BusinessMagazin

Tag: Reclame

  • 3D – marketing cu o idee veche de 180 de ani

    Multi ne-am lasat contaminati in ultimii ani de fenomenul 3D. Il
    cautam la cinematografe, acasa, in vacanta, atunci cand ne jucam pe
    console, ba chiar si cand citim presa. Placerea cu care romanii
    imbratiseaza orice produs din generatia 3D este impresionanta,
    pentru ca sfideaza criza si orice comentariu despre reducerea
    consumului. Si nu numai noi facem asta – in toata lumea, aceasta
    noua pasiune se manifesta tot mai evident si, desigur, cu un avans
    considerabil fata de ceea ce se intampla la noi. Producatorii de la
    Hollywood se bat in concepte cinematografice pentru a lansa noi
    productii 3D, inginerii care lucreaza pentru producatorii de
    electronice se intrec in inovatii in materie de dispozitive 3D, iar
    clientii sunt avizi de tot ce inseamna noutate si depasirea ideilor
    traditionale de divertisment.

    Toate acestea nu pot decat sa-i bucure pe cei care creeaza in
    trei dimensiuni si care in fiecare an isi adauga astfel de produse
    in portofoliu. Tine nu numai de ratiuni financiare, ci si de ceea
    ce inseamna pentru imaginea lor asocierea cu tehnologia de ultima
    ora.

    Sigur, folosim aici o conventie de limbaj, pentru ca, in
    realitate, tehnologia 3D este mai veche decat isi pot imagina cei
    mai multi oameni. Dam doar doua exemple: prima fotografie 3D a fost
    facuta acum mai bine de 150 de ani, in 1850, iar primul film in
    varianta tridimensionala dateaza din 1922. La 27 septembrie, acum
    88 de ani, cativa americani au avut ocazia de a cumpara primele
    bilete din istorie pentru un film 3D. Se numea “The Power of Love”
    si a rulat acolo unde avea sa se dezvolte cea mai mare industrie
    cinematografica din lume – la Los Angeles. De atunci s-au schimbat
    multe – de la aparatura pe care acum am putea s-o consideram mai
    degraba caraghioasa, folosita pentru a vedea imaginile 3D, pana la
    aria destul de vasta de produse bazate pe aceasta tehnologie. Si
    inca nu am vazut nimic – este mesajul transmis acum de toti cei cu
    afaceri legate de lumea tridimensionala.

    “Este un fenomen extraordinar, care va continua sa se dezvolte
    prin tot mai multe produse. In niciun caz nu vorbim despre un
    bubble”, spune Constantin Fugasin, fondatorul agentiei Champions.
    Pentru ca agentia sa monitorizeaza saptamanal box office-ul
    romanesc, Fugasin vorbeste in special despre succesul filmelor 3D.
    Acestea si-au castigat spectatorii fideli, care mai ales in
    week-end-uri fac coada la casele de bilete din malluri pentru a
    intra la film cu ochelari bicolori pe nas.


    The Light Cinema Liberty Center, singurul cinematograf din tara
    care poate difuza filme 3D in fiecare sala, a rulat anul acesta 80
    de titluri, dintre care 18 au fost filme 3D. Cu toate acestea, in
    balanta incasarilor, productiile 3D au contabilizat aproape
    jumatate din venituri, respectiv circa 430.000 de euro, dintr-un
    total de 1,1 milioane de euro. Altfel spus, din cele 230.000 de
    bilete vandute in total, 90.000 au fost pentru filme 3D.

    Pretul unui bilet variaza in functie de zi si ora – pleaca de la
    circa cinci euro, atunci cand este difuzat intre luni si joi, pana
    la ora 17.00, si poate ajunge la opt euro, intr-una din serile de
    la sfarsitul saptamanii. In orice caz, biletele costa cu
    aproximativ 30-35% mai mult decat cele pentru o proiectie de tip
    pelicula sau digitala. “Cu toate acestea, atunci cand un film are
    varianta si pe pelicula 2D si pe pelicula 3D, spectatorii prefera
    3D, chiar daca asta inseamna ca platesc mai mult” , precizeaza
    Fugasin.

  • Securitatea pe net: cine isi baga nasul in calculatorul tau?

    Sandra Person Burns era o mare amatoare a navigatului pe
    internet si a cumparaturilor online. Dar si-a schimbat preferintele
    dupa ce si-a dat seama ca era urmarita de un program software de pe
    computerul ei, pe care credea ca il stersese deja.

