BusinessMagazin

Tag: randament

  • Noroc de pasii marunti

     

    “Nu ne putem petrece toata viata cumparand companii, mai trebuie sa mai si consolidam ceea ce am cumparat”. Declaratia apartine lui Luigi Ferraris, CFO-ul grupului italian de utilitati Enel, in timpul conferintei de presa care a urmat prezentarii rezultatelor pentru anul 2008. Conferinta de presa s-a tinut in acest an in sediul central al Enel – pentru prima oara dupa mai multi ani in care prezentarea rezultatelor avea loc la Londra, unde Enel este listata. Taierea de costuri pentru organizarea evenimentului anual – redusa ca imporanta – face parte insa dintr-un plan mai larg de reduceri de costuri pe care si l-a impus compania italiana. Cea mai importanta reducere anuntata de Enel este cea de 12 mld. euro din bugetul de investitii pentru urmatorii cinci ani. Declaratia lui Ferraris este in linie cu decizia companiei italiene de a reduce din investitii si a se aseza la masa consolidarilor, dupa cativa ani in care a facut achizitie dupa achi­­­zitie, incepand cu cele din Romania sau Slovacia si terminand cu achizitia Endesa sau OG-5.
     
    Lui Luigi Ferraris nu ii este teama de cuvinte, iar directorul financiar considera ca este normal ca fiecare companie sa isi reconsidere pozitiile din cauza crizei. In cazul Enel, cu atat mai mult: “Luand in considerare ca am investit in ultimii ani cat sa avem o pozitie de lider de piata, dar luand in considerare si gradul de dezvoltare a diverselor economii unde operam, ni se pare logic sa o luam mai usor deocamdata cu investitiile”.
     
    Intr-adevar, cifrele din raportul Enel arata ca cele 12 miliarde de euro au fost reduse din bugetele pentru dezvoltare, si mai putin din bugetele de mentenanta. Raportul nu arata cu precizie unde si cand vor fi investite totusi cele 16 miliarde de euro. Cu toate acestea, prezentarea rezultatelor si a planurilor Enel a inclus cateva indicii.
     
    S-ar fi putut spune ca achizitia Endesa si parteneriatul cu EdF au consolidat traiectoria de dezvoltare a grupului Enel in tarile latine. Strategia latina nu ar fi fost rea pentru Romania – aici Enel are proiecte de investitii de doua miliarde de euro in productia de energie si de inca 700 de milioane de euro in retele. Planurile de productie – care cuprind investitii in energie termo, eoliana si nucleara – sunt ambitioase, insa dependenta unor proiecte la companii de stat (Termoelectrica si Nuclearelectrica) le-a intarziat startul. Faptul ca aceste proiecte se intind ca dezvoltare pe cativa ani se potriveste numai bine cu faptul ca bugetul de investitii in productie al Enel pentru Romania are o bataie lunga, pe 15 ani, ocolind astfel criza (cei 15 ani fiind calculati din 2007, cand noul country manager Matteo Codazzi a anuntat planul de investitii al Enel pentru Romania). De fapt, dupa cum au declarat anterior si oficialii Enel din Romania, planurile sunt deocamdata la nivel de autorizatii, astfel ca ar fi prea devreme sa se stie daca va fi sau nu cazul sa fie incluse in reducerile de costuri.
     
    Planurile de expansiune ale Enel in regiune au pus insa in umbra proiectele din Romania. In prezentarea sustinuta cu ocazia prezentarii rezultatelor anuale, Fulvio Conti a repetat in mai multe randuri intentia lor clara de a se concentra asupra Rusiei si a Slovaciei: “Slovacia si Rusia sunt pietele noastre cheie pentru urmatorii ani: in Slovacia piata a crescut si acum o consideram tara tinta ideala pentru investitii, iar in Rusia liberalizarea pietei progreseaza si cu siguranta ca asta va aduce crestere pe termen mediu si lung”. OG-5 (compania de distributie si productie cu 8.700 MW instalati din Rusia in care Enel este actionar majoritar) si centrala nucleara din Slovacia (proiect de 900 de milioane de euro), dar si alte proiecte gandite pentru cele doua tari vor atrage majoritatea banilor proiectati pentru divizia internationala a Enel pana in 2013. Astfel, din cele 7,4 miliarde de euro, 45% vor merge in Slovacia, iar 28% in Rusia. Despre cele doua miliarde estimate pentru Romania se va mai vorbi probabil si in urmatoarele planuri si bugete ale Enel. Deocamdata insa, investitiile si stabilizarea celei mai lungi retele din Romania si satisfactia celor 2,5 milioane de clienti sunt provocari destul de mari pentru italieni. La care se adauga asteptarile nu foarte optimiste de crestere a consumului clientilor Enel pentru perioada urmatoare, dar si tinta de a creste numarul clientilor eligibili de cinci ori in urmatorii cinci ani. 
     

