BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Cum lupta Ungaria cu criza: taie cheltuielile sociale, incurajeaza munca temporara si taxeaza bancile

    Datoria publica, cea mai mare pe ansamblul tarilor din Europa de
    Est, va fi redusa de la 80% la sfarsitul lui 2010 la 75% la
    sfarsitul anului in curs si la 66% la sfarsitul lui 2014, iar
    limitarea la un anumit prag al datoriei publice va fi introdusa in
    Constitutie. Ministrul economiei, Gyorgy Matolcsy, n-a prezentat insa in detaliu niciuna
    dintre masuri, promitand ca va da detalii in lunile urmatoare,
    ceea ce a dezamagit analistii si pietele financiare, unde randamentul obligatiunilor ungare a
    crescut.

    “Aceste masuri vor putea sustine o crestere economica de 4-6%, ele
    vor determina rata de crestere potentiala a economiei”, a declarat Matolcsy, la o intalnire cu politicieni si
    economisti apropiati guvernului Fidesz.

    Piata muncii
    – pana la 1 iulie va fi anuntat un program de investitii publice in
    infrastructura (poduri, sisteme de canalizare) menit sa creeze
    locuri de munca
    – va fi introdus un nou regim al angajarilor in regim de leasing
    (cu contracte temporare), iar companiile din sectorul privat vor
    putea angaja astfel si salariati din sectorul public

    Cheltuieli sociale
    – la 1 iulie va fi lansat un nou sistem de inregistrare a pensiilor
    pentru dizabilitati, de la 1 ianuarie 2012 toate pensiile de boala
    si invaliditate vor fi revizuite, iar sanctiunile pentru concedii
    medicale luate fraudulos vor fi inasprite
    – accesul la pensionari anticipate va fi drastic redus, urmand ca
    numai femeile cu stagiu de munca de 40 de ani sa poata iesi la
    pensie mai devreme de varsta legala de pensionare
    – de la 1 ianuarie 2012 va fi introdus un sistem de calcul unitar
    al pensiilor, in asa fel incat bugetul de pensii sa fie acoperit
    integral din contributii
    – sistemul de compensare a medicamentelor si de finantare a
    educatiei vor fi revizuite

    Transport public
    – pana la sfarsitul anului va fi pus la punct un program de
    restructurare si rentabilizare a companiei feroviare MAV, incluzand
    revizuirea sistemului de gratuitati pe calea ferata, dar,
    paradoxal, si reducerea pretului biletelor
    – pana la 1 ianuarie 2012 va fi creat un holding numit Compania
    Nationala de Transport, care va reuni toate participatiile statului
    la companiile din sector
    – de la 1 ianuarie 2013 va fi introdusa taxa pe km de autostrada
    parcurs, contorizata electronic

    Contrar celor promise anul trecut, impozitul pe profitul
    companiilor nu va fi redus de la 19% la 10% pana in 2014, ci numai
    pentru companiile cu profit sub 1,9 milioane de euro. Aceasta va
    imbunatati balanta bugetara cu 441 de milioane de euro fata de
    planurile de relaxare fiscala anuntate anul trecut.

    Cea mai comentata masura din noul program a fost insa prelungirea
    pana in 2013 a taxei de solidaritate impuse bancilor, care a
    insemnat anul trecut 0,5% din valoarea activelor bancare la
    sfarsitul lui 2009. Suma colectata la buget in 2011 si 2012 ar urma
    sa fie de 330-340 de milioane de euro, spre dezamagirea bancilor,
    care se asteptau ca din 2012 taxa sa fie redusa la jumatate.
    Efectul anuntului a fost imediat: seful asociatiei bancilor din
    Ungaria a prezis ca masura va duce la scaderea profitabilitatii in
    sector si la restrangerea creditarii, iar actiunile OTP Bank,
    Erste, Raiffeisen, Intesa au scazut la bursele din Europa cu 2% pana la
    4%.

    Economiile prevazute prin noul pachet de reforme sunt mai mari
    decat estimau comentatorii, dar ele includ si efectul “reformei
    pensiilor” initiate anul trecut, adica redirectionarea catre stat a
    activelor fondurilor de pensii private, care a insemnat dintr-un
    foc 809 milioane de euro.

