BusinessMagazin

Tag: finante

  • Autoritatile americane acuza cea mai mare banca de investitii din SUA, Goldman Sachs, de frauda

    Conform autoritatii, oferta unor obligatiuni de tip CDO
    (collateralized debt obligations) – titluri garantate cu active ce
    tin de de piata ipotecara de tip subprime – investitorilor bancii a
    fost facuta cu putin inainte ca piata imobiliara sa dea semne de
    cadere, aceste obligatiuni contribuind la criza financiara si
    marind pierderile asociate.

    Cititi aici un articol despre Lloyd C. Blankfein,
    omul care a invins criza la conducerea Goldman Sachs.

    In reclamele pentru obligatiunile ABACUS 2007-AC1, banca ar fi
    oferit drept autoritate care a analizat riscurile compania ACA
    Management LLC. Cu toate acestea, SEC acuza Goldman Sachs ca in
    materialele de prezentare nu a spus nimic despre fondul de hedging
    Paulson & Co, care avea interese economice opuse intereselor
    investitorilor si care a jucat un ros semnificativ in procesul de
    selectare a portofoliului obligatiunilor.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • IIF: Investitiile straine directe in Europa emergenta vor depasi anul acesta 88 mld. dolari

    Investitiile straine directe vor ajunge anul acesta la 88,3
    miliarde de dolari (65 mld. euro), finantarile acordate de banci se
    vor situa la 17,8 miliarde de dolari, cele din partea institutiilor
    financiare internationale la 17,1 miliarde, iar investitiile de
    portofoliu vor atinge 18 miliarde.

    Pentru Europa emergenta, “veriga slaba ramane Ucraina”,
    apreciaza IIF, care nu va reusi sa atraga suficiente finantari
    externe, avand in vedere dependenta de bancile rusesti, grevate de
    cresterea creditelor neperformante. Problemele Greciei ar putea sa
    fi antrenat efecte mai curand pozitive decat negative pentru tari
    ca Polonia, Ungaria si Romania, care au deja programe de creditare
    cu FMI, sau pentru Cehia, Turcia si Bulgaria, unde nivelurile
    datoriei externe si ale deficitului bugetar sunt sub control.
    Guvernele din Europa Centrala, Rusia si Turcia vor putea emite
    obligatiuni in valuta, profitand de conditiile mai favorabile de pe
    piata, iar veniturile din privatizare vor creste “intrucatva”
    fluxurile de capital in Polonia si Turcia. Investitiile de
    portofoliu vor creste numai in Rusia, Turcia si Polonia, singurele
    tari din zona cu piete de capital suficient de mari.

    Cresterea economica a Europei emergente ar urma sa fie anul
    acesta de 4,1% si anul viitor de 3,2%, fata de o scadere estimata
    la 5,8% anul trecut.

    Pentru ansamblul economiilor emergente (Asia, Europa, America
    Latina, Africa si Orientul Mijlociu), IIF prevede o crestere
    economica de 6,3% pentru 2010, comparativ cu o crestere estimata la
    1,4% in 2009. In schimb, economiile mature (SUA, zona euro si
    Japonia) ar urma sa atinga doar o crestere de 2,5%, raportat la un
    declin de 3,5% estimat pentru 2009.

    Fluxurile de capital privat catre pietele emergente vor ajunge
    anul acesta la 709 miliarde de dolari, respectiv la 746 miliarde in
    2011. Estimarea din aprilie a IIF este in usoara scadere fata de
    cea din raportul din ianuarie, care avea in vedere fluxuri de 722
    de miliarde de dolari in 2010. Anul trecut, volumul fluxurilor de
    capital privat spre pietele emergente a fost de circa 352 de
    miliarde de dolari, cu mult sub valoarea din 2008 (591 de
    miliarde).

