BusinessMagazin

Tag: productivitate

  • Prima companie din România care nu îi lasă pe tineri să aibă birouri

    In prezent, la nivel global, forţa de muncă este dominată, cu o pondere de 70%, de persoanele născute în perioada 1950-1979. În 2030, această categorie va fi însă inexistentă în mediul de business, iar forţa de muncă va fi alcătuită, într-o majoritate covârşitoare, din membri ai generaţiei Y, tinerii care au acum vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani şi care atunci vor deţine poziţii-cheie de management şi de decizie în companii.

    Faţă de generaţiile anterioare, studiile arată că tinerii născuţi în 1983 şi 1993 pun mai mult accent pe ambiţie, libertate de exprimare, spirit antreprenorial, sete de cunoaştere şi de dezvoltare personală, nevoia de comunicare şi de conectivitate, mobilitate, aviditate faţă de cele mai noi tehnologii, responsabilitate faţă de mediu şi faţă de societate. Ca urmare a acestei evoluţii demografice, companiile se confruntă astăzi cu schimbare majoră de paradigmă în ceea ce priveşte modul de lucru, de a comunica şi motiva angajaţii la locul de muncă, cu impact direct asupra strategiei de real-estate şi a politicilor de resurse umane, susţin oficialii Colliers România, companie specializată în consultanţă imobiliară, care a investit circa 170.000 de euro pentru birourile celor aproape 60 de angajaţi cu care lucrează.

    Exemplul se vrea unul şi pentru alte companii dat fiind că, după renegocieri de chirie şi subînchirierea spaţiului excedentar, managerii de companie au nevoie de soluţii de design al spaţiului pentru a creşte productivitatea şi a asigura mai multă flexibilitate angajaţilor.

    Conform studiilor, spaţiul per angajat va ajunge, în următorii cinci ani, la 12-15 metri pătraţi, de la 8-10 metri în prezent. Compania viitorului va avea mai puţine birouri individuale şi săli de şedinţă şi mai multe spaţii pentru colaborare între echipe şi va fi mai eficientă energetic.

    În cazul proiectului Colliers, mai bine de jumătate dintre birouri sunt amplasate în zona unde îşi va desfăşura activitatea echipa de vânzări a companiei. Pe lângă posturile de lucru fixe, biroul conţine zone create pentru interacţiunea între angajaţi şi întâlniri spontane, precum şi zone de lucru dedicate, spaţii izolate fonic pentru confortul angajaţilor şi chiar o scenă. Birourile sunt aşezate pentru a avea parte de o mai bună iluminare naturală, iar tehnologia mobilă reduce masiv consumul de hârtie. În plus, comutatorul centralizat asigură un consum de electricitate mai redus. La capitolul bani, costurile de operare a spaţiului de lucru vor fi reduse cu 20%.

    Au companiile timp să se gândească la angajaţi şi, dacă da, au bani de reamenajare? Ilinca Păun, managing director al Colliers Intenational România, vorbeşte de un cost de 3.000 de euro pentru fiecare angajat pentru reamenajarea companiei. „Cel mai greu nu s-au adaptat tinerii, ci angajaţii mai vechi. A fost uşor să ne adaptăm. Banii pentru tehnologie au fost principala cheltuială pentru a susţine procesul pe care ni l-am propus„, spune Ilinca Păun. Unui birou îi revin acum 1,5 angajaţi, astfel că epoca în care angajatul venea la serviciu şi se aşeza la masa lui a apus.

    „A fost o problemă cu ordinea şi curăţenia. Fiecare angajat trebuie să lase curat după ce termină de lucrat, fie că este vorba de birou, canapea, bibliotecă sau sală de şedinţe. Trebuie să-ţi iei ce ai şi apoi să pleci„, explică Ilinca Păun. Odată cu trecerea la noul tip de amenajare, compania a eliminat tone de hârtie prin reorganizarea arhivei. Fiecare angajat are o cutie cu cheie în care îşi lasă lucrurile personale, tocmai pentru a elimina aglomerarea meselor şi a spaţiilor comune.