    Burns, 67 de ani, fosta directoare intr-o companie medicala, acum
    pensionara, marturiseste ca e foarte circumspecta cu privire la
    cumparaturile online: “Acum, in loc sa intru pe Amazon, mai degraba
    merg la libraria din colt”.


    Burns, de loc din Jackson, Mississippi, este una dintre multii
    americani ce dau in judecata firmele care urmaresc activitatea
    utilizatorilor pe internet. Miezul disputei este un mic fragment de
    cod de program, scris pe hard-diskul calculatorului prin programul
    Flash produs de Adobe, atunci cand utilizatorul ruleaza un fisier
    video de pe site-uri populare ca Youtube sau Hulu.

    Intruziunea cookie-urilor Flash atrage un numar din ce in ce mai
    mare de procese federale impotriva companiilor de media si
    tehnologie si critici tot mai dure din partea militantilor pentru
    confidentialitate, care spun ca acest software le-ar putea permite
    companiilor sa creeze profile detaliate ale consumatorilor fara ca
    acestia sa stie.


    Spre deosebire de cookie-urile HTML, ce stocheaza preferintele
    referitoare la site-uri si pot fi ajustate printr-o simpla setare,
    cookie-urile Flash sunt stocate intr-un director separat de care
    multi utilizatori nu au habar si pe care s-ar putea sa nu stie cum
    sa-l gestioneze.



    Burns, reprezentata in actiunea juridica de casa KamberLaw,
    spune ca stia de existenta cookie-urilor, dar nu si de a celor
    Flash. “Am crezut ca in urma instructiunilor urmate ca sa-mi curat
    sistemul de cookie-uri am rezolvat treaba asta; apoi am descoperit
    ca nu era asa”, explica ea. “Informatiile mele personale sunt acum
    tranzactionate ca o marfa, fara ca eu sa stiu si sa aprob.”

    Din iulie, cel putin cinci asemenea tipuri de procese au fost
    deschise in California, printre reclamatii ca au folosit in secret
    cookie-uri Flash fiind companii de media ca Fox Entertainment Group
    si NBC Universal, dar si companii de tehnologie ca Specific Media
    sau Quantcast. Alte procese sunt asteptate, cu aceleasi
    acuzatii.

    Reclamantii spun ca firmele au colectat informatii de pe site-urile
    vizitate de ei si de la fisierele video vizionate, chiar daca
    oamenii isi reglasera parametrii de navigare pe web in asa fel
    incat sa respinga acele cookie-uri ce i-ar fi putut identifica.
    “Aceste procese sunt de fapt despre dreptul unui utilizator de
    calculator de a decide termenii in care informatiile lor personale
    pot fi colectate si distribuite. Este vorba despre controlul
    detinut de utilizator”, spune Scott A. Kamber, 44 de ani, avocat
    specializat in tehnologie si intimitate la KamberLaw, implicat in
    unele dintre procesele sus-amintite. Alte firme care au deschis
    procese sunt Parisi & Havens si cabinetul individual Joseph H.
    Malley.

    Un proces sustine ca Clearspring Technologies si companii de media
    intre care si Walt Disney Group “au autorizat cu buna stiinta”
    utilizarea de dispozitive de urmarire online ce “permit accesul la
    activitatile online ale utilizatorilor si la informatiile lor
    personale”. Altii sustin ca informatiile erau colectate pentru a fi
    mai apoi vandute companiilor de publicitate online.

    In august, Clearspring si Quantcast au emis comunicate pe blogurile
    companiilor despre aceste procese. Clearspring a clarificat modul
    cum a folosit cookie-urile Flash si a spus ca acuzatiile juridice
    erau “inconsistente la nivelul faptelor”. Compania a recunoscut ca
    a folosit cookie-uri Flash “ca sa ofere date sintetice pentru
    editorii online”. Comunicatul mai spune si ca datele erau colectate
    pe scara larga, incluzand utilizatorii unici si orarul actiunilor
    lor, dar nu si informatii care sa permita identificarea lor
    personala. Postul de pe blogul corporatist al Quantcast sustinea ca
    “firma a folosit cookie-uri Flash doar in scop de masurare si nu
    pentru a pregati vreo forma de continut personalizat”.

