenta în concursul Solar Decathlon Europe 2014 reprezintă o intervenţie pe fondul construit existent, axat pe blocurile de locuinţe colective din panouri prefabricate mari construite în perioada 1970-1989„, explică Miodrag Popov.
    Practic el spune că ideea cu care se duce upTIM la Versailles va fi un fel de alternativă la programul de reabilitare termică, care să reducă cheltuielile la întreţinere şi care să permită adaptarea actualelor apartamente la un nou stil de viaţă. Practic, ar trebui făcută o serie întreagă de intervenţii atât la nivelul exteriorului clădirii, cât şi în interior astfel încât să se îmbunătăţească indicii de confort. Prototipul upTIM constă în crearea unui nou sistem de anvelopare care să permită extensia atât pe orizontală, cât şi pe verticală a apartamentelor şi care să devină cadrul suport pentru implementarea energiilor regenerabile. Studenţii timişoreni cred că acest sistem ar putea fi aplicat la scară largă pe toate tipurile de blocuri.

    „Estimativ, prototipul va costa în jur de 150.000 de euro, întrucât necesită replicarea unui apartament existent. Menţionăm că este vorba de un prototip şi nu de varianta de producţie în masă”, precizează Popov.

    UN ASTFEL DE CONCEPT NU S-AR REZUMA ÎNSĂ NUMAI LA ROMÂNIA, ci ar putea fi aplicat şi în alte ţări din fostul spaţiu sovietic pentru că deja celebrul „bloc comunist„ nu este doar o caracteristică a spaţiului locativ naţional. „Având în vedere că în România 60% din populaţia urbană locuieşte în astfel de blocuri, la fel ca în întreg blocul ex-comunist – Germania de Est, Polonia, Ungaria, Ucraina, Belarus – ne adresăm unei pieţe largi. Proiectul se va intitula Sun District, pornind de la ideea unui cartier solar – cartier care să utilizeze energia soarelui pentru a-şi acoperi cât mai mult din necesarul energetic„, a mai precizat Miodrag Popov.

  • Investiţii record ale celui mai mare producător auto de baterii din România

    Sistemul Start/Stop permite ca motorul maşinii să se oprească  atunci când roţile nu se mai învârt (de exemplu când se aşteaptă la semafor, după scoaterea din viteză) şi să repornească automat la cuplarea ambreiajului. Maşinile dotate cu tehnologie Start/Stop consumă mai puţin carburant şi protejează mediul înconjurător

    Din 1999 şi până în prezent, ROMBAT a derulat nouă mari proiecte de investiţii cu o valoare totală de aproximativ 27 de milioane de euro, dintre care aproximativ 11 milioane au reprezentat fonduri guvernamentale şi europene.

    În primăvara anului trecut, compania bistriţeană a fost preluată de grupul sud-african METAIR, ce cuprinde companii care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei şi distribuţiei, predominant în industria auto. Potrivit raportului financiar transmis Bursei din Johannesburg, METAIR a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de peste 438 de milioane de euro, în creştere cu 23% faţă de anul precedent. Valoarea indicelui EBIDTA pentru anul trecut a fost de  peste 68 de milioane de euro, în creştere cu 19% faţă de 2011, iar profitul net a ajuns la aproximativ 41 de milioane de euro (faţă de 37,5 milioane de euro în 2011).

    În cele nouă luni şi jumătate de activitate în cadrul METAIR în 2012, ROMBAT a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 48 de milioane de euro, valoarea indicelui EBITDA fiind de 5,3 milioane de euro, iar profitul după plata taxelor s-a situat la 3,3 milioane de euro.

    ROMBAT are sediul la Bistriţa, două centre logistice la Bucureşti şi câte unul la Brăila, Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Deva, Iaşi, Oradea, Râmnicu Vâlcea şi Târgovişte.