     

  • Fondurile de pensii obligatorii, randament de 8,9% in primele 9 luni de functionare

    La 20 februarie, fondurile de Pilon II aveau active nete de 1,073 miliarde de lei (250,8 milioane de euro). Performanta investitionala a fondurilor a fost calculata ca randament mediu ponderat (cu activele nete) in perioada 20 mai 2008 – 20 februarie 2009 (primele noua luni de functionare a fondurilor).

    Acest rezultat a fost obtinut in conditii potrivnice pe pietele financiare, cauzate de criza financiara si economica mondiala. In timp ce instrumentele financiare cu venit fix aduc in aceasta perioada randamente atractive, actiunile si alte instrumente cu venit variabil inca aduc pierderi investitorilor. Din aceste motive, fondurile de Pilon II au adoptat pana acum o strategie investitionala conservatoare.

    "Datorita prudentei si conjuncturilor economice si financiare, Romania este singura tara din Europa si una dintre putinele din lume in care fondurile de pensii de Pilon II sunt pe plus in ultimul an. In primele 9 luni de functionare, fondurile au o performanta medie de aproape 9%, adica aproape 12% anualizat”, a comentat Crinu Andanut, presedintele APAPR, rezultatele pe primele 9 luni ale fondurilor de Pilon II.

    "Obiectivul principal al industriei de pensii private este sa obtina acest gen de performante corecte pe termen lung, in conditii de risc investitional cat mai redus, in beneficiul participantilor”, a completat el.
    Cu un rezultat anualizat de 11,9%, fondurile de Pilon II au depasit nu doar inflatia (a carei valoare anualizata a oscilat in ultima vreme intre 6% si 7%), ci chiar dobanzile la depozitele bancare, aflate in aceasta perioada la un apogeu pentru ultimii 7 ani.

    In 2008, bancile au remunerat depozitele in lei aflate in sold cu o dobanda medie de 9% (medie anualizata), iar depozitele noi cu 11,6% (medie anualizata), potrivit datelor statistice publicate de BNR pentru depozitele persoanelor fizice.
     

  • DTZ: Chiriile pentru birouri vor creste cu 20% in 2008

    "Deja putem vorbi de o medie de 19 euro/mp. De exemplu,in centru, cladirile clasa A prime location ajung pana la valori de 25 euro/mp, in timp ce in zona de business Pipera, chiriile anuntate sunt la nivelul de 16-17 euro/mp", spune directorul departamentului de investitii al DTZ Echinox, Mihaela Cnobloch.

    Analistii companiei estimeaza ca stocul de spatii de birouri va ajunge la finalul acestui an la 1,4 milioane de metri patrati, in crestere de la un milion de metri patrati in 2007, rata de neocupare fiind de sub 1%.

    In acest context, specialistii companiei considera ca exista un interes ridicat din partea companiilor in ceea ce priveste achizitionarea unei cladiri de birouri. "Multe companii, de regula locale, isi doresc propriul sediu si prefera sa plateasca rata bancii, decat chiria lunara. Din pacate,sunt extrem de putine oferte scoase la vanzare in acest scop, si atunci, aceste companii nu prea au de ales, decat sa mearga tot pe varianta inchiriere, sau sa-si achizitioneze un teren si sa-si construiasca sediul, varianta care ar dura cel putin doi ani, de la cumpararea terenului, obtinerea tuturor autorizatiilor si constrcutia in sine", mai spune Mihaela Cnobloch.

    Reprezentantul DTZ Echinox considera de asemenea ca yeld-urile se vor mentine pentru cladirile de top la un nivel de "cel mult egal cu 6", continuand trendul din 2007 cand America House a fost vanduta la un yield de 5,6% – prima tranzactie locala cu o cladire de biouri la un randament anual mai mic de 6%.

    Randamentul unui activ imobiliar este calculat ca raport procentual intre veniturile nete aduse de imobil intr-un an si suma totala platita pentru achizitie. Practic, cu cat randamentul este mai mic, cu atat suma platita de cumparator este mai mare, iar recuperarea investitiei se face pe o perioada mai mare de timp.

    America House, dezvoltata de catre GTC Romania, a fost cumparata de catre grupul financiar francez Nataxis, intr-o tranzactie de 120 de milioane de euro.