    Specific Media a refuzat sa raspunda solicitarilor de a comenta pe
    marginea acuzatiilor. La fel au facut-o si aparatorii companiilor
    implicate in proces, dar si reprezentantii acelor companii ce inca
    nu au fost inca reclamate in justitie.

    Unii sustinatori ai dreptului la intimitate spun ca, in ciuda
    celor sustinute de companii, daca o cantitate suficienta de date
    sunt colectate de-a lungul timpului, advertiserii isi pot crea
    profile detaliate ale utilizatorilor, inclusiv date care ii
    identifica personal, precum rasa si varsta, pe langa cele
    referitoare la website-urile vizitate. Tot ei afirma ca
    cookie-urile flash pot reactiva cookie-urile HTML care au fost
    sterse din calculatorul unui utilizator, incalcandu-se astfel
    setarile de confidentialitate. “Functia de baza a unui cookie este
    sa faca o conexiune intre activitatea de pe un site A cu ce faci pe
    un site B”, explica Peter Eckersley, inginer IT la Electronic
    Frontier Foundation. “Cookie-ul Flash face mai greu pentru
    utilizatori sa opreasca acest proces.”

    Potrivit Adobe, peste 75% dintre fisierele video online au
    incorporata tehnologia Flash, companiile de media mai folosind-o si
    la jocuri si animatii. Conform companiei, cookie-urile Flash sunt
    menite sa indeplineasca functii web de baza, ca memorarea volumului
    sau a preferintelor de limba ale unui utilizator sau a stadiului in
    care un utilizator si-a lasat jocul cand s-a deconectat. Intr-o
    scrisoare publica adresata Comisiei Federale de Comert, trimisa in
    ianuarie, Adobe a condamnat practicile de a reactiva cookie-urile
    dupa ce ele au fost sterse de un utilizator. Compania ofera pe
    site-ul propriu un program care sterge cookie-urile Flash si
    ajusteaza setarile Flash player. Cel putin unul dintre procese,
    insa, sustine ca aceste comenzi nu sunt usor de accesat si nu sunt
    la dispozitia celor mai multi dintre utilizatorii de web.

    Chris Jay Hoofnagle, 36 de ani, unul dintre autorii unui studiu
    despre confidentialitatea pe internet si cookie-urile Flash facut
    la Universitatea California, Berkeley si care a fost folosit ca
    baza in cateva dintre procesele intentate, a explicat ca recentele
    demersuri juridice pun in evidenta o eroare in reglementarile
    federale ce guverneaza intimitatea online. “Actiunile de protest
    ale consumatorilor in aceasta privinta au esuat pana acum.
    Procesele muta insa mingea mai departe intr-un mod in care
    activistii pentru dreptul la intimitate pe net nu au reusit sa o
    faca pana acum”, spune Hoofnagle.

    Plangerile referitoare la confidentialitatea online migreaza acum
    spre dispozitivele mobile. Recent, un proces a fost deschis de trei
    californieni impotriva unei companii de tehnologie numite
    Ringleader Digital, cei trei sustinand ca firma folosea un produs
    numit Media Stamp, care “strangea informatii de pe telefoanele
    reclamantilor si acorda un ID unic dispozitivului mobil al
    acestora”.

    In plangere se spune ca informatiile colectate cu ajutorul ID-ului
    unic, prin intermediul tehnologiei HTML 5, le permiteau
    operatorilor de site-uri “sa urmareasca activitatea pe internet a
    dispozitivelor mobile”. Intr-o declaratie publica, Bob Walczak Jr,
    CEO al Ringleader, a spus ca “intentia noastra de la infiintarea
    companiei a fost sa construim o platforma de publicitate mobila pe
    care utilizatorii sa o poata controla”. El a adaugat ca Ringleader
    lucreaza la “noi modalitati de a permite consumatorilor sa se
    excluda din acest sistem”, daca nu doresc sa-l foloseasca, si sa
    verifice singuri faptul ca nu sunt inclusi in sistem. John Verdi,
    consilier-sef la Electronic Privacy Information Center, a criticat
    Comisia Federala de Comert (Federal and Trade Commission, FTC)
    pentru ca nu ar fi fost suficient de agresiva in materie de
    confidentialitate a datelor, bazandu-se in schimb pe
    autoreglementarea firmelor.

    “FTC a fost inactiva in acest domeniu si nu a reusit sa vina cu
    reglementari relevante”, e de parere Verdi. “Exista tot mai multe
    dovezi ca urmarirea online a utilizatorilor nu este controlata prin
    autoreglementarea firmelor.” Christopher Olsen, director adjunct al
    FTC in divizia de confidentialitate si protectie a identitatii,
    afirma ca a fost gazda mai multor mese rotunde despre problemele
    legate de intimitatea pe internet, din decembrie si pana in martie,
    si ca are de gand sa redacteze un raport in urmatoarele luni despre
    modul cum Comisia vede rezolvarea problemelor. Comisia
    investigheaza deja cateva companii, dar Olson a refuzat sa
    comenteze mai mult cu privire la aceste actiuni.

    Alte eforturi se desfasoara la nivelul Congresului. In iulie, Bobby
    L. Rush, deputat democrat de Illinois, a inaintat un proiect de
    lege care, printre altele, va cere companiilor sa faca public modul
    cum strang, folosesc si pastreaza informatiile personale ale
    utilizatorilor si sa faca rezultatul acestor dezvaluiri mai usor de
    inteles de catre utilizatori.

  • De ce asteapta publicitarii toamna. Cum cresc veniturile cand lumea se uita mai mult la televizor

    De cand a venit criza, pe piata de media buying mizele cele mai
    mari s-au jucat in tabara televiziunilor, care au continuat sa
    primeasca cea mai mare parte din bugetele de media ale clientilor.
    65% din aceste bugete sunt directionate catre televiziuni, 12,4%
    catre promovarea outdoor, aproape 11% catre publicatiile din presa
    scrisa si restul de aproape 12% merg la radiouri si pentru
    campaniile derulate pe internet si in cinematografe.


    Concret, anul trecut s-au cheltuit 222 de milioane de euro
    pentru publicitatea de la televizor, dintr-o piata totala de 339 de
    milioane de euro, iar pentru acest an estimarile se cifreaza la 209
    milioane de euro, dintr-o piata a publicitatii care, cel mai
    probabil, va scadea pana la 308 milioane de euro.

    La inceputul anului, atunci cand Initiative Media a lansat Media
    Fact Book, unul dintre cele mai importante barometre anuale ale
    pietei de publicitate din Romania si care contabilizeaza cifrele
    mentionate mai sus, vocile din industrie emiteau previziuni
    optimiste. Dupa un an secetos in campanii noi si ample, era vremea
    reluarii comunicarii si multi clienti pareau ca au inteles ca fara
    comunicare e destul de greu sa fii competitiv.

    “Daca iarna si primavara au fost bune, toamna lui 2010 ar trebui
    sa fie si mai si” – cam asa suna mesajul pe care il transmiteau in
    primavara publicitarii. Tot atunci se vorbea despre revenirea mult
    ravnitelor sold-out-uri (achizitia integrala a spatiului de
    publicitate de care dispune o televiziune), fapt care reprezinta,
    de obicei, premisa perfecta pentru furnizorii de media de a creste
    preturile.

    In doar cateva luni, lucrurile s-au schimbat suficient de mult
    incat sa dea peste cap planurile publicitarilor, ale clientilor lor
    si sa puna la indoiala si calculele directorilor de vanzari din
    media. Supraimpozitarea pe toate fronturile, scaderea salariilor
    unei bune parti din populatia activa si, in general, starea de
    incertitudine creata de prelungirea crizei nu reprezinta nici pe
    departe un impuls pentru investitii, nici macar pentru cele de
    promovare.

    Tocmai de aceea, spre deosebire de alti ani, felul cum va arata
    aceasta toamna din punctul de vedere al celor ce vor sa cumpere si
    sa vanda publicitate ramane sub un mare semn al intrebarii. Nimeni
    nu se grabeste sa se declare o victima clara, dar nici strigate de
    bucurie nu se aud.

    Nici macar oamenii care lucreaza in domeniu nu si-au format o
    parere unitara despre ce urmeaza sa se intample din toamna. Steve
    Dallas, managing director la Initiative, spune ca in momentul de
    fata statiile TV par sa-si fi vandut tot spatiul disponibil pentru
    toamna, ceea ce inseamna ca preturile ar trebui sa ramana la
    acelasi nivel sau chiar sa creasca putin, ceea ce, mai ales in
    conditiile actuale, ar fi o veste extraordinara pentru toata lumea.
    Isi mentine insa si o rezerva: “Desigur, aceasta situatie se poate
    schimba pe parcursul verii daca advertiserii vor incepe sa taie din
    bugete. Astfel de masuri s-ar reflecta instant si asupra
    preturilor”.

    Totusi, tonul optimist care domina discursul lui Dallas are in
    spate mai mult decat simple estimari. Astfel, numarul clientilor
    care investesc in TV a crescut cu circa 10% fata de 2009. “Daca ne
    raportam la numarul de spoturi vandute, cresterea este mai
    semnificativa, vorbind de o marja de 33% si o crestere similara a
    numarului de GRP (gross rating point) vandute.

    Aceasta situatie este, desigur, o reflexie a micsorarii
    preturilor practicate, comparativ cu prima jumatate a lui 2009″,
    mai spune managing directorul de la Initiative. La acest capitol,
    vorbim de reduceri semnificative, care, in multe cazuri au depasit
    50% din valoarea preturilor de acum doi ani. De altfel, deja
    furnizorii de media au devenit mai maleabili decat oricand si au
    reusit sa gaseasca solutii adaptate acestui context, fie ca a fost
    vorba de reduceri, de pachete promotionale sau diferite oferte
    pentru clientii mai vechi.

  • Cat castiga vedetele din Romania din publicitate?

    Un parfum nou, un iaurt cu fructe exotice sau o alta campanie de
    prevenire a fumatului, toate au fost promovate prin asocierea cu o
    persoana publica. Actori, cantareti sau sportivi si-au vandut
    numele si imaginea pentru a vinde, mai departe, cosmetice, alimente
    sau abonamente de telefonie mobila.

    In ultimii ani, piata publicitatii din Romania s-a aglomerat de
    spoturi la vopseaua de par in care ne zambeste o “Zana”, de altele
    la budinca in care apare un selectioner de nationala sau de reclame
    la ulei in care o “Diva” toarna jumatate de sticla peste un bol de
    salata. Criticii spun ca e mai simplu sa cumperi notorietatea cuiva
    pentru a vinde orice, decat sa-ti bati capul cu un spot destept sau
    un slogan de efect care sa li se intipareasca tuturor pe buze.

    Cititi mai multe pe
    www.gandul.info

  • Publicitatea online, prima care isi revine. Oare?

    Candva la inceputul lui 2008, Prashant Mehta, pe atunci
    vicepresedintele pentru pietele emergente al Yahoo!, spunea ca
    Romania este una dintre cele mai promitatoare si dinamice tari din
    punctul de vedere al publicitatii online. “Piata se apropie de un
    moment de referinta.

    Odata cu cresterea gradului de penetrare a internetului, vom
    asista la un interes sporit pentru serviciile de publicitate
    online”, era de parere Metha. Tot atunci, Calin Rotarus, seful
    ARBOinteractive, aprecia ca industria reclamelor pe internet va
    ajunge in 2012 la 110 milioane de euro, pornind de la premisa unui
    ritm de crestere de peste 50% in fiecare an, dupa modelul unor tari
    precum Polonia sau Cehia.

    N-a fost chiar asa, cu toate ca, dupa cum evolua piata, amandoi
    au fost indreptatiti sa se astepte la cresteri fulminante. Intre
    timp insa, a venit criza. Anul trecut, publicitatea online din
    Romania s-a tradus intr-o piata de numai 65,2 de milioane de lei
    (15,4 de milioane de euro, la cursul mediu anual din 2009), in
    scadere cu 10% fata de nivelul atins in 2008, potrivit studiului
    Romanian Online Advertising Study (ROADS) realizat de IAB Romania
    si PricewaterhouseCoopers Romania. Putea fi insa si mai rau, crede
    Bogdan Prajisteanu, directorul general al agentiei Mediaedge:cia
    (MEC), in situatia in care, in ansamblu, piata media a scazut cu
    peste 35% anul trecut, pana la 380 de milioane de euro. “Si cum
    previziunile economice nu sunt deloc optimiste nici pentru 2010,
    probabil ca doar intr-un caz fericit vom vedea o stagnare a
    industriei, estimarea mea inclinand catre o scadere de 5-10%”,
    spune Prajisteanu.

