BusinessMagazin

Tag: productivitate

  • Studiu: circa 55% dintre angajaţii români cred că locurile lor de muncă vor fi afectate de evoluţia tehnologiei şi de globalizare

    Un studiu realizat de compania de consul­tanţă Boston Consul­ting Group şi The Network, una dintre cele mai mari alianţe de site-uri de recrutare din lume, arată că 55% dintre angajaţii români cred că locurile lor de muncă vor fi afectate de evoluţia tehnologiei – adică de digitalizare – şi de globalizare.

    La nivel global, procentul celor care cred că posturile lor actuale vor fi afectate de aceşti factori este de 61%.

    „Această percepţie a românilor că activitatea lor curentă nu va fi afectată de trendurile globale este surprinzătoare. România este printre ultimele ţări din Europa din punctul de vedere al digitalizării, ceea ce are im­plicaţii asupra eficienţei şi produc­tivi­tăţii muncii. Deci realitatea este că şi românii vor fi afectaţi semnificativ de megatrendurile globale, poate chiar mai mult decât alte naţionalităţi care stau mai bine ca capitolul pro­ducti­vitate, digitali­zare, inovaţie“, afirmă Bogdan Belciu, partener în cadrul Boston Consulting Group România.

    Conform studiului, România este pe penultimul loc în Europa din punc­tul de vedere al productivităţii muncii. Pe de altă parte, 71% din românii care au răspuns petrec câteva săptă­mâni pe an învăţând lucruri noi, faţă de 65% cât este media tuturor res­pon­­­denţilor. „În condiţiile în care salariile din România au crescut semnificativ în ultimii ani, cu mult peste creşterea productivităţii, pozi­ţio­narea Româ­niei ca ţară cu forţă de muncă ieftină se erodează rapid. În acest context, într-o economie globală ţările cele mai atractive sunt cele cu un raport cost / productivitate cât mai bun şi România începe să piardă teren chiar şi în faţa unor ţări din jurul nostru cum ar fi Serbia şi Ucraina, care apar tot mai des în lista de opţiuni a companiilor care analizează opţiuni de relocare a producţiei sau a serviciilor“, explică Bogdan Belciu.

    Oamenii au nevoie de o abordare multidisciplinară, prin care să dea dovadă în acelaşi timp atât de gândire critică, cât şi de aptitudini foarte bune de colaborare pentru a excela în viitor, crede el.

    „Comunicarea, competenţele ana­litice şi digitale, leadershipul şi capabilităţile de a rezolva probleme complexe sunt abilităţi esenţiale de care vom avea cu toţii nevoie. În acest sens, atât guvernele cât şi companiile trebuie să promoveze dezvoltarea permanentă a aptitudinilor profesio­nale, altfel ne vom confrunta cu o forţă de muncă segmentată în care unii oameni sunt dispuşi să se dez­volte continuu, dar alţii nu, ceea va crea distorsiuni pe piaţa de muncă“, conclu­zionează Bogdan Belciu.

    Studiul realizat de Boston Consulting Group şi The Network a avut un eşantion din 366.000 de persoane din 197 de ţări, printre care 19.100 de răspunsuri din România.

  • Microsoft a implementat săptămâna de lucru de 4 zile în Japonia, mărind productivitatea cu 40%

    Un număr tot mai mare de companii mici adoptă săptămâna de muncă de patru zile. Rezultatele unei experienţe recente a Microsoft sugerează că ar putea funcţiona chiar şi pentru cele mai mari companii, întrucât productivitatea pe angajat a crescut cu 40%, transmite CNN.

    Compania a introdus un program în această vară în Japonia, denumit „Work Life Choice Challenge”, prin care a închis birourile în fiecare zi de vineri în luna august, oferind tuturor angajaţilor o zi liberă în plus în fiecare săptămână.

    Rezultatele au fost promiţătoare: în timp ce timpul petrecut la muncă a fost redus dramatic, productivitatea – măsurată prin vânzări pe angajat – a crescut cu aproape 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, a declarat compania într-un comunicat săptămâna trecută.

    Pe lângă reducerea programului de lucru, managerii au cerut personalului să reducă timpul petrecut în cadrul şedinţelor şi pe cel de răspuns la e-mailuri.

    Ei au sugerat ca întâlnirile să nu dureze mai mult de 30 de minute. Angajaţii au fost, de asemenea, încurajaţi să reducă complet întâlnirile prin utilizarea unei aplicaţii de mesagerie online (Microsoft, desigur).