  • DTZ: Chiriile pentru birouri vor creste cu 20% in 2008

    "Deja putem vorbi de o medie de 19 euro/mp. De exemplu,in centru, cladirile clasa A prime location ajung pana la valori de 25 euro/mp, in timp ce in zona de business Pipera, chiriile anuntate sunt la nivelul de 16-17 euro/mp", spune directorul departamentului de investitii al DTZ Echinox, Mihaela Cnobloch.

    Analistii companiei estimeaza ca stocul de spatii de birouri va ajunge la finalul acestui an la 1,4 milioane de metri patrati, in crestere de la un milion de metri patrati in 2007, rata de neocupare fiind de sub 1%.

    In acest context, specialistii companiei considera ca exista un interes ridicat din partea companiilor in ceea ce priveste achizitionarea unei cladiri de birouri. "Multe companii, de regula locale, isi doresc propriul sediu si prefera sa plateasca rata bancii, decat chiria lunara. Din pacate,sunt extrem de putine oferte scoase la vanzare in acest scop, si atunci, aceste companii nu prea au de ales, decat sa mearga tot pe varianta inchiriere, sau sa-si achizitioneze un teren si sa-si construiasca sediul, varianta care ar dura cel putin doi ani, de la cumpararea terenului, obtinerea tuturor autorizatiilor si constrcutia in sine", mai spune Mihaela Cnobloch.

    Reprezentantul DTZ Echinox considera de asemenea ca yeld-urile se vor mentine pentru cladirile de top la un nivel de "cel mult egal cu 6", continuand trendul din 2007 cand America House a fost vanduta la un yield de 5,6% – prima tranzactie locala cu o cladire de biouri la un randament anual mai mic de 6%.

    Randamentul unui activ imobiliar este calculat ca raport procentual intre veniturile nete aduse de imobil intr-un an si suma totala platita pentru achizitie. Practic, cu cat randamentul este mai mic, cu atat suma platita de cumparator este mai mare, iar recuperarea investitiei se face pe o perioada mai mare de timp.

    America House, dezvoltata de catre GTC Romania, a fost cumparata de catre grupul financiar francez Nataxis, intr-o tranzactie de 120 de milioane de euro.

  • Stocul de birouri din Capitala acopera mai putin de jumatate din cerere

    "Zona de nord si cea centrala a Bucurestiului raman preferatele dezvoltatorilor de pe piata de spatii de birouri din capitala. In ciuda atractivitatii sale, zona centrala se confrunta cu o lipsa de terenuri mari potrivite pentru proiecte birouri de Clasa A de mari dimensiuni", se spune in studiul citat.

    Potrivit informatiilor existente, pana in 2010 se vor finaliza mai multe cladiri de birouri, care vor insuma oeste 162.000 de metri patrati. In acest spre exemplu, sunt anuntate spre finalizare Bucharest Tower Center, situata pe Ion Mihalache, Metropolis Center, situat in zona Pietei Victoria, Platinum Center, situat in zona Pietei Unirii sau Dorobanti Office Building, situat in zona Dorobanti.

    "Pretul mediu de vanzare pentru spatiile de birouri de clasa A din centrul Bucurestiului se situeaza in jurul valorii de 2.500 de euro de metru patrat plus TVA. Exista si cladiri de birouri cu o locatie ultracentrala pentru care pretul de vanzare ajunge chiar la 3.200 de euro pe metru patrat plus TVA", se mai arata in studiul Coldwell Banker.

    Chiriile medii pentru spatiile de birouri situate in centrul orasului au ajuns la un nivel de 19-22 de euro pe metru patrat plus TVA pentru spatiile de clasa A si intre 14 si 16 euro pe metru patrat plus TVA pentru spatiile de birouri de clasa B. Pentru urmatorii trei ani, specialistii companiei de consultanta estimeaza ca nivelul chiriilor din zona mentionata va creste in medie cu 1-4 euro pe metru patrat.

    "Randamentele pentru spatii de birouri s-au situat la 6-7% in 2007, dar au existat si cazuri in care tranzactiile s-au incheiat la randamente de sub 6%. Randamentele acestui segment de piata vor continua sa scada in 2008 cu aproximativ 0,5- 1,0%", se mai spune in studiul Coldwell Banker.

    In ceea ce priveste contractele de inchiriere, acestea se incheie cel mai adesea pe o durata de 3-5 ani, cele pe 7-10 ani fiind rar intalnite. Chiria se plateste in euro, lunar sau trimestrial iar chiriasul trebuie de asemenea sa suporte si cheltuielile de intretinere, care variaza de la 2,5 la 4 euro/mp plus TVA pe luna.