  • Kludi România a încheiat 2012 cu afaceri de 1,81 mil. euro

    Creşterea cifrei de afaceri a companiei, susţinută de la an la an, se datorează mai ales schimbării comportamentului clienţilor finali, care caută cel mai bun raport calitate-preţ. Pe fondul crizei economice, aceştia s-au orientat cu precădere către produsele de o calitate superioară, care le oferă garanţia investiţiei pe termen lung. În acest context, categoria “Smart Luxury”, care include produse multifuncţionale, înalte calitativ, dar disponibile la preţuri accesibile, a crescut cu 138% ca valoare a vânzărilor în lei şi cu 126% ca valoare a vânzărilor în euro, faţă de acum patru ani.

    În plus, Kludi România a adoptat anul trecut o serie de măsuri, care s-au reflectat rapid în rezultatele înregistrate de companie. Un pas important este creşterea prezenţei produselor companiei în magazinele de tipul “do-it-yourself” (DIY). Ca valoare, ponderea segmentului DIY din totalul afacerilor Kludi s-a triplat în ultimul an – de la 4,5% în 2011 la 15% la finalul lui 2012. Compania a lansat şi patru game de produse dedicate exclusiv acestui sector, care sunt create şi ambalate special pentru a fi uşor de instalat atât de profesioniştii în domeniu, cât şi de către clienţii mai puţin experimentaţi.

    “Kludi România a reuşit şi în acest an să meargă contra curentului şi să aibă un trend ascendent din punct de vedere al rezultatelor financiare, în pofida scăderii din ultimii ani a pieţei de baterii sanitare, sisteme de duş şi accesorii”, a spus Florin Barabaş, managing directorul companiei.

    Reţeaua de distribuţie a produselor Kludi România a continuat să se dezvolte, numărul punctelor de vânzare majorându-se anul trecut cu 38 de unităţi faţă de anul anterior.
     

  • Lemet vrea să deschidă 15 noi magazine în 2013

    Investiţia necesară pentru deschiderea celor două magazine Lem’S este de aproximativ 2,2 mil. lei. Magazinele de mobilă ale Lemet operează sub brandul Lem’S şi sunt amenajate la acelaşi standard de calitate în toate judeţele ţării.
    Magazinul Lem’S din Piteşti se întinde pe o suprafaţă de 1350 mp şi este al doilea ca mărime din cadrul reţelei. Acesta se află situat în cadrul complexului Retail Park pe DN 65B.
    Magazinul din Constanţa se întinde pe o suprafaţă puţin peste 1000 mp şi se află situat în cadrul complexului TOM.
    Cu cele două spaţii comerciale deschise în acest trimestru, reţeaua Lem’S ajunge la o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de peste 65.000 de mp.
    ”Strategia noastră de dezvoltare s-a bazat pe extinderea reţelei de magazine Lem’S urmărind dezvoltarea de spaţii tot mai generoase, în centre comerciale noi. şi în 2013 strategia noastra urmează aceeaşi direcţie. Urmează să inaugurăm până la sfârşitul anului aproximativ 15 magazine în diferite zone ale ţării” declară Adrian Rizea, directorul comercial al reţelei, strategia de extindere.

    Reduceri şi mobilă în rate Lem’S ofera clienţilor un plan de achiziţie în 10 rate fără dobândă, prin intermediul CEB (Card Avantaj), Raiffeisen sau Banca Transilvania sau 20-30 de rate fără dobândă prin UniCredit Consumer Financing.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’S pentru desfacerea produselor sale. în prezent reţeaua Lem’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, peste 65.000 mp de retail amenajaţi în toate judeţele ţării la acelaşi standard. Atât în fabrica Lemet cât şi în reţeaua Lem’S activează peste 1.250 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Câmpina a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie acoperind o suprafaţă de peste 35.000 mp. Capacitatea actuală de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, pe poarta fabricii ieşind anual peste 360.000 de module de mobilă. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Constantin: Vom face o evaluare a pierderilor fermierilor afectaţi de problema aflatoxinei

     “Au fost probleme cauzate în ultimul timp cu referire la aflatoxina identificată în lapte. Sunt anumite pierderi pentru anumiţi fermieri în această perioadă şi vom face o evaluare a pierderilor. Vom avea discuţii şi cu procesatorii, pentru a nu se pune presiune pe producători. Ce e important pentru crescătorii de animale care aveau contracte cu procesatorii este că aceste contracte au fost respectate, procesatorii au cumpărat în continuare laptele de la producători, chiar dacă au constituit stocuri suplimentare.

    Crescătorii de animale care au contracte cu procesatorii au livrat şi nu au înregistrat pierderi în această criză. Pierderi s-au înregistrat la fermierii care au vândut laptele direct prin dozatoare, iar acolo trebuie să ne asigurăm că vând fermieri, nu intermediari care văd o afacere din asta”, a declarat Daniel Constantin, vineri, într-o conferinţă de presă la Cluj.

    Potrivit acestuia, crescătorii de bovine au solicitat majorarea ajutorului de stat pe cap de animal de la 500 de lei la 600 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rosneft a devenit cel mai mare producător de petrol listat la bursă, după preluarea TNK-BP

     În urma tranzacţiei, BP a primit 16,7 miliarde de dolari şi 12,8% din acţiunile Rosneft, în schimbul participaţiei de 50% deţinută la TNK-BP, al treilea mare producător de petrol din Rusia, relatează Bloomberg.

    Rosneft a mai plătit 27,7 miliarde de dolari către consorţiul AAR, care reprezintă un grup de miliardari ruşi deţinători ai restului de 50% din acţiunile TNK-BP.

    “Urăm bun venit BP, ca acţionar important al Rosneft, care va participa la stabilirea strategiei grupului”, a declarat Igor Sechin, director general al Rosneft şi aliat vechi al preşedintelui Vladimir Putin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chinezii de la TP-Link deschid birou şi centru logistic pentru Europa de Sud-Est în România

    “România este a doua cea mai importantă piaţă după vânzările de echipamente de reţea din Europa de Est, după Polonia şi a cincea la nivel global în funcţie de viteza de internet. Astfel, decizia deschiderii unui birou local şi a unui centru logistic aici se datorează atât potenţialului de dezvoltare pe care piaţa locală îl are, cât şi poziţiei geografice care facilitează interacţiunea cu distribuitorii şi clienţii noştri din regiune. în plus, piaţa a ajuns la maturitate, iar conectarea la internet şi accesul rapid la informaţii au devenit servicii disponibile pentru marea parte a populaţiei”, a declarat Hermes Song, directorul general al TP-Link România.

    Pentru această investiţie au fost analizate mai multe ţări din regiune, după mai multe criterii precum mărimea pieţei, potenţialul de ceştere sau acesibilitatea în regiune, explică Bogdan Mihalcea, directorul de vânzări al companiei.

    Pentru primul an de funcţionare a depozitului regional, TP-Link estimează livrări de cel puţin 1,5 milioane de unităţi, dintre care aproximativ 35% vor fi destinate pieţei locale. În prezent, 80% din vânzările producătorului chinez în România sunt reprezentate de routere wireless, segment unde compania deţine o cotă de piaţă estimată la 55%. Prin deschiderea biroului local, TP-Link urmăreşte consolidarea poziţiei prin dublarea cotei faţă de următorul competitor, dar şi diversificarea vânzărilor şi abordarea mai consistentă a segmentului de clienţi SoHo şi IMM-uri, categorie care va genera anul acesta aproximativ 20% din vânzări. “Cifrele exacte de vânzări nu sunt disponibile, având în vedere că sunt realizate de distribuitori. Cifra de afaceri ar trebui să crească anul acesta cu 40% odată cu deschiderea biroului de la Bucureşti. Ca volum, vânzările TP-Linkau crescut anul trecut cu 30%, iar prin deschiderea biroului local, anticipăm o creştere cu 50% a livrărilor”, a mai spus Mihalcea.

    Distribuitorii companiei pe plan local sunt Network One Distribution, Mondo Plast şi Royal Computers, acesta din urmă fiind şi cel mai mare. Printre produsele TP-Link disponibile în România se numără routerele şi routerele wireless, switch-urile pentru SoHo/IMM-uri, ADSL, camerele IP, adaptoarele powerline, serverele de imprimare, convertoarele media şi adaptoarele de reţea. Routerele wireless care generează aproximativ 80% din cifrele de vânzări ale TP-Link în România, însă pentru 2013 este anticipată o triplare a vânzărilor de switch-uri.

