BusinessMagazin

Tag: PIB

  • UE ar putea sa ne pasuiasca cu un an in privinta deficitului bugetar

    “Romania a facut eforturi serioase pentru a limita deteriorarea
    deficitului bugetar si pentru a mentine stabilitatea macroeconomica
    in ultimul an. Inrautatirea situatiei economice de cand au fost
    facute recomandarile initiale justifica extinderea termenului
    limita cu un an. Dar efortul de consolidare trebuie sa continue –
    conform conditiilor atasate programului de asistenta financiara
    multilaterala – pentru a asigura corectarea deficitului pana in
    2012”, a afirmat, intr-un comunicat, comisarul european pentru
    afaceri economice si monetare, Joaquin Almunia.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Tanasescu: Economia Romaniei are un potential de crestere de 5-6% anual

    Sunt optimist, dar depinde de noi cum vom recupera ce am pierdut
    in ultimul an si cat de repede vom reusi sa atingem potentialul de
    5-6% crestere economica pe care Romania il are. Previzionez pentru
    acest an o crestere economica de 1,3-1,5%, o accelerare in 2011,
    urmand ca in 2012 sa ajungem la potentialul pe care il are Romania
    de 5-6%”, a spus Tanasescu, la un seminar pe teme economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cresterea exporturilor este primul semnal de revenire a economiei.

    Volumul vanzarilor pe pietele externe a urcat in luna noiembrie
    la un varf de 2,74 miliarde de euro, potrivit datelor preliminare
    ale Institutului National de Statistica (INS), acesta fiind cel mai
    ridicat nivel din ultimele 12 luni si un preambul al revenirii
    economice. Exporturile reprezinta circa 30% din Produsul Intern
    Brut si sunt strans corelate cu sectorul industrial in care
    lucreaza peste doua milioane de romani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • FMI: PIB-ul Europei Centrale si de Est va creste cu 1,8% in 2010

    FMI prognozeaza iesirea din recesiune a majoritatii statelor din
    regiune, exceptie facand tarile baltice. Lituania si Letonia vor
    inregristra scaderi ale PIB-ului cu 4% anul viitor, in timp ce
    Estonia va raporta un declin mai mic, de 2,6%.

    Investitorii au devenit mai precauti si au acordat o atentie mai
    mare politicilor publice interne ale statelor. Temerea cea mai mare
    ramane in continuare legata de volatilitate, urmata de cresterea
    datoriei publice, care se poate dovedi costisitoare daca ratele de
    schimb se depreciaza.

    In economiile emergente ale fostei Uniuni Sovietice, FMI
    prognozeaza cea mai mare rata a somajului in 2010. Fluxurile de
    capital vor reveni mult mai incet la anul, din cauza datoriei
    externe corelate care va duce la deprecierea monedei nationale si
    la scaderea exporturilor.

    PIB-ul global a scazut cu 1,1% in acest an, dar se asteapta sa
    inregistreze o crestere de 3,1% in 2010. Guvernantii se asteapta la
    o recesiune de tip “V”, adica o scadere brusca a economiei si o
    revenire la fel de rapida, dar aceasta pare tot mai improbabila,
    din cauza nerelurii trendului de consum inregistrat inainte de
    recesiune.

  • Banca Mondiala: in trimestrul II din 2010 vom reintra pe crestere economica

    “Cresterea va proveni in primul rand din exporturi, care vor
    avea o evolutie mai buna ca urmare a revenirii economiilor din
    Europa Occidentala”, a spus Pauna.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Economia Romaniei a scazut mai putin in T3, dupa revizuirea datelor

    Datele revizuite anuntate astazi de INS arata ca cel mai mare
    aport la scaderea economiei au avut-o comertul si constructiile, cu
    deprecieri de 2,6%, respectiv 5,5%.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Toamna batranului Yen

    O datorie publica dubla fata de valoarea PIB inseamna de departe
    cel mai mare raport cunoscut pe plan mondial intre datoria interna
    si PIB si cea mai mare datorie, in termeni reali, pe care a
    cunoscut-o vreo tara. Numai dobanda pentru datoria acumulata a
    consumat o cincime din bugetul Japoniei pentru anul 2008. Cu toate
    acestea, ministrul de finante Hirohisa Fujii a sugerat recent ca
    guvernul va lansa o noua emisiune de obligatiuni de cel putin 50 de
    mii de miliarde de yeni, cam 550 de miliarde de dolari.