    IIF apreciaza ca pe parcursul lui 2010, cel mai bine se vor
    comporta economiile emergente din Asia, in special China, unde
    cererea interna de finantare este in crettere si exista si
    suficiente surse locale pentru a o satisface, inclusiv din partea
    bancilor locale. In schimb, pentru alte regiuni, intre care si
    Europa emergenta, redresarea ceva mai lenta a fluxurilor de
    capital, determinata de intarzierea redresarii in economiile
    mature, va continua sa puna probleme.

    Din totalul fluxurilor de capital catre pietele emergente,
    investitiile directe vor reprezenta anul acesta 435 de miliarde,
    iar investitiile de portofoliu – 94 de miliarde. Bancile vor
    furniza doar aproape 50 de miliarde. Finantarile acordate de
    creditorii bilaterali ar urma sa reprezinte 26,5 miliarde de
    dolari, iar cele provenind de la institutiile financiare
    internationale – 28,7 miliarde.

    Institutul International de Finante, infiintat in 1983, este
    principala asociatie internationala a institutiilor financiare, cu
    circa 380 de membri din peste 70 de tari.

  • Bursa americana si euro cresc dupa salvarea Greciei

    Media industriala Dow Jones a urcat in tranzactiile de luni cu
    0,1%, inchizand sedinta la 11.005,97 puncte, cel mai inalt nivel
    din septembrie 2008 incoace, cand a inchis la 11,143,13,
    scrie CNN    . Cresterea intervine la capatul a sase saptamani bune
    consecutiv – justificate de un relativ optimism in privinta
    redresarii economiei SUA – cu o singura coborare sub pragul de
    10.000 de puncte, la 8 februarie. Vinerea trecuta, indicele
    depasise 11.000 de puncte, insa doar pentru scurt timp, nereusind
    sa reziste la acest nivel. Performantele de acum raman totusi
    foarte departe de recordul din octombrie 2007, de 14.164,53 puncte,

    adauga AP    .

    Moneda europeana a castigat, la randul sau, fata de dolar si
    lira sterlina. Luni, euro a castigat 1,5% fata de dolar, ajungand
    la 1,3672 dolari, respectiv 0,75% fata de lira, la 88,45 pence,
    conform BBC.
    Randamentele obligatiunilor grecesti pe doi ani au scazut de la
    peste 7% vinerea trecuta la 6,1%, reflectand perceptia pozitiva a
    investitorilor fata de gura de oxigen primita de Grecia de la
    Bruxelles. Pentru comparatie, obligatiunile grecesti aveau anul
    trecut un randament de 3%.

    Liderii zonei euro au anuntat, duminica, termenii in care sunt
    dispusi sa contribuie la programul de sprijin pentru Grecia,
    conceput ca un pachet de asistenta financiara pe trei ani, in care
    statele eurozonei vor contribui cu pana la 30 de miliarde de euro
    in primul an, iar FMI ar urma sa asigure pana la 10-15 miliarde.
    Finantarea ar urma sa fie acordata la o dobanda de circa 5% pe an
    pentru un credit pe trei ani cu dobanda fixa – peste dobanda
    perceputa de FMI, dar sub nivelul de 7,5% cerut saptamana trecuta
    pe piata pentru obligatiunile grecesti. Contributia statelor la
    pachetul de finantare va fi proportionala cu cota lor de capital la
    Banca Centrala Europeana, ceea ce inseamna ca partea ce revine
    Germaniei va fi cea mai mare.

    Grecia nu va face uz insa de mecanismul de creditare decat daca
    nu va putea obtine finantare de pe pietele de capital si daca va
    cere oficial activarea mecanismului. Un prim test in acest sens va
    avea loc astazi, cand Atena va vinde obligatiuni pe 6 si 12 luni in
    valoare de 1,2 miliarde de euro. Pana la sfarsitul lunii aprilie,
    guvernul elen trebuie sa faca rost de circa 11,5 miliarde de euro,
    ca sa-si poata plati datoriile ajunse la scadenta.