    Efectele s-au răspândit. Mai mult de 90% din cei 2.280 de angajaţi Microsoft din Japonia au declarat ulterior că au fost impactaţi de noile măsuri, potrivit companiei.

    Prin finalizarea programului mai devreme în fiecare săptămână, compania a fost în măsură să economisească şi alte resurse, cum ar fi energia electrică.

    Iniţiativa este oportună. Japonia s-a apucat de mult de o cultură suprasolicitată şi, în unele cazuri, fatală. Problema este foarte severă, fiind inventat chiar un termen pentru ea: karoshi înseamnă moarte prin suprasolicitare, prin boli induse de stres sau depresie severă.

    Problema a atras atenţia internaţională în 2015, când un angajat al gigantului publicitar japonez Dentsu s-a sinucis în ziua de Crăciun. Ulterior, oficialii de la Tokyo au spus că personalul a lucrat ore suplimentare excesiv de numeroase.

  • Microsoft a implementat săptămâna de lucru de 4 zile în Japonia, mărind productivitatea cu 40%

    Compania a introdus un program în această vară în Japonia, denumit „Work Life Choice Challenge”, prin care a închis birourile în fiecare zi de vineri în luna august, oferind tuturor angajaţilor o zi liberă în plus în fiecare săptămână.

    Rezultatele au fost promiţătoare: în timp ce timpul petrecut la muncă a fost redus dramatic, productivitatea – măsurată prin vânzări pe angajat – a crescut cu aproape 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, a declarat compania într-un comunicat săptămâna trecută.

    Pe lângă reducerea programului de lucru, managerii au cerut personalului să reducă timpul petrecut în cadrul şedinţelor şi pe cel de răspuns la e-mailuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe ce pierd angajaţii români două ore din timpul lor zilnic de muncă

    Trei din patru angajaţi spun că pierd zilnic până la două ore din timpul programului din cauza unor lucruri care le distrag atenţia de la ceea ce au de făcut, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii platformei de locuri de muncă Bestjobs. Printre cele mai deranjante sunt discuţiile telefonice zgomotoase purtate de colegi în birou sau telefonul de serviciu care sună prea des, zgomotul ambiental specific birourilor de tip open space, colegii cu chef de vorbă sau şedinţele prea lungi, la care se adaugă şi timpul petrecut pe reţelele de socializare sau pauzele de cafea şi ţigară. Alţi 8% dintre angajaţi ajung să piardă până la jumătate din ziua de lucru astfel, ceea ce le afectează semnificativ productivitatea şi calitatea muncii, relevă un sondaj realizat de platforma de recrutare online BestJobs.

    Aproape şase din zece respondenţi se găsesc zilnic în situaţia de a fi întrerupţi din treabă de colegi cu chef de vorbă, iar 36% spun că cel mai adesea îi deranjează zgomotul de fond din birou, dar şi telefoanele care sună continuu. Alţi trei din zece respondenţi pierd timp din cauza şedinţelor prelungite, în timp ce 17% afirmă că reţelele de socializare le consumă cel mai mult din programul zilnic de lucru. Totodată, 11% se plâng că sunt distraşi şi de numărul mare de e-mailuri pe care le primesc şi care necesită răspuns imediat, iar 10% admit că petrec prea mult timp pe aplicaţiile de mesagerie. Nu în ultimul rând, unul din zece angajaţi recunoaşte că productivitatea lui scade din cauza pauzelor dese de cafea şi ţigară.

    Dincolo de timpul pierdut, un sfert dintre respondenţi afirmă că toate aceste lucruri care îi distrag zilnic le influenţează calitatea muncii, iar doi din zece afirmă că le creşte nivelul de stres ca urmare a presiunii de a rezolva sarcinile de serviciu într-un timp mai scurt decât programul de lucru. Alţi 8,5% se simt demotivaţi, iar 3,4% întârzie sau chiar ratează anumite termene de predare. La polul opus, 29% dintre respondenţi spun că timpul astfel pierdut nu le influenţează sub nicio formă activitatea, 7% consideră că, din contră, le creşte productivitatea, pentru că se relaxează şi în timpul rămas se pot concentra mai bine, iar 5% dintre angajaţi se bucură că reuşesc să relaţioneze mai bine cu ceilalţi colegi.

    Pentru a se putea concentra mai bine la job, jumătate dintre respondenţi spun că îi evită pe colegii bârfitori sau că nu intră pe reţelele de socializare în timpul programului. Totodată, 46% afirmă că răspund doar la telefoane şi mesaje importante sau urgente, iar 13% decid să-şi închidă telefonul personal în timpul orelor de program. Ca să îşi gestioneze mai eficient timpul, 26% dintre respondenţi aleg să răspundă la e-mailurile legate de job abia după ce şi-au terminat treburile urgente. De asemenea, 14% preferă să asculte muzică în căşti, ca să nu mai fie deranjaţi de zgomotul sau discuţiile colegilor.

    Angajaţii cred că şi angajatorul ar trebui să ia măsuri care să-i ajute să se concentreze mai bine la job, cele mai importante fiind: să permită un program de lucru flexibil (47% dintre respondenţi), să creeze spaţii în care să poată lucra fără a fi întrerupţi (45%), dar şi să renunţe la conceptul de open space (24%). Alţi 23% ar vrea ca angajatorul să le ofere cursuri de time management sau să creeze politici interne precum zile fără şedinţe. Totodată, aproape 13% consideră că angajatorul ar trebui să limiteze timpul pentru pauzele de cafea şi ţigară.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 2-16 august 2019, pe un eşantion de 926 utilizatori de internet.

  • Unde a ajuns evoluţia pe piaţa muncii: Amazon are în depozite un sistem care concediază oameni în mod automat

    Cultura bazată pe productivitate din Amazon a ieşit la iveală după multe anchete jurnalisticii, însă un articol publicat în The Verge arată că gigantul fondat de Jeff Bezos nu doar urmăreşte productivitatea oamenilor din depozite, dar are şi un sistem care generează automat documentaţia pentru a concedia o persoană care nu îşi atinge ţintele de producţie.

    Amazon a concediat peste 300 de persoane din cauza lipsei de productivitate într-un depozit din Baltimore din august 2017 până în septembrie 2018, potrivit The Verge, care citează o scrisoare trimisă de avocatul Amazon într-un caz în care este implicat autoritatea de supraveghere din piaţa muncii (National Labor Relations Board).

    „Aproximativ 300 de angajaţi au fost lăsaţi pe liber în Baltimore pentru că nu şi-au atins ţinta de productivitate. În general, numărul de concedieri a săzut în ultimii doi ani la această facilitate precum şi în restul Americii de Nord”, a confirmat un purtător de cuvânt al Amazon pentru Business Insider.

    Sistemul Amazon urmăreşte cât de mult timp petrec angajaţii în pauze sau cât de multe pauze iau. Business Insider scrie că au ieşit la iveală cazuri în care angajaţii se simţeau prea stresaţi şi nu îşi mai luau deloc pauză de toaletă din cauza sistemului.

    Dacă sistemul determină că nu angajat nu îşi atinge ţintele de producţie, poate emite avertismente în mod automat şi poate chiar concedia oameni, fără prezenţa unui supervizor.

    Cu toate acestea, Amazon spune că un supervizor poate anula comanda.

    Mai mult, compania susţine că atunci când un angajat nu îşi atinge ţintele de producţie, îi oferă mai întâi un training suplimentar.

     

  • Adrian Mihai, Fan Courier: Aş prefera să dau aceleaşi salarii ca în Germania dacă aş avea productivitatea de acolo

    Fan Courier,  liderul pieţei locale de curierat, a finalizat o investiţie de 26 de milioane de euro în tehnologizarea benzii de sortare a pachetelor din noul hub din Ştefăneşti (lângă Bucureşti), prin care a câştigat mai bine de o oră în plus la timpii de livrare, a spus Adrian Mihai, managing partner şi acţionar al Fan Courier. 
     

  • Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România: „Concluzionând comparaţia regională Metrorex vs companii similare care administrează reţeaua de transport public subteran din Budapesta, Praga şi Varşovia, în baza situaţiilor financiare şi rapoartelor aferente anului 2017.”

    „Constat că Metrorex înregistrează un venit /angajat de trei ori mai mic (productivitate comercială foarte modestă), cu 20% mai mulţi angajaţi / km metrou (resursele umane supradimensionate), salarii supradimensionate (cu 9% mai mari decât media companiilor similare din regiune şi de aproape două ori peste media din sectorul privat), pierderi imense (fără subvenţiile de la stat ar fi o companie falimentară) precum şi cea mai proastă calitate a serviciului oferit (viteza medie este cea mai scăzută din cauza investiţiilor modeste)!”