    E adevarat, in prima jumatate a anului trecut, cheltuielile
    companiilor din Romania pentru reclame online s-au diminuat cu 25%
    fata de perioada similara din 2008, pana la 25,5 de milioane de lei
    (putin peste 6 milioane de euro). Dar primele semne de revenire au
    inceput sa apara chiar din a doua jumatate a anului, cand piata a
    crescut cu trei procente fata de ultimele sase luni ale anului
    precedent si cu 56% fata de primul semestru din 2009, pana la 39,7
    de milioane de lei (9,3 milioane de euro).

    Cea mai mare parte din aceste sume au fost cheltuite de companii
    mari, cu precadere din zona de telecomunicatii, auto si finante,
    care au priceput destul de repede ca internetul este un mediu mai
    ieftin de promovare, ce le poate aduce atat rezultate, cat si o
    reducere a cheltuielilor pe timp de criza. Aceleasi companii
    investeau deja pentru reclame online si inainte de 2009. In scena
    au intrat insa tot mai mult companii din zona bunurilor de larg
    consum, care si-au crescut, cel putin procentual, cheltuielile de
    promovare pe internet. “Tendinta lenta, dar clara este ca topul
    celor mai mari «spenderi» pe internet coincide din ce in ce mai
    tare cu cel general, aplicat tuturor mediilor de promovare”,
    apreciaza Liviu Boitan, strategic director in cadrul agentiei
    MediaCom Romania.

  • Piata de publicitate incepe sa isi revina. O urmeaza si economia?

    La inceputul anului, una dintre intrebarile frecvente, dincolo
    de cum vom reusi sa platim datoria la FMI, cati someri vom avea si
    daca vom mai vedea falimente, era legata de momentul cand piata de
    publicitate isi va reveni, pentru ca ar fi fost un semnal clar ca
    ne apropiem de sfarsitul crizei.

    Mai exact, ca firmelor nu le mai este teama sa investeasca in
    promovare, ba, chiar mai mult, ca si-au pregatit terenul pentru un
    nou val de crestere. Despre posibile variante de raspuns, mai mult
    sau mai putin argumentate, se vorbea si se vorbeste inca pe la
    toate colturile – vorbesc si managerii din companii, si
    publicitarii, si oamenii din presa. Caci orice mic semnal de
    revenire este binevenit, mai ales dupa un 2009 dezastruos.

    Chiar daca, la nivel general, piata de publicitate a scazut, au
    fost si segmente care s-au mentinut la un nivel cel putin
    rezonabil. Un exemplu este marketingul direct, o piata a carei
    valoare a fost estimata anul trecut la circa 30-35 de milioane de
    euro, unde o buna parte din companii au pastrat aceleasi bugete ca
    in 2008, in timp ce unele au operat chiar cresteri. Concret,
    potrivit Media & Advertising 2010, raportul anual realizat de
    Mediafax, companiile din servicii financiare, bunuri de larg consum
    sau industria farmaceutica au alocat pentru marketing cele mai mari
    bugete, respectiv sume ce depasesc 250.000 de euro. Probabil tot
    ele vor conduce ierarhia si in 2010.

    In ceea ce priveste retail-ul, publicitarii cred ca marii
    jucatori vor aborda anul acesta o comunicare nisata, care sa
    promoveze mai degraba produsele mai ieftine, din categoria marcilor
    proprii.

  • Peste doua milioane de spoturi au rulat anul trecut la televizor

    Cei mai prezenti pe televizor au fost jucatori din industria
    bunurilor de larg consum si cei din telecom. Astfel, potrivit
    raportului Media&Advertising 2010, realizat de Mediafax,
    operatorul de telefonie mobila Cosmote a fost advertiserul care
    si-a majorat cel mai mult investitiile in publicitate in primul
    semestru al anului trecut – cu 99% mai mult decat in primul semstru
    al lui 2008.

    Pe de alta parte, campinul istoric al investitiilor in
    publicitate, Procter&Gamble a avut, in 2009, prima diminiuare a
    bugetului de publicitate.

    Pe pozitiile urmatoare in functie de cresterea invetitiilor in
    promovare, in prima jumatate a anului trecut s-au clasat Reckitt
    Benckiser (+50%), European Foods & Drinks (+23%), Henkel (+14%)
    si Orange (+3%).

    L’Oreal Romania, Unilever si Procter & Gamble au fost
    companiile care, in aceeasi perioada de timp, si-au redus bugetele
    de publicitate.