    Necunoscuta, pentru piete, ramane insa felul cum se va implica
    FMI, dincolo de declaratia directorului executiv al FMI, Dominique
    Strauss-Kahn, ca “e gata sa se alature eforturilor” de sustinere a
    Greciei, printr-un acord stand-by “in suma ceruta de autoritatile
    elene”. Morris Goldstein, fost oficial al departamentului de
    cercetare al FMI a declarat
    pentru Financial Times     ca i se pare nefiresc ca Fondul sa nu
    aiba initiativa, adica sa intre intr-un aranjament ai carui termen
    au fost fixati de statele eurozonei. “Pare o incurcatura ciudata –
    daca un grup de state vor fixa conditiile pentru FMI, atunci ce
    sens mai are implicarea Fondului? Ar putea crea un precedent
    periculos”, crede Goldstein. Aceeasi problema a precedentului se
    pune si pentru alte state din zona euro care s-ar putea confrunta
    cu dificultatea de a-si plati datoriile si ar apela la un gen
    similar de asistenta financiara.

    De partea cealalta, din Grecia, lucrurile se vad cu un optimism
    moderat, iar dincolo de discursul oficial, chiar cu un oarecare
    resentiment. “Pe termen scurt, e o marja de respiro, dar pe termen
    mediu problema va reaparea”, declara Yanis Varoufakis, profesor de
    economie la Universitatea din Atena, citat de BBC. “In cele din
    urma, in loc sa reprezinte o salvare, va fi un transfer net de
    avutie de la Atena catre Berlin”, adauga Varoufakis, sugerand ca
    Germania, tara care va oferi cea mai mare parte din bani, ar putea
    sa se imprumute de pe piata, la dobanzi de 3%, cat se cere acum
    pentru obligatiunile germane, si apoi sa ofere sumele respective
    Greciei cu dobanzi de 5%.

  • Bancile se lupta sa atraga IMM-urile

    In timp ce reprezentantii mediului de afaceri se plang ce greu e
    sa ia un credit, exista voci in mediul bancar ce isi declara, mai
    nou, interesul de a credita intreprinderile mici si mijlocii.
    “Pentru anul in curs, vizam o crestere moderata a creditarii, de
    5-7%, orientandu-ne in special catre sectorul intreprinderilor
    mijlocii”, afirma Laurentiu Mitrache, presedinte executiv al Bank
    Leumi Romania.

    Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank, spune ca intre
    prioritatile bancii pe care o conduce se afla “cresterea numarului
    si volumului creditelor pentru cofinantarea proiectelor cu
    finantare europeana”. Si bancherii de la Millennium Bank, o alta
    institutie financiara de dimensiuni reduse, spun ca in 2010
    urmaresc dublarea portofoliului de credite acordate companiilor. Un
    interes ceva mai rezervat – “pentru ca este inca prea devreme
    pentru previziuni optimiste” – manifesta reprezentantii UniCredit
    }iriac Bank, dar totusi, adauga ei, “sunt semnale de imbunatatire a
    situatiei micilor companii si de revenire la un trend mai
    echilibrat si sigur de activitate”.

    Cum se explica revenirea in prim-planul atentiei finantatorilor
    a acestui segment atat de afectat de caderea economica? O prima
    explicatie ar putea tine de flexibilitatea mai ridicata a
    companiilor mici si mijlocii, “care s-au obisnuit cu efectele
    crizei si au gasit solutii pentru a depasi aceasta situatie”, dupa
    cum spune Mitrache, dar si de revenirea optimismului in randul
    mediului de afaceri la cote ceva mai bune. “Si ei sunt mai
    increzatori”, adauga Mitrache. In plus, oricat de dificila ar mai
    fi situatia, perspectivele s-au schimbat totusi, in conditiile in
    care este de asteptat ca economia romaneasca, cel putin din a doua
    jumatate a anului, sa reintre intr-o zona pozitiva de evolutie.