    In 2010, economia Ungariei a crescut cu 1,2%, dupa o scadere cu
    6,3% in 2009. In ultimul trimestru al anului trecut, PIB s-a
    majorat cu 2%, conform datelor preliminare.

  • Grupul Erste, proprietarul BCR, vrea sa cumpere o banca in Polonia

    “De obicei, atunci cand suntem prezenti pe o piata, vrem sa avem
    o cota de 15-20%. In Polonia va fi probabil dificil, astfel incat
    trebuie sa vedem cum putem fi competitivi aici cu o cota mai mica”,
    a spus Andreas Treichl, referindu-se la dezechilibrul
    de pe piata poloneza, unde doua banci domina sistemul, restul avand
    cote de piata de 3-5%.

    In ultima vreme au aparut mai multe oportunitati de achizitii –
    Santander din Spania vrea sa cumpere Bank Zachodni, iar Raiffeisen
    a cumparat 70% din Polbank. Ca atare, Treichl se bazeaza pe faptul
    ca intensificarea competitiei pentru cota de piata va diminua
    profiturile, ieftinind astfel in general activele bancare pe
    parcursul urmatorilor doi ani. Erste este reprezentat in Polonia
    doar de o firma de brokeraj.

    Pentru Ungaria, Erste nu-si propune nicio achizitie, ci doar
    cresterea cotei de piata a Erste Bank Hungary, a treia banca din
    sistem dupa valoarea depozitelor. Referirea la Ungaria este un semn
    de incredere in aceasta piata, avand in vedere atat problemele cu
    taxa pe activele bancilor impusa de autoritati, care a insemnat
    pentru Erste un cost de 40 de milioane de euro anul trecut, cat si
    volumul inca ridicat al creditelor neperformante.

    Grupul austriac a raportat saptamana trecuta un profit net de 279
    milioane de euro pentru al patrulea trimestru din 2010, cu 52%
    peste nivelul din aceeasi perioada a anului 2009. Bernhard Spalt, directorul responsabil de
    managementul riscurilor, a estimat ca in 2011, cel mai mult vor
    scadea creditele neperformante la diviziile din Cehia si Slovacia,
    dar ca nivelul acestora va ramane ridicat in Ungaria si Romania,
    tari unde grupul a inregistrat pierdere, iar reluarea creditarii nu
    va avea loc decat in a doua jumatate a anului.

    BCR a raportat pentru anul trecut un profit net de 465 milioane de
    lei, in scadere cu 46,7% fata de 2009, cel mai mic de dupa
    privatizarea bancii in 2006. In trimestrul al patrulea a avut
    pierderi de 29,5 milioane de lei. “Creditele neperformante raman la
    un nivel semnificativ, desi cresterea acestora s-a plafonat in
    ultimele luni, ca efect al scaderii dobanzilor, al relativei
    stabilitati a leului si al reducerii provizioanelor”, a comunicat
    Erste.

  • Seful Erste: Creditele neperformante in Romania se vor reduce abia din a doua jumatate a anului

    Totusi, volumul pierderilor de pe urma creditelor nerecuperate
    variaza de la tara la tara. “In Romania, varful acestora va fi
    atins abia la jumatatea anului. In Cehia, Polonia si Slovacia,
    varful a fost deja depasit. Pe ansamblul grupului, ce a fost mai
    rau a trecut”, a afirmat Treichl, intr-un interviu pentru
    publicatia austriaca Der Standard.

    Treichl a subliniat ca in aceasta perioada este pentru prima data
    cand valoarea CDS-urilor (asigurarile de incapacitate de plata)
    pentru Europa de Est se situeaza sub cea corespunzatoare pentru
    Europa de Vest. “Estul va intrece Vestul, inclusiv pentru ca povara
    creditelor este mai mica”, spune bancherul.

    Andreas Treichl a vorbit despre politica de achizitii a grupului,
    mentionand Polonia, Ungaria si Balcanii de Vest ca posibile zone
    unde ar putea exista banci de cumparat. “Noi suntem banca estului
    Uniunii Europene si dorim sa ne intarim pozitia. Avem in vedere
    cateva tinte de achizitie”, a explicat el, fara a mentiona bancile
    vizate.

    Rezultatele din Romania si Ungaria au afectat bilantul Erste pe
    trimestrul al treilea, in ciuda unei cresteri pe ansamblu a
    profitului la nivel de grup. BCR, detinuta de Erste, a avut in
    primele noua luni ale anului un profit net de 42,9 milioane de
    euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi interval din 2009,
    din cauza cheltuielilor mai mari cu provizioanele, a scaderii
    veniturilor din comisioane si a scaderii rezultatului net din
    tranzactionare.

    Dominic Bruynseels, CEO al BCR, a mentionat recent ca banca a avut
    “o politica conservatoare”, precizand ca imprumuturile negarantate
    au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat niciodata
    amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura creditele cu
    probleme. Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte responsabil de retail
    banking, de la inceputul anului si pana acum au fost restructurate
    circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane fizice.

  • Nem tudom, monsieur!

    Intrata in vigoare la 1 ianuarie, legea ungara a presei prevede
    amenzi de pana la 730.000 de euro pentru posturile de radio si
    televiziune in caz de “atingere adusa interesului public, ordinii
    publice si moralei”, precum si in cazul “informarilor
    partinitoare”, evident fara ca astfel de notiuni vagi sa fie
    definite.

    Premierul ungar Viktor Orban, un conservator cu puternice
    accente populiste, a avut o pozitie ferma fata de criticile interne
    si externe referitoare la legea presei. “Nu stabilesc francezii sau
    germanii conformitatea legislatiei nationale cu reglementarile UE”,
    ci Comisia Europeana, a subliniat Orban. De la 1 ianuarie, Ungaria
    a preluat presedintia prin rotatie a UE, pe care o va detine timp
    de jumatate de an.

  • Controverse privind declaratia ministrului ungar de Interne despre aderarea Romaniei la Schengen

    Pinter a afirmat ca pana in luna iunie va deveni clar ce
    criterii mai au de indeplinit cele doua tari, iar aderarea ar putea
    avea loc cel mai devreme in luna octombrie. “Luna martie este
    exclusa”, a declarat, de asemenea, un diplomat european, citat de
    NZZ.ch, care adauga ca aderarea celor doua tari la spatiul Schengen
    a generat deja dispute in Uniunea Europeana. Pinter a afirmat insa
    ca aderarea Romaniei si Bulgariei ramane pe agenda de lucru a
    presedintiei ungare a UE.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Ungaria, condusa de conservatorul Viktor Orban, preia presedintia semestriala a UE

    Presedintia ungara a UE, sub sloganul “o Europa puternica”, va
    fi marcata de lansarea unor negocieri delicate pe teme bugetului
    multianual al UE si pe tema integrarii romilor. Preluarea
    presedintiei UE intervine intr-un moment delicat, dupa ce OSCE,
    Germania si Luxemburg au exprimat preocupare in legatura cu noua
    lege a presei adoptata recent de Budapesta. “Noi, ungurii, suntem
    foarte buni in gestionarea crizelor”, dadea asigurari de curand
    premierul Viktor Orban, cu ocazia vizitei la Budapesta a
    presedintelui UE, Herman Van Rompuy.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Laszlo Diosi: OTP Group vrea sa-si creasca expunerea pe Romania

    “OTP Group are rezerve mari de lichiditate si nu avem nevoie sa
    ne finantam de pe piata in urmatorii doi ani. In Romania
    intentionam sa ne crestem expunerea si sa majoram creditarea in
    linie cu evolutia pietei, investitiile OTP urmand sa urce cu mai
    mult de 10%, a declarat Diosi pentru Bloomberg.

    Diosi sustine ca grupul, cea mai mare institutie de credit din
    Ungaria, nu va fi afectat de decizia agentiei de rating Moody’s de
    a retrograda in aceasta saptamana ratingul Ungariei si al mai
    multor banci din tara, intre care OTP, MKB, Erste Bank Ungaria,
    Budapest Bank si MFB.

    La 7 decembrie, Moody’s a retrogradat ratingul Ungariei pentru
    datoria pe termen lung in euro si forinti cu doua trepte, de la
    Baa1 la Baa3, cu perspectiva negativa, din cauza cursului
    politicilor economice ale Ungariei, considerate a ameninta
    stabilitatea fiscala. Ca urmare a reducerii ratingului suveran,
    agentia a modificat in consecinta si calificativele pentru opt
    banci din tara. Moody’s a acuzat faptul ca strategia guvernului
    Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare (taxe aplicate
    bancilor, companiilor din energie si telecom, transferul la stat al
    contributiilor destinate pana acum sistemului de pensii private)
    decat pe politici de consolidare fiscala pe termen lung. Aceasta
    creeaza risc de instabilitate a sistemului fiscal pe termen mediu,
    la care se adauga deja ratele inalte ale datoriei sectorului privat
    si ale bancilor.

    Diosi a mentionat ca rata de adecvare a capitalului (raportul care
    masoara in ce masura capitalurile proprii acopera riscul) este de
    18%, in crestere cu 1,1% fata de nivelul de la finele lui
    septembrie 2009. OTP Group se bazeaza pe faptul ca o redresare a
    cererii de credite, atat in Ungaria, cat si in filialele din afara,
    va contrabalansa impactul negativ al creditelor neperformante.

    Volumul consolidat al creditelor la nivel de grup a crescut cu
    1% in al treilea trimestru, iar profitul net a crescut cu 13% fata
    de trimestrul anterior, la 31 miliarde de forinti (111,8 milioane
    de euro), in conditiile in care provizioanele s-au redus cu 45%, la
    52,7 miliarde de forinti.

    Recent, grupul a majorat capitalul OTP Bank Romania cu 80 de
    milioane de lei (18,6 milioane de euro), ceea ce creste capitalul
    social al bancii romanesti la 542,9 milioane de lei (aproape 126
    milioane de euro). Precedenta operatiune de acest fel a avut loc in
    ianuarie, cand capitalul social a crescut cu 30 de milioane de lei,
    la 462,90 milioane de lei.

    Pierderile cumulate la noua luni ale OTP Bank Romania s-au ridicat
    la 4,2 miliarde de forinti (cca 15 mil. euro), comparativ cu un
    profit de 752 de milioane de forinti in ianuarie-septembrie 2009,
    in conditiile in care costul riscului aproape s-a triplat, arata
    raportul bancii. Totusi, desi calitatea portofoliului de credite
    s-a inrautatit pe parcursul anului, in special din cauza creditelor
    catre companii in trimestrul al doilea si a creditelor ipotecare in
    trimestrul al treilea, ponderea creditelor restante peste 90 de
    zile, de 9,6%, ramane mai buna decat media la nivelul
    grupului.

    “Ponderea creditelor neperformante creste la nivelul intregului
    sistem bancar si nu este de asteptat nicio imbunatatire inainte de
    a doua jumatate a anului viitor”, arata raportul OTP, mentionand ca
    singur semn bun faptul ca acordul cu FMI asigura “totusi”
    refinantarea datoriilor Romaniei.

  • Moody’s coboara ratingul Ungariei, forintul cade. Analistii lauda, prin comparatie, Romania

    “Deficitul bugetar structural al tarii se va deteriora”,
    apreciaza Dietmar
    Hornung    , analist al agentiei, referindu-se la faptul ca
    strategia guvernului Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare
    (taxe aplicate bancilor, companiilor din energie si telecom,
    transferul la stat al contributiilor destinate pana acum sistemului
    de pensii private) decat pe politici de consolidare fiscala pe
    termen lung. Efectul va fi un risc de instabilitate a sistemului
    fiscal pe termen mediu, la care se adauga deja ratele inalte ale
    datoriei sectorului privat si ale bancilor, in conditiile in care
    tara depinde de finantarea externa.

    Decizia Moody’s a determinat o cadere rapida a forintului, care
    luni seara a ajuns la 279 forinti/euro, fata de 277 forinti/euro in
    tranzactiile de vineri.

    Timothy Ash si Raza Agha, analisti la RBS Londra, considera ca
    “problema pentru Ungaria e ca in comparatie cu alte tari cotate
    similar, chiar si un rating BBB- apare oarecum drept prea generos”.
    Romania, de pilda, este cotata cu rating BB+ de S&P si Fitch,
    insa are ponderi ale datoriei publice si externe in PIB la jumatate
    fata de Ungaria, are in derulare un acord cu FMI si UE si abordeaza
    activ reforma din sistemul de pensii, ceea ce va ameliora pe termen
    lung sustenabilitatea finantelor publice, adica exact invers fata
    de cum se intampla in Ungaria, considera cei doi analisti, citati
    de Portfolio.hu.


    La ora actuala, atat Moody’s, cat si Standard & Poor’s si Fitch
    au perspectiva negativa pentru ratingul Ungariei (Baa3/BBB-), ceea
    ce inseamna un avertisment ca daca guvernul lui Viktor Orban
    continua pe aceeasi linie, cu neutralizarea Consiliului Fiscal prin
    taierea aproape completa a finantarii, cvasi-desfiintarea
    sistemului pensiilor private si ingerinte in activitatea bancii
    centrale, Ungaria risca degradarea ratingului datoriei de la
    “investment grade” la “junk”, ceea ce ar echivala cu costuri mult
    mai mari de finantare de pe pietele financiare si trimiterea inapoi
    a tarii in bratele FMI.

    Prima de risc pentru finantarea Ungariei pe pietele
    internationale a crescut deja cu peste 100 de puncte de baza in
    ultimele doua saptamani, insa guvernului lui Orban nu-i plac astfel
    de vesti si atunci “il ucide pe aducatorul de vesti proaste”,
    declara Gyorgy
    Kopits    , seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, institutie cu
    acelasi rol ca si cea omonima din Romania – de a cenzura erorile de
    politica bugetara ale autoritatii.

    Consiliul Fiscal a criticat frecvent politicile fiscale ale
    guvernului, asa incat s-a ales cu finantarea taiata: partidul
    Fidesz, de guvernamant, a propus ca aproape tot bugetul Consiliului
    pe 2011 sa fie varsat in conturile unei fundatii de ajutorare a
    rromilor, apoi ca actuala structura a Consiliului sa fie
    desfiintata si inlocuita cu una noua. “Ce vrea guvernul sa creeze e
    nu un leu fara dinti, ci de-a dreptul o umbra de
    leu fara dinti    “, spune Kopits.

  • Orban cel de neoprit

    Mai apoi, saptamana trecuta, a propus un proiect de lege prin
    care Fidesz, partidul condus de el, capata dreptul de a numi patru
    din cei sapte membri ai consiliului de politica monetara al Bancii
    Nationale a Ungariei, si asta dupa ce a incercat timp de luni de
    zile sa provoace demisia guvernatorului bancii, Andras Simor, al
    carui mandat se incheie abia in 2013. Si mai apoi a redus de 80 de
    ori bugetul Consiliului Fiscal (institutie cu rol echivalent cu cel
    al Consiliului Fiscal de la noi), pregatind in fapt neutralizarea
    lui. Toate acestea, cu un singur scop – sa nu mai aiba parte de
    nicio opozitie institutionala fata de initiativele Fidesz de
    politica economica.


    Cea mai noua decizie, care a starnit ingrijorarea exprimata
    oficial a Comisiei Europene, loveste din temelii sistemul de pensii
    private, prin anuntul ca activele fondurilor de pensii private vor
    fi transferate automat din 2011 la stat, iar ungurii care vor
    contribui in continuare la pensiile administrate privat isi vor
    pierde pana la 70% din contributiile virate la stat. Scopul, cum
    bine a constatat CE, este ca statul, aflat in cautare de noi surse
    de finantare a deficitului bugetar, sa preia dintr-un foc controlul
    asupra averii de 11 miliarde de euro aflate acum in conturile
    administratorilor de fonduri de pensii private.

  • Pielea ursului din Ungaria. Cel mai ambitios plan de relansare economica din Europa de Est

    Metoda de iesire din criza “prin noi insine, cu banii vostri” pe
    care o testeaza acum guvernul lui Viktor Orban ar putea, daca
    printr-o minune va reusi, sa refaca echilibrul bugetar al Ungariei,
    sa dea idei si guvernelor din regiune care se confrunta cu probleme
    similare. Sau, in caz contrar, sa compromita pentru multa vreme
    orice tentativa de aventura economica pe care acestea ar dori s-o
    incerceIn toamna lui 2008, cand Ungaria soca mediile financiare
    anuntand ca imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a
    face fata crizei, politicienii din Romania erau cu gandul departe,
    la cum sa-si stimuleze mai eficient electoratul in perspectiva
    parlamentarelor, si nu la recesiunea care batea la usa, nestiuta si
    neprevazuta de nimeni.

    Nu-i vorba, nici politicienii sau FMI nu stiau prea bine ce va
    urma. Premierul socialist de atunci, Ferenc Gyurcsany, laolalta cu
    expertii FMI, estimau o scadere de 1% a economiei ungare pentru
    2009, iar FMI afirma ca pana in 2010, economia Ungariei nu va mai
    avea crestere si va ajunge la potentialul sau maxim de 3% abia dupa
    2011. In cele din urma, 2009 s-a incheiat cu o scadere a PIB de
    6,3%, Gyurcsany a pierdut rasunator alegerile in acest an si a
    revenit la putere copilul teribil al politicii maghiare, Viktor
    Orban, fost premier intre 1998 si 2002. Ales cu o majoritate
    zdrobitoare, Orban trebuie acum – cand bugetul pe 2011 este in
    plina dezbatere – sa inceapa decontul promisiunilor electorale, de
    reducere a impozitarii pentru populatie si de crestere in paralel a
    veniturilor, o asociere neobisnuita, mai ales pentru o economie
    neiesita din recesiune.

    Si trebuie sa faca asta fara un imprumut extern, nici macar de
    tip preventiv, dupa ce in vara a rupt discutiile cu expertii de la
    FMI si Banca Mondiala, care venisera sa impuna noi masuri de
    austeritate in schimbul deschiderii altor linii de finantare
    (datoria publica a Ungariei a ajuns la 83% din PIB, iar deficitul
    ar trebui redus inca de anul acesta la 3,8% din PIB, de la 4,4%
    anul trecut). Asa ca propunerea de buget cu care Fidesz,
    formatiunea de centru-dreapta condusa de Orban, s-a prezentat la
    sfarsitul lunii octombrie e construita pe binomul “reducem
    fiscalitatea – crestem veniturile bugetare”, cu care in Romania
    anului 2004 o coalitie amorfa intre liberali si socialisti a
    castigat puterea si a pus umarul la o crestere economica
    accelerata.


    Ca si in cazul Romaniei, sperantele actualului executiv de la
    Budapesta se leaga de increderea aproape mistica intr-o crestere
    economica venita pe seama unei cote unice mici, care va stimula
    rapid economia si va permite bugetului sa se amelioreze. Iar la
    aceasta se adauga fermitatea fata de marile companii care inca fac
    profit sau macar au facut in anii anteriori – e vorba de “taxele de
    solidaritate” pe care Orban vrea sa le perceapa pana in 2012 (sau
    chiar pana in 2014, conform celor mai recente informatii privind
    proiectia bugetara multianuala), in special pentru retail, energie,
    telecom, detinute – o coincidenta, desigur – in majoritate de
    actionari straini.
    Concret, bugetul pe 2011 e construit luand in calcul o cota unica
    de impozitare de 16% pentru populatie si o cota unica pentru
    intrepinderile mici si mijlocii de 10%.

    In schimb, sectoarele sus-amintite, se spera, vor contribui cu
    circa 1,9 miliarde de euro (520 de miliarde de forinti) la buget in
    2011, din spirit de solidaritate si dupa modelul sistemului bancar,
    care a inghitit cu mare greutate o astfel de suprataxa inca din
    vara. In previziunile cabinetului Orban, milioanele de euro se
    insira ca steagurile politaiului Pristanda: 804,3 milioane de euro
    vor intra inca din acest an la buget din supraimpozitarea
    profiturilor din retail, energie si telecom, iar anul viitor 726 de
    milioane de euro din suprataxarea sistemului bancar, 1,3 miliarde
    euro din recanalizarea contributiilor pentru pensii, dinspre
    pilonul doi spre pilonul unu (de la companiile de asigurari, catre
    bugetul statului, incepand de luna aceasta si pana in decembrie
    2011), 3,6 miliarde de euro (intre 2013 si 2015) din renegocierea
    parteneriatelor public-private aflate in derulare etc.