    Pe termen mediu, unul dintre obiectivele companiei este atragerea a cel puţin un client ISP sau telecom. “În contextul diversificării portofoliului de clienţi, avem în vedere investiţii atât în servicii de suport pentru clienţii finali prin intermediul unui call-center, dar şi traininguri şi programe online de suport pentru clienţii companii. De asemenea, vom acorda asistenţă partenerilor de distribuţie şi clienţilor în implementarea proiectelor”, potrivit lui Mihalcea.

    În 2012, piaţa locală de echipamente de reţea pentru segmentul consumer şi SoHo s-a cifrat la 20 de milioane de dolari, din care 15 milioane de dolari au reprezentat vânzările de echipamente wireless routing, potrivit estimărilor companiei. Pentru anul în curs, TP-Link anticipează o creştere moderată a pieţei, de aproximativ 10%. Pe segmentul switch-urilor, estimarea vânzărilor la nivelul întregii pieţe este dificil de făcut având în vedere multitudinea jucătorilor şi complexitatea canalelor, dar compania apreciază că este vorba de aproximativ 50 de milioane de dolari doar pentru segmentul de clienţi IMM-uri. 

    “În segmentul switch-urilor ne aşteptăm la o triplare a livrărilor faţă de anul trecut în contextul lansării unei noi game de produse pentru SoHo. Pe zona de routere, ne propunem o creştere de minim 35% a livrărilor şi mizăm, de asemenea, pe un avans al vânzărilor de echipamente de supraveghere prin IP, dar şi adaptoare powerline, segmente de produs cu mare potenţial de creştere”, a mai declarat Bogdan Mihalcea.

     

  • Opinie Iustin Paraschiv, proprietar al grupului de firme Carmistin

    Nu este vorba de cineva din interior care îşi doreşte discreditatrea industriei agro-alimentare româneşti şi nici grupuri de interese din afara ţării care intenţionează acest lucru.Este vorba despre un pahar în care a picat şi ultima picatură, iar acum dă pe afară.Epidemia de controale cu care ne confruntăm acum este una mai mult decât benefică industriei romanesti. Controalele vor ajuta la curatarea, la asanarea industriei agro-alimentare romanesti. O actiune care trebuia de mult initiata si continuata asiduu, pana la eliminarea din lantul de productie a celor care nu respecta legea. Evident ca acestia exista. Este vorba despre cei care vor sa ajunga foarte repede la profituri substantiale.

    Pe de alta parte, organele de control au privit diferentiat marile lanturi de magazine, fata de retailul mic, insa cu totul nejustificat. Este o realitate faptul ca hipermarketurile sunt mult mai rar verificate de organele de control, cu toate ca aici s-au descoperit acum probleme. Si nu este de mirare.
    Presiunea pe care acestea o pun pe pretul la care cumpara si vor sa vanda produsele agro-alimentare, si nu numai, impinge o serie de producatori mici sau producatori care se confrunta cu probleme in business sa mearga pana la limita legii sau chiar sa o incalce. Aici apar probleme pe partea de etichetare, sunt probleme si de alta natura, dupa cum am vazut.

    Este adevarat ca sistemul de control din zona alimentara este imbatranit, vedem de mai bine de 10-15 ani aceiasi oameni. Mi-ar placea sa vad si specialisti tineri, insa acum ei sunt o „rara avis”. Autoritatile stiu spre exemplu despre mafia pietelor, insa s-a facut prea putin pentru o asanare in acest domeniu a infractionalitatii.

    Cum sa ne asteptam ca un magazin care vinde carne si care apartine unui medic veterinar sa fie sanctionat la un eventual control de un coleg al acestuia?
    O alta sursa de probleme este implicarea celor platiti de stat sa faca aceste controale in businessuri de productie sau retail – direct sau prin interpusi. Am atras atentia in nenumarate randuri asupra acestor probleme prin asociatiile din care firmele grupului nostru fac parte, insa lucrurile au ramas, in mare parte, nerezolvate.