    In primul trimestru din 2009, cea mai mare parte a cererilor de
    finantare venea din nevoia de salvare a firmelor, spune Anca
    Bidian, vicepresedinte al Kiwi Finance, liderul pietei de brokeraj
    bancar. Or, evitarea colapsului unei companii doar prin infuzie de
    capital, fara o strategie si o calibrare a modelului de business in
    acord cu conditiile pietei, nu este solutia “si nu face decat sa
    prelungeasca agonia”, arata Bidian. “Si nicio banca nu va finanta
    colacul de salvare in mijlocul furtunii pentru cineva care nu stie
    sa inoate.”

  • Deutsche Bank: In zece ani, Romania ajunge la o datorie publica de 53% din PIB

    Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
    dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
    fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
    publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
    pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
    specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
    devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
    pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
    economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
    dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
    fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
    Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
    circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
    analiza bancii germane.

    Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
    sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
    si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
    datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
    reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
    considerate de analistii Deutsche Bank.

    Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
    crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
    apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
    riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
    din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
    caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
    Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
    publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
    acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
    a ponderii datoriei publice in PIB.

    Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
    manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
    din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
    Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
    datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
    din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
    datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
    datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
    scadere a ponderii indatorarii in PIB.

    Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
    in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
    datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
    nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
    banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
    pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
    PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
    necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
    la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
    acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
    usurinta.

    Romania vazuta de Deutsche Bank

    – Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
    – Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
    -3% din PIB
    – Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
    PIB
    – Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
    – Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
    (2020): 53% din PIB

  • Romania, cel mai mare datornic la FMI

    Valoarea datoriei catre FMI a Romaniei, la 1 aprilie 2010, era
    de 8,26 miliarde DST (9,32 miliarde de euro). Ucraina avea de
    platit 7 miliarde DST (7,9 mld. euro), dintr-un credit stand-by
    total de 11 miliarde (12,41 mld. euro), iar Ungaria era datoare cu
    7,63 miliarde DST (8,61 miliarde de euro), dintr-un credit stand-by
    de 10,53 miliarde (11,9 mld. euro). Acordul de imprumut al Ungariei
    cu FMI expira in octombrie 2010, iar al Ucrainei in noiembrie
    2010.

    Valoarea creditului stand-by, acordat Romaniei pe doi ani (mai
    2009 – mai 2011) este de 11,44 miliarde DST (circa 12,9 miliarde de
    euro la cursul de atunci), din care mai sunt disponibili, pana la
    expirarea liniei de credit, 3,18 miliarde DST (3,58 miliarde de
    euro).

    Raportul FMI precizeaza ca valoarea indatorarii Romaniei
    reprezinta 802% din cota de participare a ]arii la contul general
    de rezerve ale Fondului – cel mai mare procentaj la ora actuala.
    Urmatoarele clasate sunt Ungaria si Letonia, unde valoarea datoriei
    reprezinta sapte ori cota de participare, respectiv Islanda si
    Ucraina, unde valoarea datoriei reprezinta de peste cinci ori cota
    de participare.

    Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
    1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor
    membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48% din total).

    La 1 aprilie, FMI avea in derulare 21 de acorduri de imprumut
    stand-by, in valoare totala de 56,77 miliarde DST (64 miliarde de
    euro). Tarile beneficiare datorau in total Fondului, la aceeasi
    data, 32,81 miliarde DST (37 miliarde de euro).

  • Sucu catre Vladescu: Pentru oamenii nostri restructurarea nu a fost dureroasa?

    Statul ar trebui sa reduca in sfarsit cheltuielile salariale asa
    cum mediul privat a concediat oameni si a redus salarii inca de
    anul trecut, spune omul de afaceri Dan Sucu, proprietarul grupului
    de firme de mobila Mobexpert, insa ministrul finantelor Sebastian
    Vladescu inca e in cautarea unor solutii de restructurare a
    personalului in sectorul public fara risc de instabilitate sociala
    si apoi politica.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vom avea un Fond Monetar European?