    Preturile locurilor de parcare aferente cladirilor de birouri din centrul Bucurestiului sunt de 60-80 euro/mp plus TVA pentru cele exterioare si de 100-150 euro/mp plus TVA pentru cele interioare, potrivit datelor citate in studiu.

  • Pensiile private vor avea Fond de garantare

    "Stabilirea unui randament minim garantat ar fi un semn de neincredere in sistemul pe care tocmai l-am creat si contrar legilor economiei de piata", a declarat ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian. Reprezentantii fondurilor de pensii private au accentuat ca legea obliga deja fondurile sa aiba un randament minim raportat la media profiturilor inregistrate de toti jucatorii de pe piata, in caz contrar fondul fiind desfiintat.

    Pentru a linisti sindicatele s-a decis insa crearea unui Fond de garantare a pensiilor private, la al carui proiect de lege se lucreaza in prezent, urmand sa intre in dezbatere parlamentara in cel mult doua luni, conform declaratiilor lui Mircea Oancea, presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Noua entitate va fi constituita sub forma unei societati pe actiuni si va fi condusa de un consiliu de administratie.

    Capitalul social al Fondului va fi subscris in mod egal de catre actionari, care vor fi fondurile de pensii private, iar disponibilitatile fondului vor fi plasate in instrumente financiare ale Trezoreriei Statului, titluri de stat, depozite purtattoare de dobanda si alte instrumente financiare stabilite de CSSPP.

  • Omul cu randament maxim

    La 35 de ani, Jan Pricop este directorul general adjunct al societatii de administrare a investitiilor KD Investments, compania care a adus investitorilor un castig de 30% in 2007.
    Omul de afaceri a mizat pe actiunile BRD, Rompetrol Well Service si Artrom Slatina, mai mult decat pe SIF-uri, si in cele din urma a castigat pariul: principalul fond pe care il administreaza, KD Maximus, a surclasat randamentul de 24% al SIF-urilor si a fost unul dintre putinele fonduri care au depasit cresterea indicelui BET, de 22%.
    Mai mult, cand linia a fost trasa, castigul inregistrat de fondul administrat de Jan Pricop insemna de patru ori mai mult decat dobanda medie la depozitele bancare.
    KD Maximus a avut la sfarsitul anului 2007 peste 900 de investitori si active de 12 milioane de euro. Asta in contextul in care piata romaneasca de capital se afla inca in dezvoltare, iar valoarea totala a activelor existente se ridica la 300 de milioane de euro. Pe pietele occidentale, insa, activele fondurilor mutuale sunt de ordinul sutelor de miliarde de euro. Pentru Pricop, tentatia pietei de capital a venit de la chioscul de ziare. A cumparat un supliment legislativ referitor la acest domeniu si si-a dat seama cam cat se poate castiga din comisioanele de tranzactionare pe Bursa.
    Prin urmare, in 1997 si-a inceput cariera, ca agent de Bursa, si in urmatorii zece ani si-a continuat propriul traiect pana a ajuns in topul pietei.
    KD Maximus a intrecut, prin randamentul obtinut, liderul din ultimii doi ani, fondul Omninvest administrat de SIRA. Astfel, topul celor mai rentabile fonduri mutuale in 2007 a fost format din KD Maximus (30%), Omninvest (24,8%) si BT Maxim (24,7%). Cresterea repurtata de Pricop se datoreaza structurarii portofoliului de actiuni si reorientarii de la SIF-uri la actiunile BRD, Rompetrol Well Services si TMK-Artrom Slatina.
    Anul acesta, se pare ca randamentele vor veni din sectoarele industriale in crestere, ca industria aluminiului, constructiile de nave, industria metalifera sau a extragerii hidrocarburilor. Cat priveste Bursa, Pricop este pregatit sa mizeze pe Alro Slatina, Santierul Naval Orsova, Mechtel Targoviste si Uztel Ploiesti.

  • Castiguri in vreme de criza

    Cam asa ar putea suna filozofia burselor pe care se pot tranzactiona produse derivate. Principala piata de la noi din acest sector este Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), locul unde se pot incheia contracte futures sau optiuni pe produse derivate din actiuni listate la Bucuresti, din cursul de schimb valutar sau din metale pretioase. „Pe piata de la Sibiu speculatorii pot castiga din orice variatie a cotatiilor, indiferent daca este vorba de crestere sau de scadere. Acesta este unul dintre marile avantaje ale bursei la termen, unic in Romania, faptul ca tranzactionarea poate fi inceputa direct prin vanzare“, explica Teodor Ancuta, presedintele BMFMS.