     

  • În prima linie a retailului

    Una dintre acestea este Logicode (denumită iniţial AQ – Advanced Quality), înfiinţată în 1993, în Zalău, cu sprijinul asociaţilor de la Alfasoft, una dintre firmele de succes din acea perioadă, povesteşte Dorel Dragoş, managing partner al companiei.

    „Ne-am propus să activăm în domeniul automatizărilor industriale. Întâmplarea a făcut ca unul dintre echipamentele importante să includă un conector pentru un cititor de cod de bare. Studiind rolul acestuia, am înţeles rapid avantajul major oferit de această tehnologie: reducerea semnificativă a erorilor umane în înregistrarea datelor.”

    Mai mult, explică Dorel Dragoş, oricât de puternic este sistemul IT care susţine deciziile manageriale ale unei companii, el depinde de calitatea datelor înregistrate în acesta. Prin urmare, a văzut oportunitatea şi a decis să se dedice exclusiv acestui domeniu.

    „Soluţiile promovate de noi aduceau un plus de vizibilitate şi productivitate; într-o perioadă în care majoritatea companiilor erau de stat, prea puţini manageri, indiferent de nivel, îşi doreau transparenţa. Priorităţile erau altele.”

    Managerul firmei Logicode spune că un moment important a fost intrarea multinaţionalelor în România, în special a celor din retail. „Fiecare punct de vânzare deschis în România demonstra, unei audienţe largi, beneficiile tehnologiei barcode, adică reducerea erorilor umane şi creşterea productivităţii.” Mai mult, explică el, acestea au cerut furnizorilor locali marcarea produselor livrate cu cod de bare, ceea ce a condus la utilizarea tehnologiei şi de către firmele româneşti.

    Principalii clienţi ai Logicode sunt companii din toate domeniile, ce investesc constant în tehnologie care să îmbunătăţească procesul de vânzare, cu efecte majore în creşterea competitivităţii lor.

    Dorel Dragoş îşi aminteşte şi de un moment de cumpănă în viaţa companiei, venit ca urmare a crizei financiare din 2008, care a blocat practic majoritatea investiţiilor. „A trebuit să închidem linii de business şi biroul din Bucureşti, dar am reuşit să depăşim momentul”, descrie Dorel Dragoş perioada respectivă.

    Au urmat o evaluare a direcţiilor strategice şi decizia de a transfera experienţa acumulată în soluţii simple, dar cu impact semnificativ în performanţa financiară a companiei. În acest context au ales să extindă portofoliul de soluţii şi au lansat ExtendPro, o soluţie de tip software as a service (SaaS) destinată IMM-urilor, care permite utilizarea terminalelor mobile în activităţile de recepţie, inventariere, livrare şi preluare a comenzilor de la clienţi. Reprezentanţii companiei susţin că această soluţie asigură creşterea productivităţii angajaţilor prin accesul în timp real la informaţiile din sistemul de enterprise resource planning (ERP), prin utilizarea tehnologiei barcode în identificarea automată a produselor şi prin salvarea datelor rezultate direct în ERP.

    Beneficiind de date exacte şi actuale culese cu ExtendPro, ERP-ul oferă o imagine reală asupra resurselor disponibile, astfel încât deciziile de business să poată fi luate corect şi la momentul oportun, explică Dorel Dragoş.

    Până în prezent, primele funcţionalităţi integrate de ExtendPro şi făcute disponibile în zona operaţională sunt cele legate de gestiunea stocurilor (Inventory Management) şi comercial (Sales Force Automation), având ca piaţă ţintă IMM-urile ce activează în comerţ şi producţie.
    „Asigurarea forţei de muncă este o problemă reală la nivelul întregii economii româneşti”, spune managerul de la Logicode. „Prin urmare, am externalizat o mare parte din servicii, păstrând în cadrul Logicode doar pe cei cu expertiză în domeniu. Înaintea crizei financiare am ajuns la un maxim de 32 de angajaţi, 20 în Cluj-Napoca şi 12 în Bucureşti.” În prezent, echipa numără 9 persoane.

    În 2017, compania a avut o cifră de afaceri de 1,87 milioane de lei; pentru anul acesta, reprezentanţii acesteia estimează o creştere de 10% a cifrei de afaceri, datorată creşterii interesului pentru soluţia ExtendPro.

    Ce investiţii sunt însă necesare pentru o bună desfăşurare a afacerii? „Investiţiile sunt o necesitate şi au reprezentat întotdeauna o prioritate pentru noi”, spune Dorel Dragoş. El oferă ca exemplu lansarea programului ExtendPro, care a necesitat o investiţie iniţială de 200.000 de euro.

    Managerul de la Logicode spune că piaţa din România este una cu resurse financiare limitate, dar diferenţele faţă de vestul Europei devin tot mai mici. „Libera circulaţie, standardele impuse de UE şi accesul la tehnologie ne ajută să evoluăm, atât ca mentalitate faţă de performanţa profesională, cât şi ca performanţă economică în ansamblu.”

    Apariţia firmelor româneşti pe acest segment este una firească, în contextul în care, la nivel internaţional, acestea au o istorie de mai bine de 65 de ani. Codurile de bare au fost folosite pentru prima dată în Statele Unite, pe 7 octombrie 1952, dar au fost adoptate pentru prima dată în magazinele americane abia în 1974, pentru că, până atunci, nu exista o tehnologie laser suficient de dezvoltată pentru a le putea citi. Primul produs scanat după codul de bare a fost un pachet de gumă de mestecat, cumpărat în 1974 dintr-un supermarket din Ohio.

  • Sunimprof Rottaprint: Cererea pentru etichetele pe suport reciclabil a crescut cu 300% în primele şase luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2017

    Sunimprof Rottaprint realizează etichete autoadezive pe liner PET din anul 2012. Această tehnologie creşte productivitatea procesului de etichetare, deoarece linerul PET este mai subţire şi mai rezistent comparativ cu hârtia siliconată, folosită ca suport obişnuit. De asemenea, spaţiul necesar pentru transportul şi depozitarea rolelor de etichete – scade cu cel puţin 10%, având în vedere dimensiunea mai mică a materialului.

    Conform reprezentanţilor companiei, acest tip de etichete poate fi utilizat în orice industrie, inclusiv pentru utilajele clasice de etichetare. Preţul unei etichete pe suport liner PET este acelaşi ca al unei etichete pe suport obişnuit. 

    „Produsele eco-friendly sunt o prioritate pentru noi şi căutăm opţiuni pentru a putea recicla o mare parte din deşeul pe care îl producem. La nivelul pieţei, există tendinţa de a găsi soluţii pentru a impacta cât mai puţin mediul în care trăim şi aici ne putem gândi la tot lanţul de producţie: realizarea materialelor, livrarea acestora la client, rezidurile care rămân după tipărirea etichetelor şi după aplicarea acestora pe produs. Furnizorii noştri dezvoltă mereu astfel de materiale, aliniindu-se tendinţelor globale”, a declarat Cristi Nechita-Rotta, director general Sunimprof Rottaprint.

     

     

  • Compania în care angajaţii vor lucra doar 4 zile pe săptămână, pe aceleaşi salarii. “Productivitatea a crescut, nivelul de stres a scăzut”

    Decizia vine după ce compania a făcut un experiment de opt săptămâni în care angajaţii au avut program redus, dar au fost plătiţi integral, s-a dovedit un succes, informează DPA, preluată de Agerpres.

    “Productivitatea a crescut, nivelul de stres a scăzut”, a declarat Andrew Barnes, directorul executiv al Perpetual Guardian, miercuri pentru emisiunea AM Show.

    Compania a demarat în luna martie un experiment prin care le-a permis tuturor celor 240 de angajaţi să muncească timp de doar patru zile pe săptămână, fără a li se micşora salariul.

    O echipă de cercetători de la Auckland University a monitorizat experimentul pentru a evalua impactul asupra angajaţilor.
    “Am constatat o creştere masivă a implicării personalului şi a gradului de satisfacţie referitor la munca pe care o desfăşoară, creşterea masivă a intenţiei angajaţilor de a lucra în continuare pentru aceeaşi companie şi nu am observat niciun semn de scădere a productivităţii”, a spus Barnes pentru New Zealand Herald.

    Dacă anterior demarării experimentului doar 54% dintre angajaţi erau mulţumiţi de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea de familie, numărul acestora a urcat la 78% în timpul perioadei în care programul a fost redus la patru zile lucrătoare.

    Experimentul nu s-a axat pe numărul de zile sau de ore lucrate de angajaţi, ci mai degrabă asupra faptului că firma plătea pentru productivitate în loc de timp lucrat.

    “Facem o distincţie clară între numărul de ore pe care cineva îl petrece la birou şi rezultatele acestui fapt”, a mai spus directorul companiei, scrie incont.stirileprotv.ro