Tag: randament

  • Surpriză la bursă: Nuclearelectrica îşi cheamă acţionarii ca să aprobe dividende de 512 milioane de lei, randament de 12%. Solicitarea vine de la Fondul Proprietatea, acţionar cu 7%

    Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, convoacă acţionarii pe 19 decembrie 2019 pentru a aproba distribuirea a 513 milioane de lei dividende din rezultatul reportat, respectiv 1,7 lei pe acţiune, echivalentul unui randament de 12%.

    “Aprobarea distribuirii sumei de 512.573.546,7 lei din rezultatul reportat al societăţii, sub formă de dividende suplimentare, respectiv a valorii dividendului suplimentar brut pe acţiune în valoare de 1,7 lei, a datei plăţii dividendelor, respectiv data de 31.01.2020 şi a modalităţilor de plată, prevăzute în Nota prezentată acţionarilor”, se arată la bursă. Dată propusă pentru plata este 31 ianuarie 2020.

  • Bursa de la Bucureşti, pe locul 2 în Europa în 2019

    Spre comparaţie, în primele 10 luni din 2018 randamentul livrat investitorilor a fost de doar 19%.
    Chiar şi cu acest randament, care ar face invidioase pieţe de capital mult mai dezvoltate, bursa de la Bucureşti este a doua cea mai performantă din Uniunea Europeană.
    Pe primul loc în analiza ZF este poziţionată bursa de la Atena, cu un plus de 48%.

  • Cât de bogat ai fi fost dacă investeai 1.000 de dolari în Google acum 10 ani. Randamentul investiţiei este uriaş

    Google, gigantul tehnologic american a aniversat pe 27 septembrie 21 de ani de existenţă, două decade de business în tehnologie şi inovare. Încă de la lansarea pe bursă, Google nu şi-a dezamăgit acţionarii, iar cei ce au ales să parieze măcar 1.000 de dolari pe această companie în 2009, ar fi obţinut un profit de 4.800 de dolari, datorită randamentului investiţiei care este de aproximativ 400%, scrie CNBC.

    Compania Google s-a lansat pe bursă în 2004, iar în prezent o acţiune se tranzacţionează pentru aproximativ 1.200 de dolari. La momentul redactării articolului, o acţiune Google se tranzacţiona 1.201 de dolari, potrivit platformei marketwatch.com.

    Acest gigant tehnologic a fost fondat în 1988 de doi doctoranzi ai Universităţii Stanford, Sergey Brin şi Larry Page. În acea perioadă, cei doi au ales să se asocieze şi să elaboreze o lucrare ştiinţifică despre dezvoltarea primului mare motor de căutar din lume. Acea lucrare a fost scânteia care a dat viaţă companiei Google, aşa cum este cunoscută ea astăzi.

    Sergey Brin şi Larry Page au dezvoltat ceea ce avea să se transforme într-una dintre cele mai puternice companii din lume într-un garaj din Menlo Park, California. În 1999, la 11 ani după elaborarea şi publicarea lucrării de cercetare, compania se muta într-o clădire de birouri din Palo Alto, iar apoi a avut loc o altă mutare în 2004 într-un complex de clădiri de birouri cunoscut în prezent ca şi Googleplex.

    În 1999, Google încasa venituri anuale de 220.000 de dolari, iar patru ani mai târziu, veniturile companiei se apropiau de un miliard de dolari. Datorită acestui succes, în 2004 Deloitte, compania de consultanţă şi audit financiar, a evaluat Google ca fiind compania tehnologică cu cea mai rapidă creştere din America de Nord.

    Succesul companiei, poate fi pus pe seama lui Eric Schmidt, directorul executiv ales de cei doi Sergey Brin şi Larry Page. În timpul mandatului lui Erich Schmidt, Google şi-a majorat veniturile cu 85%, a achiziţionat platforma Android şi a cumpărat YouTube. Schimdt condus această companie până în 2011, iar apoi locul său a fost preluat de Larry Page.

    De-a lungul timpului Google a cumpărat peste 200 de companii, iar potrivit estimărilor până în 2010, gigantul tehnologic american achziţiona două companii noi în fiecare lună.

     

     

  • Oraşul din România care a luat faţa marilor capitale europene. A lăsat în urmă Londra, Paris sau Berlin

    Bucureşti este pe locul 3 în Europa, după Bruxelles şi Sofia, în topul randamentului chiriilor, arată un studiu al companiei de consultanţă Imoteca The Residential Experts, care a analizat piaţa chiriilor din 17 capitale europene. 

    Randamentul unei locuinţe se calculează pe baza preţului de achiziţie a unei locuinţe şi valoarea chiriei pentru aceeaşi locuinţă. Procentajul obţinut reprezintă randamentul din chirii pe care îl are acea locuinţă pe piaţă. Cu cât randamentul este mai mare, cu atat mai rentabilă este investiţia în locuinţă.

    Bucureştiul este atractiv pentru cei care investesc în imobiliare pentru că oferă un randament bun, iar impozitul pentru chiriile aferente este destul de redus în România, deci povara fiscală a beneficiarului nu este atât de mare. Se fac achiziţii cu scop de investiţie atât în zona de centru, cât şi la periferia oraşului. Investitorii caută să aibă cele mai bune randamente la locuinţa achiziţionată. Un randament din chirii bun păstrează şi valoarea locuinţei sus, în situaţia în care este vândută în următorii ani.

    Cel mai bun randament în Bucureşti îl au apartamentele aflate mai departe de centru, dar si anumite proiecte boutique din centrul capitalei, unde chiria depăşeşte cu mult media zonei. La un preţ mediu pe metrul pătrat de 1.000 de euro randamentul din chirii este de 5,09%, în schimb pentru o locuinţă din centru care are un preţ de 1.762 de euro/mp randamentul este de 4,65%. Potrivit specialiştilor Imoteca, în general randamentele din chirii variază de la 5% la 7%, dar sunt proiecte care au randamente chiar mai bune în funcţie de calitatea lucrării, facilităţi, proximitate sau alte beneficii aduse locatarilor.

    Sofia se află pe primul loc la randamentul din chirii pentru apartamentele de la periferie, iar Bruxelles ocupă un loc fruntaş la randamentele pentru apartamentele din centru

    În capitala Bulgariei, preţul pe metrul pătrat al apartamentelor din centru şi de la pariferie este la jumătate în comparaţie cu preţul cerut în Bruxelles. Totuşi, Sofia ocupă locul fruntaş la randamentul din chirii pentru aprtamentele de la periferie unde metrul pătrat se vinde cu 977 de euro, iar randamentul este de 5,93%, cel mai mare dintre toate cele 17 capitale europene analizate. La Bruxelles cel mai mare randament este cel al apartamentelor din centru, de 5,55%, pentru un cost pe metrul pătrat de 3.208 euro.

    La coada clasamentului, cu cele mai slabe randamente din chirii sunt Viena şi Paris, unde procentele nu depăşesc 3%.

  • Acţiunile Nuclearelectrica, cele mai performante din indicele bursier BET după primele şapte luni din 2019: randament de 53%

    Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), singurul producător de energie nucleară din România, este cea mai performantă acţiune din structura indicelui principal BET în primele şapte luni din 2019, cu un randament total, adică la care se adaugă şi dividendele, de 53%, potrivit calculelor realizate de ZF.

    Spre comparaţie, indicele BET-TR, care reflectă şi randamentul dividndelor plătite de companiile din prima ligă bursieră, s-a apreciat cu 35%. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ​Ministerul Economiei cere bani mai mulţi de la Transgaz, respectiv un dividend de 37,89 lei pe acţiune, randament de 11,3%. Compania vrea să dea 6,5% randament

    Consiliul de Administraţie al companiei propune un dividend pe acţiune de 21,66 lei, adică un randament de 6,5%. Solicitarea statului are şanse foarte mari să treacă de votul acţionarilor, în contextul în care ministerul Economiei controlează 58,5% din capitalul social. 
     
    Practic, la un dividend de 37,89 lei pe acţiune, statul român cere ca Transgaz să distribuie dividende de 446 mil. lei, adică 89% din profitul net realizat în 2018. Compania vrea repartizarea a 51% din rezultat.
     
  • Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi 334 milioane lei de la bănci, la un randament de 4,5% pe an

    Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi 334 milioane lei de la bănci, la un randament de 4,5% pe an, printr-o emisiune de obligaţiuni de 300 milioane lei, scadentă în 2026.
     
    Emisiunea a fost suprasubscrisă, cererea totală venită din partea celor şapte dealeri primari ridicându-se la 506,5 milioane lei. Din suma totală, băncile au oferit în nume şi cont propriu  435 milioane lei, iar ofertele necompetitive au fost de 70 milioane lei.
     
    Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare  a fost de 4,5%. 
     
    Din suma totală adjudecată, băncile au acoperit  263 milioane lei. 
     
    Rata cuponului a fost de 4.85%.
     
    Ministerul de Finanţe vrea să împrumute joi încă 200 nilioane lei, într-o emisiune de titluri de stat scandente în 5,3 ani, şi 400 milioane lei într-o emisiune scadentă în 336 zile. .
     
  • Cum arată bursa de la Bucureşti la zece ani după criză?

    Indicele principal BET s-a apreciat cu 82% în ultimii zece ani, evoluţie care nu reflectă pe deplin randamentul livrat investitorilor întrucât nu ţine cont şi de dividendele plătite de emitenţii din prima ligă bursieră. Iar în ultimii ani bursa de la Bucureşti a fost catalogată ca fiind piaţa de capital cu cel mai ridicat randament al dividendelor din lume, potrivit băncii germane de investiţii Berenberg. Spre comparaţie, indicele Dow Jones al bursei din SUA, cea mai mare economie la nivel mondial, a urcat în zece ani de 2,4 ori.
    În septembrie 2008, din indicele principal BET făceau parte, pe lângă cele cinci acţiuni menţionate mai sus, şi cele ale Biofarm, BRK Financial Group, Antibiotice Iaşi şi Rompetrol Rafinare, care între timp au fost eliminate din prima ligă bursieră de operatorul pieţei de capital din România, cel mai probabil din cauza lichidităţii scăzute. În septembrie 2018, indicele principal BET numără 15 acţiuni, două – Sphera Group (administratorul KFC, Pizza Hut, Taco Bell) şi vinăriile Purcari – fiind introduse chiar în această lună.
    În toamna anului 2008, capitalizarea companiilor din prima ligă bursieră era de 36 mld. lei, pentru ca în prezent aceasta să fie de circa 77 mld. lei, inclusiv cele două companii proaspăt intrate.
    În ultimii zece ani la bursa de la Bucureşti a venit „marfă nouă”, adică emitenţi care au deschis noi sectoare de activitate, precum MedLife, Digi Communications, Sphera Group, companii care sunt urmărite şi de investitori instituţionali, precum fonduri mutuale şi fonduri de pensii. Marfa este diversificată, însă bursa încă nu şi-a câştigat rolul de finanţator al economiei.

  • ADEVĂRUL din spatele celei de-a doua cea mai puternică bancă din România. Cine controlează de fapt Banca Transilvania

    Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), SIF Moldova, SIF Banat-Crişana, omul de afaceri Horia Ciorcilă (cu deţineri directe şi indirecte) şi fondul de pensii private NN sunt cei mai mari cinci acţionari ai Băncii Transilvania, cu o participaţie cumulată de 29%, potrivit celor mai recente date din rapoarte.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Carnavalul dividendelor la bursă

    După ce rezervarea la un hotel din ceţoşii Alpi Elveţieni pentru revelionul 2018 i-a fost anulată, iar cei 10.000 de lei întorşi în cont, un român a decis să investească la bursa de la Bucureşti. Imediat după petrecerea dintre ani, profesorul de matematică a cumpărat acţiuni la bursă, iar din dividende intenţiona să economisească pentru o altă vacanţă.

    În doar câteva zile profesorul a investit toţi cei 10.000 de lei în acţiuni din structura indicelui BET, iar peste câteva săptămâni, la propunerile de dividende, avea să iasă pe plus cu un randament de 6%. Profesorul voia să ştie când îi vor intra banii în cont, ce alte propuneri au făcut celelalte companii şi care sunt cele mai ridicate randamente de la bursă. Aşa că el răsfoi mai departe aceste pagini.

    Carnavalul bursei de valori de la Bucureşti se desfăşoară în fiecare an în lunile de primăvară; în această perioadă, companiile listate dezvăluie cum vor să-şi recompenseze investitorii din rezultatele pe anul precedent şi propun acţionarilor dividende, adică cote din profit care urmează a fi votate în şedinţele din aprilie.

    Dacă acţionarii sunt de acord cu propunerile companiilor, înseamnă că dividendele se materializează şi sunt astfel pregătite pentru livrare. Dar nu toţi acţionarii vor beneficia de cote din profit, ci doar cei identificaţi de companie la o anumită dată, potrivit prevederilor legale.

    Fiesta investiţiilor se transformă brusc într-un eveniment mult mai disciplinat şi mai puţin zgomotos, o biblie a investitorilor în care se regăsesc informaţii ca: până la ce dată trebuie să figureze un acţionar în registrele companiei pentru a primi dividende, când se va corecta preţul unei acţiuni cu valoarea dividendelor, ceea ce dă naştere unei oportunităţi de achiziţionare pentru cei care nu au intrat acţionari sau de rotunjire pentru alţii, sau data la care vor intra dividendele în contul investitorilor. Dacă acţionarii nu sunt de acord, compania face pur şi simplu o altă propunere.

    Din cele 87 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, 43 vor să-şi recompenseze acţionarii cu dividende din profiturile pe 2017, cu randamente brute cuprinse între 1% şi 22%, potrivit unei analize realizate pe baza datelor companiei de brokeraj Estinvest.