    Investiţia se recuperează prin creşterea productivităţii angajaţilor şi scăderea costurilor lunare de operare. Cei de la Colliers nu au încă rezultate palpabile, dar au constatat că timpul pentru realizarea unei sarcini de serviciu a scăzut cu 30%. O altă sursă de venit ar putea fi consultanţa pe care compania o va acorda altor firme dornice să renoveze zona tradiţională de birouri şi să adopte noul concept. În plus, prin confortul suplimentar asigurat, rata de înlocuire a angajaţilor va scădea, iar recrutările de noi angajaţi se vor face mai uşor. „Aceşti bani oricum se consumă lunar pe cheltuielile necesare. Trebuie ca un CEO şi un CFO să se aşeze la masă şi să se gândească la reducerile pe care pot să le facă, iar marea majoritate a companiilor au făcut deja acest lucru. Acum urmează faza a doua: cu oamenii pe care îi mai au trebuie să crească productivitatea pentru ca un om să facă munca a doi oameni„, conchide Păun.

  • Seceta taie 5 mil. € din producţia de grâu a lui Mihai Anghel

    Mihai Anghel, an­tre­prenorul care a pus bazele grupului Ce­realcom Dolj, cu afaceri de 120-130 milioane de euro an de an din agricultură, comerţ cu cereale şi producţia de vin, estimează că în vară va avea o productivitate la grâu cu 30% mai mică faţă de media multianuală de şapte tone la hectar.
     

  • Compania cu cea mai mare productivitate din România

    Cu o cifră de afaceri de peste 900 mil. euro la nivelul anului 2011 şi un singur angajat Renault Industrie Roumanie poate fi catalogată drept compania cu cea mai mare productivitate de pe piaţa locală. Singurul angajat este Jean Detrun, directorul direcţiei logistice centrale a Dacia. Compania face parte din Group Renault România, care a rulat anul trecut afaceri de 3,92 de miliarde de euro, valoarea neincluzând operaţiunile din interiorul grupului.

    Direcţia Logistică Centrală Dacia asigură expediţia componentelor de vehicule către uzine ale Alianţei Renault-Nissan în lume. În plus faţă de activitatea de expediere piese, Direcţia Logistică Centrală Dacia asigură legătura între cele două uzine de pe platforma de la Mioveni (Uzina Vehicule şi Uzina Mecanică şi şasiuri) şi Direcţia Comercială: livrarea de vehicule şi piese de schimb către reţeaua comercială din România şi din alte ţări.

    În perioada 2005 – 2012, Dacia a expediat, prin Direcţia Logistică, peste 6 milioane m³ de piese, care au contribuit la asamblarea a 2,5 milioane vehicule în uzine ale alianţei Renault-Nissan în lume. Cele trei departamente din structura Direcţiei Logistice sunt: Departamentul Audit şi Organizare  Procese, Departamentul Transport Piese şi Vehicule, International Logistic Network (ILN).

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Potretul-robot al workaholicului român

    De cealaltă parte, managerul său îşi doreşte să aibă cât mai mulţi astfel de angajaţi în echipă, pentru că reprezintă exemplul ideal în materie de productivitate. Un lucru este ignorat de ambele părţi: pe termen lung, angajatul capătă probleme de sănătate fizică şi mentală, iar acest lucru îi afectează productivitatea. Cum poate fi recunoscut, cum este perceput de colegi şi de şefi şi ce îl determină pe angajatul workaholic să muncească mai mult decât ceilalţi?

    Andrei, un tânăr de 27 de ani angajat în departamentul de vânzări al unei companii de cercetare de piaţă, a ajuns într-un moment din carieră când lucrează mai mult decât niciodată. Stă mai mereu peste program şi munceşte tot timpul, fără să ţină prea mult cont că e seara târziu sau weekend. N-a fost însă dintotdeauna aşa. Din contră, povesteşte despre o perioadă în care nu depăşea niciodată opt ore petrecute la serviciu şi nici nu muncea prea mult, ba chiar i se reproşa uneori că ia pauze prea dese pentru a ieşi la ţigară şi nu îşi îndeplineşte norma. Perioadă cu care probabil că nu se va mai întâlni prea curând. “În principiu, depinde cât de conştiincios eşti ca angajat, dacă natura job-ului îţi permite o oarecare libertate şi dacă lucrurile se pot amâna. Dacă pot, cei mai mulţi oameni le amână. Pe de altă parte, dacă lucrezi cu deadline-uri fixe, îţi rămâne doar libertatea de a te încadra în ele”, este de părere Andrei. Pentru el, lucrul cu deadline-uri strânse este noua realitate a vieţii profesionale şi, cum nici nu le poate amâna prea mult, rămâne la serviciu peste program. “Nu am de ales. În afară de câteva ştiri pe care abia apuc să le citesc şi poate o conversaţie pe Facebook sau pe messenger, lucrez tot timpul”, explică tânărul, motivat însă să continue de evoluţia în carieră şi de majorarea semnificativă a salariului din ultima perioadă.

    Ca el sunt mulţi în peisajul muncii din România. Programul de lucru de la 7 dimineaţa la 3 după-amiaza de acum mai bine de două decenii a rămas istorie, fiind înlocuit adesea cu zile de muncă de 10-12 ore sau chiar mai bine, cu lucrul de acasă, seara sau în weekend, şi chiar cu răspunsul la mail-uri sau rezolvarea unor sarcini de serviciu urgente din vacanţă. Mulţi o fac pentru a arde etape şi a avansa mai repede în carieră, alţii pentru a-şi păstra jobul, mai ales în contextul economic din ultimii ani care a lovit puternic piaţa muncii din România. Şi, nu în ultimul rând, mai sunt şi cei pentru care jobul este cel mai important aspect din viaţa cotidiană şi pentru care munca pe care o fac este foarte importantă şi mai presus decât familia sau prietenii.

    Sunt descrişi drept workaholici, termen englezesc din ce în ce mai popular în România, care sintetizează stilul de viaţă al majorităţii angajaţilor din economie. Dependenţa de muncă la care face referire termenul este însă mai rar întâlnită la noi, dar lipsa unui echilibru între viaţa profesională şi cea personală, munca peste program şi responsabilităţile prea multe preluate adesea fără o motivaţie financiară suplimentară sunt cât se poate de frecvente. Şi cu cât este mai înaltă funcţia ocupată, cu atât mai mare predispoziţia la sindromul workaholicului.

    Mai bine de jumătate, chiar spre 60%, dintre românii cu poziţii de management, fie de nivel C – CEO, CFO sau COO, de pildă, fie de executive director sau de vicepreşedinte, lucrează cel puţin 50 de ore pe săptămână, cu o medie care ajunge chiar şi la 12 ore în fiecare zi, arată un studiu realizat recent pe tema workaholicului român de firma de consultanţă în domeniul resurselor umane HART Consulting, pe un eşantion de 100 de angajaţi şi manageri. “În 18 ani am avut 21 de zile de concediu”, spunea recent într-un interviu pentru Business Magazin Mihaela Cristescu, cea care a pus bazele lanţului de clinici şi spitale private MedLife. Chiar şi acum, la 70 de ani, continuă să se implice atât în consiliul de administraţie al companiei, cât şi la cârma spitalului de pediatrie din nordul Capitalei, “unde sunt prezentă zilnic, de luni până sâmbătă”.

    Sindromul workaholicului a intrat în lumina reflectoarelor în România abia în urmă cu câţiva ani. În 2007, povestea unei tinere de 31 de ani, manager de audit într-una din companiile de consultanţă din Big 4, a fost intens mediatizată după ce s-a presupus că ar fi murit de epuizare. Ulterior, în discuţie au apărut şi alte motive care au condus la situaţia tinerei, dar asta nu schimbă cu nimic semnalul de alarmă tras asupra programului prelungit de muncă. Trei ani mai târziu, un alt caz a stârnit reacţii puternice, după ce o tânără de 34 de ani, angajată a unei companii de cercetare online care muncea după spusele familiei cel puţin zece ore pe zi, de multe ori chiar şi acasă, a făcut stop cardio-respirator la serviciu şi a intrat în comă.

    “Workaholicul român lucrează până la 50 de ore pe săptămână. Aproximativ 92% dintre angajaţii care au participat la cercetare s-au încadrat aici. Mai mult, lucrează şi în weekenduri şi îşi verifică cel puţin o dată emailul de serviciu în afara orelor de program”, explică Mădălina Bălan, managing partener în cadrul HART Consulting. 53,8% dintre managerii aflaţi la început de carieră şi 51,2% dintre cei ajunşi deja pe poziţii de middle management susţin de asemenea că depăşesc programul de lucru de opt ore. Iar o bună parte dintre ei întrec acest nivel cu cel puţin două ore.

  • Cum s-a mutat granarul Europei din Romania in Danemarca

    Romania se afla printre tarile din Uniunea Europeana cu cele mai
    reduse productii la hectar la grau, porumb, floarea-soarelui si
    cartofi, potrivit unui studiu comparativ realizat de Institutul
    National de Statistica (INS). Astfel, anul trecut, randamentul
    mediu la productia de grau obtinuta de fermierii din Romania a fost
    de 2.802 kg la hectar, mai mic chiar si decat in Bulgaria, unde a
    fost de 3.578 kg la hectar si Grecia, cu 3.580 kg la hectar,
    conform cercetarii INS, care citeaza si date Eurostat New
    Cronos.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BNR majoreaza usor prognoza de inflatie, dar nu si tinta pentru 2011

    Totusi, avand in vedere evolutia preturilor in ultimul trimestru
    al anului trecut, care a incheiat anul la 7,96%, semnificativ peste
    intervalul de variatie avut in vedere de BNR (2,5-4,5%), banca
    centrala a modificat prognoza privind rata inflatiei la sfarsitul
    anului in curs, de la 3,4% la 3,6%. In acelasi timp insa,
    indicatorul la care se uita BNR pe termen lung (inflatia “core 2”
    ajustata, care elimina din calcul preturile administrate, cele
    volatile si la alcool si tutun) va cobori in perioada urmatoare
    spre 2%, fata de peste 4% in a doua jumatate a anului trecut, a
    subliniat guvernatorul, iar acesta este mai relevant pentru
    tendinta inflatiei.

    Pentru 2011, riscurile privind inflatia sunt legate de conjunctura
    internationala de preturi la petrol si la produse alimentare,
    afirma guvernatorul. “Pretul petrolului ramane intr-adevar un risc,
    dar pe baza datelor din prezent consideram ca presiunile
    inflationiste vor ramane tolerabile, compatibile cu tinta noastra
    de inflatie, cu exceptia cazului cand ar avea loc conflicte
    internationale majore, deschise”, spune Isarescu.

    Acest factor trebuie separat insa de justificarile “tendentioase”
    pe care companiile le prezinta atunci cand majoreaza preturile la
    combustibili in Romania, legand majorarile de presupuse fluctuatii
    ale cursului valutar. Dimpotriva, cursul valutar relativ stabil a
    fost un factor de temperare a inflatiei, alaturi de deficitul de
    cerere interna “persistent” si de nivelul costurilor cu forta de
    munca.

    In privinta preturilor la produsele alimentare, aici presiunile
    inflationiste in Romania vin numai din partea ofertei – spre
    deosebire de zona euro, unde presiunile vin din partea cererii,
    odata cu reluarea cresterii economice, si unde ele vor avea impact
    atat in 2011, cat si mai ales in 2012. Pentru Romania insa, “nu
    suntem de partea celor cu prognoze alarmiste, intrucat pe de o
    parte exista un declin al cererii de produse alimentare care
    plafoneaza asteptarile inflationiste ale producatorilor de profil,
    care anticipeaza mai curand o scadere de preturi”, arata
    guvernatorul, referindu-se la sondaje intreprinse de BNR in randul
    producatorilor “care nu apar mereu la televiziune sa anunte
    majorari de preturi”.

    Situatia stocurilor de materii prime agricole (grau si
    floarea-soarelui) este in media ultimilor 10 ani, chiar usor
    superioara, astfel incat ea nu justifica intentii de scumpiri la
    paine sau la ulei, asa cum au anuntat reprezentantii unor patronate
    ale producatorilor. “Nu validam sub nicio forma asteptarile de
    crestere rapida a preturilor la alimente”, a subliniat
    Isarescu.

    Ceilalti factori care influenteaza inflatia, preturile administrate
    si costurile cu forta de munca, nu vor prezenta surprize in 2011,
    anticipeaza BNR. “Exista o probabilitate extrem de scazuta de
    formare a unor presiuni inflationiste pe piata muncii, prin
    majorari de salarii. Costul unitar cu forta de munca a ramas chiar
    subunitar, reflectat in reluarea cresterii productivitatii si in
    majorari de salarii sub cresterea de productivitate. Aceasta
    inseamna ca ne mentinem competitivi si explica si evolutia pozitiva
    a exporturilor”, afirma Mugur Isarescu.

    In privinta consumului, BNR constata “o revenire incipienta” a
    increderii consumatorilor, reflectata in cifra de afaceri din
    retail si din serviciile pentru populatie, chiar daca aceasta
    revenire a increderii este “sub ceea ce vedem in Europa”, unde
    exista crestere economica. Cat priveste evolutia PIB in Romania,
    Isarescu vede ultimul trimestru din 2010 (pentru care datele
    statistice nu au fost inca publicate) cu “un optimism nu foarte
    mare”, insa pentru 2011, BNR isi mentine prognoza din toamna
    privind o crestere economica de 1,5%.

  • Recolta ascunsa a Romaniei

    Romania si-a rezervat de ani buni locul in capatul cel mai de
    jos al listei in privinta productivitatii la hectar, la nivel
    european, pentru cele mai variate culturi – de la cartofi si grau
    pana la porumb. Cu alte cuvinte, culturile sunt slabe. La grau,
    spre exemplu, productia totala de anul trecut a fost de 5,7
    milioane de tone, mai mare cu 10% fata de 2009 (5,2 mil. tone).
    Totusi recolta a fost mai mica cu 15% fata de 2008. Acestea sunt
    insa estimarile Ministerului Agriculturii si nu cifrele cu care
    lucreaza Ministerul Finantelor, unde trebuie platite taxele pentru
    vanzarile de cereale produse. Cele doua ministere nu lucreaza cu
    aceleasi date, iar diferentele sunt mari. “Noi trebuie sa raportam
    la Ministerul Finantelor cantitatea de cereale pe care le cumparam
    si le vindem, pentru a putea primi inapoi TVA-ul”, spune Victor
    Beznea, presedintele Asociatiei Comerciantilor de Produse Agricole
    (ACPA).


    Asociatia reuneste companii, ca Alfred Toepfer Intl, Bunge,
    Cargill, Nidera si Glencore, care cumpara si vand peste hotare
    cerealele produse in Romania. Datele raportate de unii producatori
    de cereale sunt insa cel mai adesea ajustate, astfel incat este o
    mare diferenta fata de cifrele din bilanturile negustorilor de
    cereale. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai este
    ea numita, reprezinta 50% din valoarea productiei agricole
    comercializate, potrivit unor estimari. Acest tip de negot este
    neimpozitat si puternic concurential. Iar piata neagra are vant in
    vele de vreme ce numai castigul din TVA reprezinta un sfert din
    valoarea marfurilor. De cealalta parte, a comertului legal, se afla
    companiile care se lupta cu procedurile de rambursare a TVA. “In
    acest moment suma totala a TVA nerambursate catre membrii
    asociatiei ajunge la 300 de milioane de euro, iar perioadele de
    intarziere depasesc, in unele cazuri, un an”, spune Beznea.

    Logica diferentelor mari dintre cantitatile vandute si cele
    declarate este simpla. Daca productia la hectar este de 4 tone de
    cereale si sunt declarate doar 2,5 tone, taxele si impozitele sunt
    platite doar partial.
    “Noi stim insa care este productia, pentru ca urmarim consumul
    intern de cereale si vedem care sunt volumele cumparate si vandute
    de noi”, spune Beznea. El precizeaza ca la nivel oficial sigure
    sunt doar datele referitoare la suprafata agricola cultivata,
    pentru care se acorda subventii si care sunt supravegheate din
    satelit. Pana la ora inchiderii editiei, reprezentantii ANAF nu au
    comentat pe marginea subiectului.
    Conform estimarilor asociatiei, productia de cereale si oleaginoase
    din Romania se plaseaza in jurul a 16,5 milioane de tone, cu o
    valoare medie de 3 miliarde de euro. Din acestea, asociatia a
    exportat anul trecut 4,4 milioane de tone, mai mult fata de 2009
    (4,3 mil. tone). In valoare insa, exporturile au fost cu 30% mai
    mari, ajungand la 800 de milioane de euro, suma care inseamna 2%
    din totalul exporturilor, estimate pentru 2010 la 36 de miliarde de
    euro de Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din
    Romania (ANEIR).


    Cresterea valorii exportului de cereale se datoreaza evolutiei
    preturilor pe bursele internationale. “In urma cu cativa ani,
    pretul cerealelor era stabilit numai in functie de cerere si
    oferta. Acum sunt mai multi factori”, explica Beznea. Cresterea
    pretului la petrol a antrenat producatorii de biodiesel sa creasca
    volumul produs. Mare parte din productia de cereale a gasit
    cumparatori mai generosi in sfera producatorilor de combustibil
    verde. Cu titlu de exemplu, jumatate din recolta de porumb din SUA
    are ca tinta finala rezervorul masinii. Pe de alta parte, un rol
    important il joaca si fondurile de investitii care fac speculatii
    bursiere cu cereale. In plus, un rol important il joaca, explica
    reprezentantii ACPA, si schimbarile in dieta unor popoare. Nu multi
    s-ar gandi ca pretul painii din Romania poate fi influentat de ce
    pune pe masa un indian sau un chinez. Ei bine, pentru ca indienii
    si chinezii mananca acum mai multa carne decat in trecut, a crescut
    cererea pentru cereale furajere, spune Beznea.

  • BERD amelioreaza prognoza pentru Romania, care ramane insa tara din Est cu cea mai slaba performanta economica

    Inclusiv in aceste conditii, Romania ramane tara pentru care
    BERD anticipeaza cea mai proasta performanta pentru acest an pe
    ansamblul Europei Centrale si de Est, urmata de Croatia, cu o
    scadere economica de 1,5% (pentru care prognoza s-a inrautatit usor
    fata de iulie) si de Letonia, cu o restrangere a PIB de 1% (fata de
    estimarea din iulie de -2%). Toate celelalte state ar urma sa aiba
    crestere economica, in top fiind Slovacia, cu 4%, si Polonia cu
    3,3%

    Notabil este mai ales ca, in privinta prognozelor pentru 2011,
    Romania ar urma sa aiba de departe cea mai firava crestere
    economica, pentru toate celelalte tari fiind prevazute cresteri
    intre 1,7% (Ungaria) si 4% (Lituania).

    Saptamana trecuta, si analistii Erste/BCR au imbunatatit prognoza
    pentru economia Romaniei, de la -3% la -2,1% in acest an. Pentru
    2011, grupul austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar
    pentru 2012 de 2,3%.

    FMI isi pastreaza estimarea ca in acest an Romania va avea un recul
    al economiei de 1,9%, urmata de o redresare la 1,5% in 2011. In ce
    priveste Banca Mondiala, aceasta a estimat in iunie ca Romania si
    Letonia vor fi singurele economii pe minus in 2010, anticipand
    pentru Romania o scadere a PIB cu 0,5% in 2010, urmata de o
    crestere cu 3,6% in 2011 si cu 4,4% in 2012.

    BERD apreciaza ca, desi pe ansamblu pietele din Europa Centrala si
    de Est, la care in analiza bancii se adauga si cele din fosta URSS,
    vor ajunge la rate de crestere mai mari decat cele din Vest, ele se
    situeaza insa mult sub performanta altor piete emergente, iar
    regiunea ramane impartita intre statele care vor beneficia de pe
    urma scumpirii materiilor prime si a influxurilor de capital, in
    timp ce altele vor ramane in recesiune, in special in sud-estul
    continentului.

    Totusi, tocmai influxurile de capital pe termen scurt se pot dovedi
    pe termen mediu periculoase pentru economie, astfel incat BERD
    recomanda ca toate tarile din regiune sa acumuleze rezerve valutare
    solide, capabile sa amortizeze eventualele socuri rezultate din
    eventuala migrare rapida a capitalurilor.

    “Acesta e momentul cand reformele structurale trebuie accelerate,
    pentru a spori productivitatea, a asigura consolidarea fiscala si a
    face tranzitia spre un model de crestere mai echilibrat. Nu e loc
    pentru delasare in aria politicilor economice”, apreciaza Erik
    Berglof, economistul-sef al BERD.

    Institutia noteaza ca tarile cu programe FMI (Bosnia, Romania si
    Serbia) “se confrunta cu mari dificultati in a respecta
    angajamentele de reducere a cheltuielilor publice, asumate prin
    aceste programe”.

    Berglof sustine ca tarile din regiune trebuie sa treaca de la un
    model de finantare bazat pe resurse externe la unul bazat pe surse
    interne, piete interne de capital, de-dolarizare (acolo unde e
    cazul) si stimularea productivitatii prin reducerea costurilor si
    investitii in eficienta. Economistul-sef al BERD sustine, de
    asemenea, instituirea unui cadru de supraveghere bancara
    transfrontaliera si politici de consolidare fiscala, ca premise
    pentru o crestere economica durabila.

  • Vrei sa muncesti de-acasa? Cum sa-ti convingi seful sa nu mai vii zilnic la birou

    Ai un telefon, un computer si acces la internet? Atunci n-ar fi
    nicio problema sa stai toata ziua acasa, in pat, dar cu toate
    astea, sa muncesti chiar cu mai mult spor decat inchis intr-un
    birou. Bineinteles ca acest lucru nu este posibil pentru toate
    meseriile, dar exista domenii in care ca esti la birou, acasa, in
    parc sau pe plaja e totuna: poti fi la fel de productiv.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Videoconferintele – sau cum reduc companiile costurile

    “Pentru inceput vom intra in legatura directa cu o colega din
    Bulgaria si cu un coleg care se afla cu doua etaje mai jos. Vreau
    sa va arat cum functioneaza sistemul.” Asa a inceput saptamana
    trecuta Cristian Popescu, directorul general al Cisco Romania,
    demonstratia unei videoconferinte. Discutia a avut loc intr-o sala
    special amenajata pentru asemenea tip de intalniri – peretii de
    culoare crem erau izolati fonic, suprafata unuia dintre ei fiind pe
    jumatate acoperita de un ecran. Pe masa din fata ecranului se afla
    dispozitivul, de forma unui telefon fix, ce permite conectarea
    participantilor la videoconferinta aflati in locuri diferite.

    Aici se intalnesc managerii Cisco Romania pentru a comunica cu
    filialele din strainatate si a tine legaturile cu clientii si
    partenerii. La inceput, in anul 2007, compania a introdus sistemul
    de teleprezenta doar intern, intre sucursale, pentru ca mai apoi sa
    se extinda si la celelalte categorii. “Intr-o videoconferinta, dupa
    cinci minute, participantii incep sa uite ca se afla in fata
    ecranului si au senzatia de intalnire fata in fata”, apreciaza
    Popescu, socotind ca la nivelul lunii trecute Cisco a avut peste
    30.000 de conferinte de teleprezenta la nivel mondial.

    “Eu unul particip de zece ori pe saptamana la acest tip de
    intalniri. Desi in ultima perioada am calatorit mai putin in
    interes de serviciu, nu imi pare rau, pentru ca deplasarile
    inseamna pierdere de timp si lipsa de productivitate”, completeaza
    directorul Cisco. Alexandru Mina, coordonator de comunicare al
    Panasonic Romania, afirma in schimb ca el nu calatoreste mai putin
    de cand foloseste sistemul de teleprezenta. “Videoconferintele vin
    doar ca o completare a deplasarilor – ne ajuta sa verificam datele,
    sa aducem imbunatatiri. Nu au niciun dezavantaj”, comenteaza
    Mina.

    El tine sa sublinieze diferenta dintre teleconferinta si
    videoconferinta, ca grad de eficienta a comunicarii: “Prima este
    impersonala, substituie cu greu comunicarea fata in fata, in timp
    ce a doua te ajuta sa vezi persoanele cu care vorbesti, reactiile
    si gesturile lor. Eu particip la videoconferinte de doua-trei ori
    pe saptamana, insa la nivel de companie au loc si trei-patru
    videoconferinte zilnic”. Si cei de la Procter & Gamble Romania
    au inceput sa foloseasca sistemul de videoconferinte din 2007,
    pentru intalnirile interne in cadrul P&G. In prezent,
    utilizarea acestui sistem s-a extins, inclusiv pentru diverse
    intalniri cu parteneri externi.

    “Avantajele utilizarii sistemului sunt foarte variate”, sustine
    Cornelia Sofronie Pitigoi, external relations manager, Procter
    & Gamble Romania, referindu-se la imbunatatirea
    productivitatii, a colaborarii intre echipe care se afla in locuri
    diferite, dar si la reducerea la nivel global a emisiilor de carbon
    (se reduce numarul calatoriilor) si nu in ultimul rand din punct de
    vedere personal: reducerea numarului de ore petrecut in calatorii
    de afaceri (mai mult timp dedicat familiei).

    Conform mai multor manageri cu care am discutat, cresterea
    productivitatii s-a dovedit pentru ei unul dintre cele mai
    importante castiguri aduse de sistemul de teleprezenta. Timpul de
    calatorie, care de cele mai multe ori genereaza costuri mari, poate
    fi transformat in timp de lucru. In cazul Cisco, spre exemplu, de
    la introducerea sistemului in 2007 si pana in prezent au fost
    economisiti peste 550 de milioane de dolari. Si Computer Generated
    Solutions (CGS), companie de externalizare de servicii de relatii
    cu clientii, a redus cu 30-40% costurile de cand a adoptat sistemul
    de videoconferinte.