    “Nu e gresit sa consideram ca deficitul bugetar este un rezultat al
    recesiunii globale. Acum e momentul sa fim curajosi si sa emitem
    obligatiuni”, le-a spus Fujii reporterilor adunati la o conferinta
    de presa in Tokio. “Iar cei care spun ca astfel cheltuim banii din
    pusculita va mint.”

    Pentru investitorii nelinistiti, nivelul in crestere al datoriei
    Japoniei e prilej de cosmaruri din cauza posibilitatii unei crize a
    datoriei publice, atunci cand tara ar deveni incapabila sa achite o
    parte dintre obligatiunile emise, sau a unei prabusiri
    destabilizatoare a yenului. Noul guvern de la Tokio, care a
    repurtat o victorie la limita promovand o agenda sociala ambitioasa
    si costisitoare, se pregateste sa emita titluri datorie in volum
    record, depasind totalul sumelor estimate sa fie incasate din taxe
    si impozite – o premiera dupa anii care au urmat celui de-al Doilea
    Razboi Mondial.

    “Cheltuielile din sectorul public scapa de sub control si asta se
    intampla cu rapiditate”, spune Carl Weinberg, economist-sef la
    compania de analiza High Frequency Economics, intr-un raport recent
    catre clienti. “Consideram ca o criza fiscala este iminenta.” Una
    dintre lectiile pe care ni le ofera experienta Japoniei este ca un
    guvern inglodat in datorii poate ramane rapid fara spatiu de
    manevra. “Japonia va continua sa vanda si mai multe obligatiuni
    anul acesta si in urmatorul, dar mecanismul nu va mai functiona in
    urmatorii trei-cinci ani”, spune Akito Fukunaga, analist la
    sucursala din Tokio a Credit Suisse. “Daca ma intrebati ce-i mai
    ramane Japoniei de facut dupa asta, raspunsul meu este: nu prea
    multe.”

    Cum a ajuns Japonia in asa o fundatura si cum inca se mai afunda
    este de fapt o lectie despre cheltuieli nesabuite. }ara a turnat
    sute de miliarde de dolari in proiecte de inginerie civila dupa
    incheierea razboiului, impanzind Japonia cu autostrazi, baraje si
    porturi. Cheltuielile au alimentat initial rapida dezvoltare
    postbelica a tarii si au mentinut la putere Partidul Liberal
    Democrat timp de cea mai mare parte a ultimei jumatati de secol.
    Dar dupa implozia rasunatoare a unei bule a activelor si a
    cotatiilor bursiere in 1990, tara s-a prabusit intr-o letargie
    economica prelungita.

    Partidul Democrat, care a cucerit victoria la alegerile din august,
    a promis sa puna capat cheltuielilor publice excesive. Dar
    generoasa agenda sociala a guvernului – de la sprijinul financiar
    acordat familiilor cu copii si pana la accesul gratuit la educatia
    liceala – ameninta sa mareasca deficitul bugetar.

  • Dinastia Nonvalorilor

    Cu cateva zile in urma am citit in presa ceva cu totul strigator
    la cer. Conform spuselor domnului Gheorghe Pogea – ministrul de
    finante al Romaniei, “in 2015, salariul angajatilor din sectorul
    public va creste in medie pana la 3430 lei, in timp ce angajatii
    din sectorul privat vor castiga cu 31% mai putin, in medie
    aproximativ 2354 lei”. Diferenta de 25%, din prezent, dintre
    functionarii publici – cu salariul mediu de 2199 lei, si angajatii
    din sectorul privat – cu salariul mediu de 1758 lei, va atinge 30%
    in urmatorii ani.
    La o analiza corecta a datelor, se observa ca in 2015, decalajul
    dintre salariul mediu din sectorul public si cel privat va ajunge
    la 46%. S-a dorit in mod intentionat distorsionarea perceptiei
    asupra diferentei de salariu, lasand sa se creada ca decalajul va
    creste doar cu 6%, cand in realitate cresterea va fi de 21%.
    Intr-un final aceasta afirmatie are rolul de a “cosmetiza”
    deficitul bugetar in ochii FMI si a publicului roman.
    In noiembrie 2008, presedintele Romaniei si guvernatorul Bancii
    Nationale estimatau in mod eronat o crestere pozitiva a PIB pentru
    2009 si negau vehement necesitatea unui imprumut de la FMI.
    Realitatea s-a dovedit a fi mult prea departe de acele afirmatii cu
    o evidenta tenta politica:

    • PIB-ul din Romania a coborat cu 8,8% in 2009 pana in prezent,
    conform datelor furnizate de INS
    • in luna mai, FMI a aprobat un imprumut acordat Romaniei pe 2 ani
    in valoare de 13 miliarde euro in timp ce UE si-a dat acordul
    pentru o contributie de 5 miliarde de euro
    Pachetul de salvare a fost convenit in conditii austere, guvernul
    roman urmand sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca
    deficitul bugetar pentru anul 2009 va fi mai mic de 7,3% din PIB.
    Aceste masuri ar trebui sa se traduca in reducerea cheltuielilor
    bugetare in special a celor destinate salariilor din sectorul
    public. In ciuda celor amintite, ministrul de finante este
    preocupat de cresterea considerabila a diferentei intre salariul
    din mediul public si salariul din mediul privat.

    Solutia magica pentru rezolvarea acestei preocupari o reprezinta
    cresterea aproape ireala a PIB pentru urmatoarea jumatate de
    deceniu. Potrivit domnului Pogea, PIB va creste de la 497 miliarde
    lei in 2009 la 944 miliarde lei in 2015, altfel spus, rata de
    crestere a PIB va fi de 5,6% in 2010 şi de 12% în urmatorii ani.
    Dar cu totii stim cat de precise si realiazbile sunt prognozele
    institutiilor guvernamentale. Asa ca nu-mi ramane decat se urez
    “vise placute” domnului ministru.
    O analiza mai detaliata a contextului maroeconomic si financiar
    prezent viitor precum si opiniile mele personale, le regasiti pe
    http://toniiordache.ro/

  • In economia subterana se invart 46 mld. euro, o treime din PIB

    Printre sectoarele puternic nefiscalizate se numara retailul,
    constructiile, agricultura, dar si sectorul manufacturier. Intre
    22% si 42% din ce se produce in aceste sectoare ramane in economia
    subterana.


    Cititi mai multe despre economia subterana pe www.zf.ro

  • Economia Romaniei a scazut cu 8,7% in T2

    Astfel, Produsul Intern Brut (PIB) a inregistrat in primul semestru al anului o scadere de 7,6% fata de semestrul unu al anului precedent, aceeasi proiectie cu cea indicata initial de Institutul National de Statistica (INS).

    In termeni nominali, PIB a fost de 120,4 miliarde de lei in preturi curente in trimestrul doi si 206,451 miliarde lei dupa prima jumatate a anului.

    Noua estimare a Produsului Intern Brut pentru finele anului, luata in calcul la rectificarea bugetara, este de 497,3 miliarde de lei, in scadere de la prognoza initiala de 531 miliarde de lei.

    Datele provizorii publicate de Statistica pe 13 august indicau o reducere a PIB in termen reali de 8,8% comparativ cu perioada similara din 2008 si de 1,2% fata de trimestrul anterior. In primele trei luni ale anului, contractia economiei a fost de 6,2% comparativ cu perioada similara din 2008.

    Fata de trimestrul unu, reduceri ale volumului de activitate s-au inregistrat in agricultura, silvicultura si piscicultura (-1,7%), constructii (-11%), comert, repararea automobilelor si articolelor casnice, hoteluri si restaurante, transporturi si comunicatii (-4,4%) si activitati financiare, de tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii pentru intreprinderi (-4,1%). Industria si alte activitati de servicii si-au marit volumul de activitate cu 4,5%, respectiv cu 0,2%.

    Fondul Monetar International prognozeaza pentru Romania o scadere economica de 8-8,5% in 2009, dublu fata de estimarea de 4,1% din luna martie, cand a fost negociat acordul stand-by.