    Prin asociatiile de producatori putem face un dosar complet al acestor nereguli care lovesc direct in afacerile sanatoase.  Este total incorect sa investesti milioane de euro intr-o afacere pe care o conduci dupa legile momentului si sa te confrunti cu probleme de concurenta din partea unui „garajist” care proceseaza carnea in conditii cu totul mizere, doar pentru ca acesta nu se teme de consecintele unui eventual control.
    Problema carnii de cal

    Mai bine de 80-90 de procente din productia Pajo Holding a mers anul trecut la export. Vorbim de peste 4500 de animale, exportate in viu. Asta pentru ca in Romania pretul oferit producatorilor pentru carnea de vita este in medie cu 30 de procente mai mic decat costurile de productie.

    Aceasta discutie deschide o adevarata Cutie a Pandorei pentru ca pretul este artificial tinut atat de jos din cauza inlocuirii carnii de vita cu carne din alta specie. Prin asociatiile de profil noi am atras de nenumarate ori atentia organelor de control asupra acestor aspecte.

    Iata care a fost procesul care a stat la baza distrugerii pretului carnii de vita: odata cu campania de scarificare a cailor bolnavi de Anemie Infectioasa Ecvina, statul a oferit despagubiri persoanelor care isi sacrificau animalele bolnave. Prin urmare, cei care isi duceau caii la sacrificat nu erau interesati sa obtina un pret corect pe calul vandut la abator pentru ca statul oricum il despagubea pentru animal.

    Astfel, abatoarele care s-au ocupat cu sacrificarea acestor cai au intrat in posesia unor cantitati enorme de carne de cal la preturi derizorii, poate chiar de 10 ori mai mici decat pretul carnii de vita.Organele de control trebuie sa controleze acum, chiar daca este post factum, daca acesti cai au fost sacrificati in conditiile prevazute de lege – carnea trebuie procesata la temperaturi ridicate – cum si cui au fost vandute aceste cantitati de carne. Oricum, din aceasta afacere statul si consumatorul au iesit in pierdere.Hypermarket vs. producatori

    De mai bine de 2 ani producatorii din Romania se confrunta cu mari probleme privind profitabilitatea. Asta din cauza presiunii pe pret exercitate de lanturile de magazine. Odata intrati in acest cerc vicios – ai pret mic vinzi, esti pe raft dar vinzi aproape in pierdere; altfel,  daca nu vinzi, trebuie sa inchizi afacerea – sunt producatori care forteaza limitele legii pentru a putea supravietui, incalcand normele in vigoare. Unii trec de-a dreptul in zona penala. Evident, sunt si marii producatori care apeleaza la solutii alternative, lanturi proprii de retail etc. oricum, este cu totul neprofitabil sa intri in astfel de jocuri.

    Poti risca totul.Asadar, controalele care au scos la suprafata nereguli in lanturile magazinelor importante trebuie sa nu inceteze pentru ca aici pot aparea mari surprize. Autoritatie trebuie sa isi extinda controalele aici. DSVSA-urile se pare ca acum au trecut serios la treaba. Trebuie sa continue pana se curata aceasta industri, o industrie in care s-a investit mult, o industrie in care jucatorii onesti, cu strategii sanatoase de business au standarde de calitate peste media europeana.

    Despre Grupul Carmistin
    Grupul de firme Carmistin apartine familiei Paraschiv si activeaza in domeniul agro-zootehnic, trading  şi retail. Grupul de firme al Familiei Paraschiv numara peste 2000 de angajaţi si este format din companii lideri de piata de segmentele unde activeaza, precum: Ana şi Cornel, Carmistin, Avicarvil, Ladrisi Grup, Pajo Holding etc.
     

  • STUDIU DE CAZ: Puiul câştigă în războiul dintre carnea de cal şi cea de vacă

    ORICE MONEDĂ ARE DOUĂ FEŢE, iar un moment de pericol este pentru unii o oportunitate. Cel mai mult ar fi putut câştiga carnea de peşte sau oaie, însă la rafturi promoţiile agresive lipsesc. Aşa-numita fereastră de oportunitate n-a fost folosită. Mult mai la îndemână, carnea de pui a atras puţinii nehotărâţi care au stat pe gânduri în magazine. Şi asta în ciuda faptului că în urma scandalului cărnii de cal etichetată ca fiind de vită, unul din doi români declară că are mai puţină încredere în originea cărnii cumpărate.

    Ba mai mult, cumpărătorii susţin că şi-au schimbat alegerile legate de consumul de carne, potrivit raportului “Criza cărnii de cal faţă în faţă cu consumatorul român”. Nouă din zece consumatori declară că au discutat despre subiectul cărnii de cal etichetată drept carne de vită, conform unui studiu realizat de Rogalski Grigoriu pe platforma iVOX.ro, pe un eşantion de peste 4.500 de persoane.

    Potrivit studiului, peste 14% dintre participanţii la studiu au cumpărat mai multă carne de pui ambalată de producători români cunoscuţi, tocmai pentru a fi siguri de provenienţa produsului. “În primele luni ale anului, vânzările noastre au fost cu 4% mai mari decât în perioada similară a anului trecut”, declară Grigore Horoi, preşedinte al Agricola.El a adăugat că industria cărnii, în ansamblul ei şi, mai nou, industria laptelui suferă pierderi din cauza avalanşei de alerte – deopotrivă îndreptăţite sau nu.

    “În ce priveşte alertele privind boli la animale – virusuri, bacterii, micotoxine etc., un profesionist v-ar spune că sunt lucruri obişnuite, periodice, pe toate meridianele. Orice organism viu este, la un moment dat, supus unor astfel de încercări, iar normele sanitar-veterinare şi procedurile de specialitate tocmai pentru acest lucru au fost elaborate – pentru a înlătura efectele nocive”, spune Horoi.

    Carnea de pasăre s-ar putea dovedi a nu fi cea mai sigură alegere, dovadă un nou scandal. Carne de curcan cu reziduuri de antibiotic ar fi ajuns în Germania de la o fermă din România, fiind trimisă o notificare în acest sens, prin Sistemul Rapid de Alertă.În acest context, aproape 8% dintre respondenţii la studiu au declarat că nu au mai cumpărat deloc carne de vită. Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, spune că în cadrul reţelei franceze nu au fost vizibile modificări de consum. “Vânzările s-au păstrat constante la aceste categorii; având în vedere că piaţa a rămas constantă, nu s-au aplicat reduceri influenţate de acest scandal”, declară Ana-Maria Florea, reprezentant al Cora România.

    Una peste alta, consumul de carne este redus. Doar 170 de grame de carne pe zi mânăncă în medie un român în fiecare zi. Un calcul simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi Asociaţia Română a Cărnii, indică, aşadar, un consum de 60 de kilograme anual, faţă de media Uniunii Europene de 90 de kilograme.

    Datele INS privind consumul de carne şi preparate din carne arată că doar un sfert provine din producţia proprie, dar ponderea mai scăzută este explicabilă prin faptul că preparatele din carne sunt de regulă procesate industrial şi nu în gospodării. Per total, o treime din alimentele consumate sunt din producţia proprie şi numai două treimi provin din comerţ, cel mai mare autoconsum înregistrându-se la ouă. Revenind la carne, din
    cele 60 de kilograme per capita mâncate anual, jumătate reprezintă produse pe bază de carne de porc, circa 30 de kilograme.15-17 kilograme înseamnă produse din pasăre, iar restul bovine şi ovine.

    De regulă, consumul de carne de porc este specific bătrânului continent, în timp ce în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasărea şi vita sunt preferate. Este vorba, în esenţă, despre o chestiune de tradiţie, în primul rând, iar faptul că mai bine de jumătate din carnea consumată de europeni provine din sortimentul porc ţine de obişnuinţă.

    OTUŞI, CHESTIUNEA TIPULUI DE ANIMAL CUMPĂRAT TRECE ÎN PLAN SECUND, cât timp consumul de carne este relativ scăzut, atât faţă de media UE, cât şi comparativ cu marii consumatori de produse de origine animală, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor ajunge la 90-95 de kilograme. Însă faptul că românii au ajuns să mănânce tot mai rar carne nu are de-a face cu o gândire dietetică, ci dimpotrivă, se leagă de sărăcie.