    Companiile se prezintă astfel în faţa acţionarilor în şedinţele din luna aprilie cu un randament mediu brut de 6,6%, iar analiştii consideră că piaţa de capital din România are şanse să se plaseze din nou pe primul loc în lume în topul randamentelor la bursă.

    Din punctul de vedere al emitenţilor listaţi pe piaţa reglementată, politica de dividende aferentă anului fiscal 2017 este de natură a poziţiona BVB, din nou, în topul mondial al burselor din punctul de vedere al randamentului la dividend obţinut de investitori. Există emitenţi care la care acest indicator ajung chiar la 12-13%, spune Lucian Isac, director general al Estinvest, una dintre cele mai vechi case de brokeraj din România, cu o istorie de circa două decenii.

    Comparativ cu anii anteriori, tendinţa de distribuire de dividende pare a se menţine atât din punctul de vedere al numărului de emitenţi care propun acţionarilor distribuirea de dividende, cât şi al procentului din profitul net care se distribuie. Iar aici guvernul joacă un rol important.

    Trebuie menţionat cazul particular al emitenţilor, unde statul deţine calitatea de acţionar majoritar şi care au o rată foarte ridicată de distribuţie. ”Excepţie fac Transgaz, unde datorită investiţiilor preconizate rata de distribuţie este mai redusă, şi Transelectrica, emitent care a încheiat anul 2017 cu pierderi“, spune Lucian Isac.

    La începutul lunii februarie, guvernul a publicat un memorandum în care arată că va cere 90% din rezultatele nete realizate pe 2017 de companiile din subordine, măsură luată pentru al doilea an consecutiv, de pe urma căreia vor avea de beneficiat şi minoritari. Dezechilibrarea bugetului statului pe fondul majorărilor salariale şi al încasărilor mai mici din TVA este motivul pentru care guvernul umblă din nou la conturile companiilor din subordine.

    Companiile de stat au dus ratele de distribuţie ale dividendelor din profitul net anual la procente neverosimile. Evident, rate de distribuţie atât de ridicate nu sunt sustenabile pe termen lung, însă intrarea în zona de maturizare a ciclului economic pe care îl traversăm şi politica economică a statului român lasă loc pentru menţinerea acestei caracteristici a pieţei locale pentru încă doi-trei ani, spune Alin Brendea, director general adjunct al Prime Transaction.

    Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Conpet Ploieşti sunt doar câteva companii controlate de stat care le-ar putea aduce investitorilor de la bursă randamente chiar şi de 13% doar din dividendele distribuite din profiturile pe 2017. Anul trecut statul a solicitat 90% din profiturile realizate de companii pe 2016, dar şi banii din rezerve, ceea ce a adus randamente ale dividendelor chiar şi de 60%, cum este cazul Nuclearelectrica, cea mai performantă acţiune din BET în 2017.

    Dar nu doar companiile de stat sunt pe radarele investitorilor. Avem şi cazul emitenţilor cu acţionariat privat, care propun o rată de distribuţie, de asemenea, ridicată (cazul BRD, ALRO) sau cazul OMV Petrom, care a anunţat recent noua politică de dividend care îşi propune o creştere a valorii dividendului în fiecare an sau cel puţin menţinerea nivelului din anul anterior, spune Lucian Isac.

    Acţiunile OMV Petrom au ajuns pe 12 aprilie la cel mai ridicat preţ din august 2015 încoace, încă susţinute de rezultatele bune ale companiei pe 2017, dar şi pe fondul creşterii preţului petrolului pe pieţele internaţionale. La creşterea preţului acţiunilor a contribuit şi raportul companiei publicat la bursă în care arată că în T1/2018 preţul mediu realizat la ţiţei a fost de 57,4 dolari pe baril, cu 27% peste cel din primul trimestru din 2017.

    Pe baza acestui raport există o probabilitate mare ca rezultatele financiare deja solide ale Petrom să se îmbunătăţească în primele trei luni din 2018 faţă de de aceeaşi perioadă a anului trecut, consideră analiştii.

    Dar sunt dividendele baza deciziei de investiţii?

    ”Consider că investitorii trebuie să analizeze propunerile de dividend, dar decizia de a investi nu trebuie să aibă la bază ca unic criteriu doar randamentul dividendului, existând o multitudine de alţi factori interni şi externi care pot influenţa evoluţia preţului unei acţiuni“, spune Lucian Isac. Totodată el recomandă analizarea cu mare atenţie a raportărilor trimestriale/semestriale ale emitenţilor, acest lucru oferind indicii cu privire la evoluţia ulterioară a rezultatelor financiare.