  • De unde se informeaza romanii inainte sa plece la cumparaturi

    O mare parte dintre cumparatori se informeaza din magazin, de la
    raft, atunci cand vine vorba sa achizitioneze alimente (41%),
    bauturi alcoolice (43%), produse cosmetice (42%), produse de
    curatat (49%), haine si incaltaminte (44%) si electronice si
    electrocasnice (34%).

    In cazul acestor categorii de produse, reclamele difuzate de
    televiziuni si cele de pe Internet reprezinta urmatoarele surse de
    informare, cu ponderi cuprinse intre 9% si 15%, respectiv intre 11%
    si 20%.

    In schimb, publicitatea pe Internet, cu exceptia reclamelor din
    presa online, care sunt analizate distinct, devine principala sursa
    de informare in cazul achizitionarii de autoturisme: 34% dintre
    romanii din mediul urban o folosesc, fie pentru a afla mai multe
    informatii despre diverse marci sau modele, fie pentru a vedea
    ofertele dealerilor de masini second-hand.

    In privinta serviciilor de telefonie, Internet si TV,
    magazinele, centrele de reprezentanta si publicitatea pe Internet
    ocupa aceeasi pozitie, fiind utilizate fiecare de 24% dintre
    cumparatorii de la oras.

    Publicitatea din presa scrisa si cea din online au ponderi
    cuprinse intre 2% si 5% in informarea realizata in vederea
    achizitionarii de produse, iar rolul lor este acela de a sustine
    celelalte medii de comunicare, arata datele raportului anual
    Media&Advertising 2010, realizat de Mediafax. Cercetarea
    apartine pe care firmei de cercetare 360insights, realizata in
    randul a 800 de persoane din mediul urban, femei si barbati, cu
    varste intre 16 si 64 de ani.

  • Primola: Ieftinirea reclamei in media este o oportunitate

    Primola are o cota estimata de ZF la 13-15% pe piata tabletelor
    din ciocolata dominata de Kraft Foods cu Milka si Poiana. Compania
    si-a redus drastic investitiile in promovare in 2009, pierzand
    teren la capitolul vizibilitate in fata rivalului Kraft, care anul
    trecut raporta cresteri ale cotelor de piata pe segmentul
    tabletelor.

    Amanunte pe
    www.zf.ro

  • Invingatorul nu mai ia totul

    Cati ar fi spus, acum zece ani, ca blogurile vor depasi stadiul
    de jurnal personal online si se vor transforma in afaceri pentru
    autorii lor, in debusee de reclame si in surse de informare
    alternative presei? Probabil foarte putini, dar toate acestea s-au
    intamplat de la sine. Oamenii au inceput sa citeasca bloguri
    dimineata la cafea, pe langa ziarele si revistele cu care erau
    obisnuiti, iar publicitarii au descoperit ca publicul consumator de
    bloguri poate fi la fel de receptiv la reclame pe cat este si cel
    al publicatiilor, al radiourilor sau al televiziunilor.

    De aici si pana la ideea unor bloguri din care autorul sa-si
    poata castiga existenta nu e decat un pas. In realitate, dintre
    bloggerii din Romania, cei care isi permit acest lux sunt extrem de
    putini.

    Dupa calculele serviciului de monitorizare ZeList, pe internetul
    romanesc exista aproape 44.000 de bloguri (din care poate nici
    jumatate sunt insa active), pe care le citesc macar din cand in
    cand peste 2,6 de milioane de oameni, conform Studiului de Audienta
    si Trafic pe Internet (SATI). Numarul total al celor care folosesc
    internetul in Romania se invarte probabil in jurul a 5 milioane. Nu
    iau in calcul numarul de conexiuni, pentru ca pe de-o parte o
    conexiune poate fi folosita de mai multi, iar pe de alta parte, un
    utilizator avid are acces la internet si acasa, si la birou si
    probabil si pe laptop in cafenea.

    Dintre acesti cinci milioane de oameni, o buna parte folosesc
    internetul doar pentru cautari pe Google, chat si retele sociale.
    Putin peste 725.000 sunt prezenti in mod frecvent pe paginile
    blogurilor, aproape 898.000 intra doar uneori, mai mult de un
    milion citesc destul de rar bloguri, in timp ce restul de 2,4 de
    milioane de romani din universul SATI nu intra niciodata pe un
    blog.