    Procedeul de start al tranzactionarii direct prin vanzare (nu prin cumparare, asa cum se intampla pe piata spot) se nu-meste „vanzare in lipsa“. Practic, se incheie un contract prin care vinzi un pachet de actiuni, pe care nu le detii, la un anumit pret, si te angajezi sa le rascumperi la o data si la un pret prestabilite. Prin con-tractele incheiate la bursa sibiana se realizeaza tranzactii in marja, adica sunt cumparate sau vandute actiuni cu bani imprumutati de la broker, garantia ceruta fiind de minimum 15-20% din valoarea contractului. Acest tip de tranzactii maresc substantial profitul posibil, insa si pierderea poate fi la fel de mare.

    Contractele futures reprezinta un angajament standardizat intre doi parteneri, prin care unul se obliga sa vanda un anumit activ, iar celalalt sa cumpere. Pretul este stabilit la incheierea contractului, la fel si data de executie. In functie de pretul activului din piata reglementata (BVB cu piata principala, in cazul activelor ce au ca suport actiuni listate pe aceasta piata), unul dintre cei doi parteneri va castiga, iar celalalt va pierde. Tranzactionarea derivatelor este „un joc cu suma nula“, cum spune Ancuta, in care finantarea profitului unei parti vine din pierderea celeilalte.

    Pentru a deschide o pozitie pe futures, investitorul trebuie sa fie foarte sigur ca evolutia intuita de el este cea corecta, nu cea pe care o doreste partenerul de contract. La inceputurile pietei la termen, in urma cu cateva sute de ani, cand producatorii si comerciantii au decis sa isi acopere riscurile de fluctuatie a preturilor marfurilor, nu existau perdanti. Astfel de contracte se realizeaza in continuare pentru multe tipuri de marfuri, fara a exista un perdant intre cele doua parti: este cazul produselor derivate folosite ca instrumente de acoperire a riscului (hedging), foarte utilizate de pilda pentru eliminarea riscului valutar. La ora actuala, de produse derivate uzeaza deopotriva speculatorii (cei care deschid pozitii pentru a profita de pe urma variatiei cotatiilor, fara a detine in portofoliu activul suport – marfa, actiunea sau valuta pe care se construieste produsul derivat) si hedgerii (persoanele expuse riscului de fluctuatie a unui pret si care incearca acoperirea respectivului risc, detinand deopotriva in portofoliu activul suport si contracte futures construite pe acelasi activ suport – de pilda, daca are actiuni SIF si anticipeaza ca ele vor scadea, investitorul poate vinde contracte futures cu activ suport SIF, mizand pe aceasta scadere).

    „In momentul de fata, speculatorii sunt categoria de investitori activi la Bursa de la Sibiu, reprezentand circa 80-85% din totalul contractelor incheiate, restul de 15-20% fiind pozitiile care apartin hedgerilor“, spune Teodor Ancuta. Prezenta slaba a hedgerilor este pusa pe seama lichiditatii scazute a pietei. „Pentru un exportator, acoperirea riscului valutar este foarte dificila la Sibiu atunci cand este vorba de sume mari. Chiar si la sume mici, cum ar fi 50.000 de euro, un exportator are nevoie de mai multe zile pentru acoperirea riscului cu contracte futures la Sibiu. La sume mari nici macar nu se poate“, explica Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.

    La bursa de la Sibiu, doar investitorii mici si medii pot acoperi riscul rezultat din variatia unor pozitii deschise pe piata spot de la Bucuresti, spune Adrian Simionescu, director general al societatii de brokeraj Vienna Investment Trust. „Pentru un investitor mare este imposibil. La cateva milioane de titluri SIF ar trebui sa deschida mii de pozitii la Sibiu, mult peste posibilitatile pietei din acest moment.“ In primele trei trimestre ale anului trecut, media zilnica a contractelor incheiate se ridica la 15.000.

  • Pensii cu randamente mici

    Intr-un clasament realizat pe ultimii zece ani, cele mai mari randamente medii le-au avut fondurile Generali si CSOB Progres, de 5,7%, se arata intr-un clasament realizat de Asociatia Fondurilor de Pensii din Polonia. ING si Komercni banka le-au urmat cu 5,4%, in timp ce Allianz si Ceska sporitelna au inchis lista, cu 4,8% si respectiv 4,7%. In ultima perioada, randamentul mediu a scazut si mai mult, ajungand la doar 3,68% in ultimii sapte ani, ceea ce in termeni reali inseamna 1,34%. Sistemul de pensii private a fost lansat in Cehia din 1994. Initial au operat pe piata 44 de fonduri, dar in prezent au ramas doar noua. Peste doua treimi din populatia economic activa este cuprinsa intr-o schema de pensii facultativa.