    Dupa ce liderii zonei euro au convenit, joi, un plan de
    siguranta pentru Grecia care prevede acordarea de ajutor din partea
    statelor membre, conjugat cu un credit FMI, cancelarul german
    Angela Merkel a afirmat ca sustine in continuare planul de creare a
    unui Fond Monetar European (FME). Institutia ar urma sa atraga
    resurse de la statele care incalca normele zonei euro in materie de
    deficit bugetar si datorie publica si sa functioneze ca fond de
    rezerva in cazul unor situatii ca aceea a Greciei, permitand
    evitarea unor imprumuturi luate cu dobanzi ridicate de pe pietele
    financiare.


    “Initiativa oficialilor germani reflecta situatia delicata in
    care se afla UE din cauza scandalului deficitelor bugetare excesive
    din mai multe tari membre. Daca UE ca organism nu ar putea sa
    remedieze prin forte proprii asemenea probleme, ar da un puternic
    semnal negativ comunitatii internationale”, spune Dragos Cabat,
    presedintele companiei de consultanta Financial View.

    Nu este exclus insa ca infiintarea Fondului Monetar European sa
    complice dezvoltarea Uniunii Europene pe termen lung, apreciaza
    Vlad Muscalu, economist al ING Bank. “Este posibil ca anumite
    guverne sa fie tentate sa implementeze politici fiscale cu efecte
    benefice pe termen scurt, insa nesustenabile, bazandu-se pe faptul
    ca o asemenea institutie ar putea limita consecintele unui derapaj
    fiscal”, considera Muscalu.

    Proiectul Fondului Monetar European a fost lansat in februarie
    de Daniel Gros, director al Centrului de Studii pentru Politici
    Europene de la Bruxelles, si de Thomas Mayer, economist-sef al
    Deutsche Bank. |ntr-un studiu publicat pe site-ul Centrului, cei
    doi propun ca tarile care au deficite mai mari de 3% din PIB si
    datorie publica mai mare de 60% din PIB, adica atat cat impune
    Tratatul de la Maastricht, sa fie obligate sa verse la noul Fond
    contributii echivalente cu 1% din datoria in exces si 1% din
    deficitul in exces. Pentru Grecia, cu un raport intre datorie si
    PIB de 115%, contributia la FME in 2009 ar fi de 0,55% din PIB,
    respectiv de 0,1% din PIB ca urmare a deficitului fiscal de 13% din
    PIB.

    Tarile zonei euro ar urma sa beneficieze de Fond in limita
    fondurilor depuse de ele (cu tot cu dobanda), iar daca vor dori sa
    obtina mai mult, vor putea face aceasta numai daca accepta un
    program de ajustare fiscala supervizat de Comisia Europeana si de
    Eurogrup (ministrii de finante ai zonei euro). FME ar putea si sa
    emita obligatiuni noi in schimbul celor emise de un stat membru,
    daca acesta ajunge in incapacitatea de a le achita.

  • Aproape de faliment, Grecia nu se asteapta sa obtina sprijinul UE

    Potrivit sursei citate, guvernul de la Atena nu are sperante
    prea ridicate sa obtina ajutor de la partenerii din UE la summit-ul
    de saptamana viitoare.

    “Inca dorim o solutie cu Uniunea Europeana, dar perspectivele nu
    arata prea bine. Daca nu obtinem sprijin clar la summit-ul UE din
    25 martie, va trebui sa decidem ce facem in continuare. Sunt mai
    multe scenarii pe masa, dar cel mai proeminent este FMI”, a
    declarat oficialul elen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finantelor din Grecia, sub asediu

    Sindicalistii comunisti au reusit sa patrunda in minister joi
    dimineata, cand in cladire se afla doar un gardian, apoi s-au urcat
    pe terasa unde au afisat o pancarta cu mesajul “Revoltati-va pentru
    ca masurile sa nu se aplice”. Unii dintre acestia se aflau in fata
    intrarii in minister si i-au impiedicat pe angajati sa intre in
    cladire. Pame, rezultat din partidul ultraortodox comunist (KKE) si
    partidul radical de stanga (Syriza) urmeaza sa protesteze joi seara
    la Atena impotriva masurilor Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro